Companiile germane: Economia României își va reveni după criză abia în 2022

Economia românească îşi va reveni după criza generată de coronavirus abia în 2022 sau chiar mai târziu, sunt de părere jumătate dintre companiile germane prezente în România, conform unui sondaj realizat de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România).

Chestionarul are în vedere atât evaluarea situaţiei conjuncturale şi situaţia companiilor, dar oferă şi o privire de ansamblu asupra principalilor factori de risc economic din perspectiva companiilor, în general, dar şi raportată la actuala criză.

„Situaţia generală a companiilor s-a înrăutăţit, dar majoritatea companiilor germane din România văd totuşi oportunităţile în criza actuală şi acceptă provocările. Criza are mai ales un rol de catalizator pentru schimbările structurale existente în toate sectoarele economice. Ritmul şi presiunea pentru schimbare sunt în mod clar în creştere”, este de părere Sebastian Metz, director general AHK România.

Situaţia actuală a companiilor germane din România este apreciată de majoritatea respondenţilor ca fiind „satisfăcătoare”.

20:13, 27.10.2024 • ECONOMIE

Nemții care fac afaceri în România se plâng de deciziile Guvernului: „Daunele unor astfel de măsuri vor fi enorme”

„Din sondaj reiese că doar 35% din firmele germane apreciază situaţia propriei companii ca fiind bună, mult mai puţine faţă de toamna anului trecut (2019: 60%). Peste 55% dintre respondenţi o consideră satisfăcătoare, iar restul de 9,6% apreciază situaţia actuală în care se află compania ca fiind dificilă (2019: 8,3%)”, arată comunicatul AHK România.

În ceea ce priveşte evoluţia activităţii, companiile sunt mai puţin încrezătoare în această toamnă, ceea ce este de înţeles pe fondul nesiguranţei provocate de pandemie. Doar un sfert (26%) dintre companiile chestionate sunt de părere că activitatea lor va evolua mai bine în următoarele 12 luni (2019: 35%), în timp ce 25% sunt de părere că evoluţia activităţii lor în România va fi mai slabă (2019: 13,3%).

Evoluție negativă în următoarele 12 luni

Referitor la situaţia conjuncturii în următoarele 12 luni, peste 40% dintre cei chestionaţi se aşteaptă la o evoluţie negativă (2019: 30,5%), aproape un sfert sunt optimişti şi cred într-o revenire conjuncturală pe termen mediu, iar 31% nu se aşteaptă la vreo schimbare (2019: 57,6%).

La întrebarea, când estimează că îşi va reveni economia românească, peste 58% dintre respondenţi se aşteaptă la o revenire abia în 2022 sau chiar mai târziu.

„Drumul spre redresarea economică rămâne stâncos şi pavat cu multe incertitudini. Programele de sprijin guvernamental ar trebui să ţină seama de acest aspect şi, de exemplu, să extindă noul program de muncă flexibilă, Kurzarbeit”, spune Sebastian Metz.

Numărul angajaţilor se menţine la acelaşi nivel, potrivit a 60,6% dintre respondenţi. Semnificativ mai puţine companii decât în anul precedent spun că vor să continue angajările (2020: 17%, 2019: 33%).

În ceea ce priveşte intenţiile de investiţii în următoarele 12 luni, 40,4% dintre companii spun că acestea nu se vor schimba (toamna anului 2019: 40%), doar 11,7% văd cheltuieli de investiţii mai mari (2019: 22%). Soldul (diferenţa dintre răspunsurile pozitive şi cele negative) coboară de la 5 la minus 21 de puncte la un minim absolut.

În ceea ce priveşte factorii de risc economic din punctul de vedere al companiilor, anul acesta s-a schimbat ponderea.

„Principalul risc în prezent este cererea scăzută de produse şi servicii, urmată de condiţiile-cadru politico-economice. În anii precedenţi, cei mai importanţi factori de risc au fost lipsa forţei de muncă şi costurile cu forţa de muncă. Pe fondul pandemiei provocată de Coronavirus, restricţiile de călătorie şi lipsa investiţiilor influenţează cel mai mult activitatea companiilor”, se menţionează în document.

Cele mai utilizate măsuri pe care le iau companiile pentru a face faţă situaţiei actuale sunt digitalizarea, reducerea costurilor şi amânarea sau anularea investiţiilor. Pentru companiile germane din România, Germania şi Uniunea Europeană sunt regiunile de interes pentru căutarea de furnizori, dar şi pentru stabilirea unor noi amplasamente investiţionale.