Comunicarea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene ascunde blocaje majore: România riscă pierderea a miliarde de euro din PNRR

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, condus de Marcel Boloș, a emis un comunicat optimist privind cererea de plată nr. 3 din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă realitatea procesului de implementare este mult mai complicată. În ciuda anunțului privind progrese semnificative, numeroase dificultăți continuă să îngreuneze finalizarea acestui proces și deblocarea fondurilor europene esențiale pentru țară.

Cererile de plată parțial îndeplinite, cu o plată parțială de 1,3 miliarde de euro

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene se prezintă optimist în comunicatul său, menționând că România va primi o plată parțială de aproximativ 1,3 miliarde de euro din cererea de plată nr. 3. Deși această decizie reprezintă un pas înainte, ea rămâne mult mai mică decât suma totală de 2,02 miliarde de euro care se aștepta inițial. Majoritatea sumelor rămân suspendate, în așteptarea implementării unor măsuri esențiale pentru finalizarea cererii de plată.

Pensiile speciale și guvernanța corporativă, blocaje majore

Unul dintre cele mai mari obstacole identificabile în acest proces sunt problemele legate de pensiile speciale. În urma unei decizii a Curții Constituționale, regimul fiscal aplicat pensiilor speciale a fost modificat, iar acest lucru a dus la suspendarea unui jalon semnificativ. Ministerul Muncii a propus soluții pentru a remedia această problemă, dar impactul bugetar și ritmul lent al implementării riscă să afecteze în continuare stabilitatea financiară.

Un alt punct important de blocaj este guvernanța corporativă în companiile de stat. Deși Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene susține că au fost inițiate demersuri pentru îmbunătățirea proceselor de selecție a conducerii la Agenția Națională de Monitorizare și Evaluare a Întreprinderilor Publice (AMEPIP), acest proces a fost extrem de lent și departe de a atinge standardele impuse de Comisia Europeană. În plus, politica de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat rămâne încă în analiză, iar sumele suspendate în acest domeniu ajung la aproximativ 700 milioane de euro.

Măsurile corective rămân insuficiente

Deși autoritățile române afirmă că au fost adoptate măsuri corective, acestea sunt, în multe cazuri, insuficiente și par a avea un impact limitat. În ceea ce privește modificările regimului fiscal pentru microîntreprinderi, de exemplu, OUG nr. 156/2024 este doar o soluție temporară care nu adresează în mod complet deficiențele sistemului fiscal. În ceea ce privește guvernanța companiilor de stat, demersurile pentru modificarea regimului de selecție a conducerii nu au fost finalizate, iar numirea unor noi lideri nu a avut loc încă în multe dintre întreprinderile esențiale din sectorul energetic și al transporturilor.

Termene riscante și presiuni pentru deblocarea completă

România se află într-o situație dificilă, cu termene foarte stricte pentru finalizarea măsurilor corective. Având la dispoziție doar o lună pentru a răspunde oficial la scrisoarea Comisiei Europene și șase luni pentru implementarea integrală a măsurilor necesare pentru deblocarea completă a cererii de plată nr. 3, autoritățile române trebuie să facă față unor presiuni imense pentru a nu pierde accesul la fonduri vitale. Chiar dacă măsurile corective sunt deja în implementare, există riscul ca aceste măsuri să nu fie suficient de eficiente pentru a răspunde tuturor cerințelor Comisiei Europene.

Sumele suspendate și impactul asupra redresării economice

În ciuda eforturilor autorităților române, România riscă să piardă o parte semnificativă din fondurile europene. În prezent, există sume suspendate de aproximativ 230 milioane euro pentru pensiile speciale, 300 milioane euro pentru guvernanța companiilor de stat și 400 milioane euro pentru implementarea politicilor de guvernanță. Aceste blocaje riscă să întârzie semnificativ redresarea economică a țării, în condițiile în care accesul la fondurile europene este esențial pentru investițiile necesare în infrastructură, sănătate și educație.

Problemele persistă

Deși Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene încearcă să transmită un mesaj pozitiv, realitatea este mult mai nuanțată. Proiectele care ar trebui să asigure dezvoltarea economică a României se confruntă cu obstacole semnificative, iar măsurile corective nu sunt suficiente pentru a garanta implementarea cu succes a planului. România trebuie să depună eforturi susținute pentru a rezolva aceste probleme urgente, altfel riscă să piardă fonduri vitale care ar putea sprijini procesul de redresare economică al țării.