Compania Hexi Pharma cere ridicarea sechestrului, după ce a beneficiat deja de o prescripție

Compania Hexi Pharma cere în instanță marți, 25 septembrie, pe calea unei contestații la executare, ridicarea sechestrulului în vederea continuării activității comerciale.

Firma de biocide a mai pierdut o contestație în anulare, în care urmărea același lucru, după ce judecătorii au apreciat că acestă cale extraordinară de atac este „un apel deghizat”.

SC Hexi Pharma Co. SRL a depus în instanță două căi extraordinare de atac – o contestație în anulare și o contestație la executare – împotriva deciziei Curții de Apel București prin care judecătorii au dispus încetarea procesului penal prin constatarea împlinirii termenului de prescripţie.

Hexi Pharma cere acum restituirea sumei de 4,8 milioane de lei și ridicarea sechestrului de pe conturi și bunuri.

Hexi Pharma Co. trebuie să plătească despăgubiri de peste 11 milioane de lei către 340 de unități medicale din România, cărora le-a livrat dezinfectanți diluați în perioada 2010-2016.

Compania are interdicția de a vinde produse biocide pe o perioadă de 5 ani de la data pronunțării deciziei definitive, care a venit pe data de 3 martie 2023.

Deși Curtea de Apel București a dispus încetarea procesului penal cu privire la Hexi Pharma Co., Flori Dinu (fost director general) și Mihail Leva (fost director de producție), inculpaţii au rămas să răspundă pe latură civilă și au fost instituite măsuri asiguratorii.

La termenul din data de 19.05.2023, Hexi Pharma a solicitat reunirea dosarului de contestație la executare cu cel de contestație în anulare, dar instanța a respins acestă cerere.

„Contestația, un apel deghizat”

Iată ce a reținut instanța când a respins ca inadmisibilă contestația în anulare a Hexi Pharma Co, pe data de 11.07.2023:

• „Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac (ce poate fi exercitată în cazurile strict şi limitativ prevăzute de lege), de retractare, instanţa pronunţând anularea hotărârii în scopul înlăturării erorilor de procedură în legătură cu exercitarea drepturilor procesuale ale părţilor, persoanei vătămate ori a celor referitoare la instanţa de judecată.(…)
• Din interpretarea per a contrario a acestor dispoziţii rezultă că cererea de contestaţie în anulare care nu cuprinde motivele (dintre cele prevăzute limitativ în dispoziţiile art.426 C.p.p.), este inadmisibilă.
• Curtea reține (…) considerente relevante pentru stabilirea naturii juridice a contestației în anulare și a limitelor în care prezentul complet poate analiza motivele invocate: „orice aspect care a fost pus în discuţia părţilor de către instanţa de apel şi cu privire la care s-a pronunţat definitiv constituie o chestiune care intră în puterea lucrului judecat, neputând fi invocată ca motiv de contestaţie în anulare”.
• O interpretare contrară a textului de lege ar echivala, pe de o parte, cu o abatere de la doctrina şi jurisprudenţa constantă în sistemul nostru de drept penal, astfel cum s-a arătat anterior, iar, pe de altă parte, ar schimba natura juridică a contestaţiei în anulare dintr-o cale extraordinară de atac într-o cale ordinară de atac, adică în exercitarea unui nou control judiciar asupra fondului cauzei, prin posibilitatea reexaminării legalităţii şi temeiniciei soluţiei instanţei de apel care, pe baza probelor de la dosar, a examinat şi motivat lipsa incidenţei cauzei de încetare a procesului penal.
• Curtea constată că ceea ce atrage imposibilitatea formulării prezentei contestații în anulare este faptul că instanța de apel a dezbătut şi analizat intervenirea prescripţiei răspunderii penale, constatând cu privire la inculpata (SC Hexi Pharma Co SRL – n.r.) incidenţa dispoziţiilor art.16 alin.1 lit.f C.pr.pen. şi pronunţând o soluţie de încetare a procesului penal pentru fiecare dintre faptele reţinute în sarcina sa, iar nu o soluţie de condamnare.
• În prezenta cale de atac, contestatoarea (SC Hexi Pharma Co SRL – n.r.) revine şi invocă aspecte ce vizează măsura de siguranţă a confiscării şi măsura asigurătorie a sechestrului, solicitând, în esenţă, ridicarea acestora.
• Aşa fiind, Curtea constată că, în fapt, contestatoarea promovează un nou apel, deghizat; un apel la apel, de vreme ce – aşa cum rezultă din cele ce preced – instanţa de apel nu a pronunţat o soluţie de condamnare cu privire la inculpata contestatoare, iar aspectele invocate în prezenta cale de atac au fost deja avute în vedere de instanţa care a soluţionat apelul formulat în dosarul nr. 7705/3/2017* (soluţia confiscării speciale constituind chiar motiv de apel al inculpatei, contestatoare în prezenta cauză), astfel că motivele invocate în prezenta contestaţie în anulare au fost definitiv tranşate, constituind chestiuni intrate în puterea lucrului judecat, neputând fi invocate ca motiv de contestaţie în anulare, iar sancţiunea care intervine în această situaţie este inadmisibilitatea căii extraordinare de atac.
• Față de cele expuse, Curtea, în temeiul art.431 C.pr.pen., va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea (SC Hexi Pharma Co SRL – n.r.)”, arată judecătorii.

Diluarea biocidelor, o practică „normală”

Magistrații de la Curtea de Apel București au reținut în motivarea deciziei de încetare a procesului penal că nu există niciun dubiu că Hexi Pharma Co. a comercializat dezinfectanți diluați, acesta fiind un aspect recunoscut de inculpați și dovedit prin expertize:

• „Dezinfectantul chimic, în funcţie de compoziţie şi concentraţie, poate să inhibe creşterea microorganismelor (bacteriostatic, fungistatic, virustatic) sau să aibă o acţiune letală asupra microorganismelor (bactericid, fungicid, virucid, sporicid).
• Din cele de mai sus se desprinde fără echivoc ideea potrivit căreia există o corelație directă între concentrația de substanță activă a unui produs biocid și eficacitatea acestuia, câtă vreme, pentru a-și atinge scopul/acțiunea, respectiva substanță trebuie să fie într-o cantitate care să o facă aptă în acest sens.
• Din actele existente la dosarul cauzei rezultă că (…) 39 de produse din cele 41 care comercializate către 340 de unități sanitare au fost neconforme sub aspectul concentrației de substanțe active și al eficienței biocide.
• Din materialul probator administrat atât în cursul urmăririi penale, dar și al cercetării judecătorești în fond și apel a rezultat, mai presus de dubiu că practica curentă a SC Hexi Pharma Co. SRL era ca procentul de substanță activă existent în produsele comercializate să fie mai mic decât cel menționat pe etichete”, arată judecătorii.

Foștii directori au scăpat de răspunderea penală

Foștii directori ai Hexi Pharma – Flori Dinu și Mihai Leva – precum și firma producătoare de biocide au scăpat de răspunderea penală pentru acuzațiile de înşelăciune, uz de fals și participație improprie la zădărnicirea combaterii bolilor ca urmare a intervenirii prescripţiei. Decizia Curții de Apel București din data de 3 martie este definitivă.

Un complet de judecată format din magistrații Iuliana Marilena Ciolcă și Mihai Alexandru Mihalcea de la Curtea de Apel București au pronunțat decizia finală în dosarul în care Hexi Pharma – firma omului de afaceri Dan Condrea, care s-a sinucis – a fost deferită justiției în legătura cu livrarea dezinfectanților diluați către 340 de spitale din România.

Pe fond, în Dosarul „Hexi Pharma 1”, Flori Dinu a fost condamnată la 3 ani de închisoare cu executare, Mihail Leva – 3 ani și 8 luni de închisoare cu executare.

Mai există un dosar, „Hexi Pharma 2”, care s-a judecat pe rolul Tribunalului București, obiectul cauzei fiind evaziunea fiscală. În acest dosar Miron Panaitescu, fost director al companiei Hexi Pharma, a fost condamnat miercuri, 9 august, la 5 ani și o lună de închisoare cu executare pentru evaziune fiscală, în timp ce Attila Erdei – o altă persoană din conducerea companiei – a scăpat prin intervenția prescripţiei.

Care sunt acuzațiile procurorilor

În martie 2017, compania Hexi Pharma a fost trimisă în judecată de Parchetul General pentru săvârşirea a 340 de infracţiuni de înşelăciune (dintre care şapte având consecinţe deosebit de grave), uz de fals (61 de acte materiale), precum şi pentru participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.

Patronul Hexi Pharma Co, Dan Condrea, s-a sinucis în timpul anchetei penale

Procurorii susţineau că, în perioada 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, Hexi Pharma a indus în eroare reprezentanţii a 340 de unităţi sanitare „prin prezentarea ca adevărată a unor calităţi mincinoase ale produselor proprii”, referitoare la concentraţia substanţelor active şi la eficienţa biocidă, precum şi prin utilizarea de mijloace frauduloase constând în etichete şi alte înscrisuri ce atestă elemente de conformitate nereale, determinându-i în acest mod să încheie contracte de achiziţie de produse biocide şi pricinuindu-le o pagubă.

Din probatoriul administrat a mai rezultat că, în intervalul 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, Flori Dinu, în calitate de director general al Hexi Pharma, a coordonat activitatea de vânzări desfăşurată de companie, asigurând plasarea pe piaţă la aproape toate unităţile sanitare de dimensiuni mari din România a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, înlesnind cu intenţie nerespectarea de către membrii personalului medical de specialitate a măsurilor privitoare la prevenirea şi combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase).