Comunele bogate ale României versus orașele sărace

Unele comune din România au ajuns mai bogate chiar decât unele orașe mari. De exemplu, comunele Chiajna din Ilfov, Florești din Cluj sau Giroc din Timiș. Acestea au venituri proprii mai consistente decât Alexandria, reședința județului Teleorman sau decât orașe turistice renumite, precum Bușteni sau Predeal.

Specialiștii în administrație publică avertizează că situaţia, deși la prima vedere pare fericită, nu este favorabilă sub toate aspectele. Comunele Chiajna (Ilfov), unde se află vastul cartier Militari Residence, Florești (Cluj), Ghiroda (Timiș), Ștefănești (Ilfov), Miroslava (Iași), Giroc (Timiș) sau Ariceștii Rahtivani (Prahova) sunt comune care au venituri proprii mai mari decât unele orașe mult mai cunoscute. De exemplu, renumitele stațiuni montane Bușteni și Predeal sau Alexandria, care este reședința județului Teleorman.

Diferențele bugetare sunt notabile. De exemplu, orașul Hunedoara, deși are în jur de 50.000 de locuitori, cu aproape 7.000 mai mulți decât comuna Chiajna (43.000), în 2022 a avut venituri proprii de 82 de milioane de lei, cu 10 milioane de lei mai puțin.

Comunele bogate ies în evidență și la nivel demografic. Numărul de nașteri din Florești (foto sus), suburbie a Clujului, cu câteva zeci de mii de locuitori, a fost în 2024 egal cu numărul nașterilor din Brăila, oraș cu sute de mii de locuitori. Dacă acest trend continuă, peste câțiva ani cele două localități vor ajunge la aceeași populație, deși în 1992 Brăila avea de 39 de ori mai mulți locuitori.

13:33, 05.04.2025 • ACTUALITATE

Un bărbat căzut de la etajul cinci, în apropiere de Bucureşti. Autorităţile anchetează o posibilă CRIMĂ

19:58, 27.02.2025 • ACTUALITATE

Soţul femeii ucise de gheaţa căzută de pe bloc, audiat. El lucra la firma care administra blocul

Dezvoltarea continuă a acestor comune are și aspecte negative. În multe dintre aceste localităţi prospere, infrastructura este precară, iar serviciile medicale sau educația sunt slab dezvoltate. Practic, serviciile medicale și nivelul educației nu au ținut pasul cu creșterea populației.

„Activitățile economice, pentru că terenurile sunt mai ieftine, se concentrează în aceste localități mai mici, în comune în general. Numai că aceste comune nu reușesc să țină pasul cu dezvoltarea infrastructurii pe ceea ce înseamnă dezvoltare edilitară și afaceri”, explică Dragoș Dincă, profesor universitar Administraţie Publică, SNSPA pentru TVR Info.

„În general, localitățile mici care se dezvoltă masiv nu au liceu, iar elevii de acolo consumă servicii educaționale și medicale din orașul mare limitrof. Asta creează o problemă de contribuție la crearea bunului public și pune o întrebare legitimă de dezvoltare a administrației publice”, observă la rândul său Bogdan Voicu, sociolog la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii din cadrul Academiei Române.

Pe ultimele locuri în clasamentul comunelor se situează localități din Mehedinți, Vaslui sau Teleorman, unde media veniturilor lunare ale Primăriei este de circa 40 de lei pe locuitor, de peste 20 de ori mai mică decât în cazul localităților bogate.