Conacul de la Țigănești, în care a fost hotărâtă Unirea Principatelor, salvat de CJ Galați

După zeci de ani în care a fost sediu IAS, loc de petreceri ale activiștilor PCR și motel „2 stele”, Conacul de la Țigănești, în care unioniștii, AI Cuza, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Costache Conachi și Constatin Negruzzi, au pus la cale Unirea Principatelor, va fi în sfârșit restaurat.

Conacul a aparținut poetului Costache Conachi. După moartea acestuia, a fost cumpărat de Tache Athanasiu, fost prefect de Tecuci, care în 1910 l-a donat Academiei Române pentru înființarea „Școlii de Agricultură a Academiei”.

În perioada comunistă a fost pe rând sediu IAS și un „cuibușor de nebunii” al activiștilor PCR, camuflat sub statutul de „casă de odihnă a siderurgiștilor” de la Combinatul Siderurgic Galați. După 1990, a ajuns în proprietatea societății hoteliere a Combinatului din Galați, fiind exploatat ca motel de „2 stele”.

Academia l-a revendicat prin 2009 și a obținut retrocedarea în 2016, dar între timp, Conacul de la Țigănești, în care a fost pusă la cale Unirea Moldovei cu Țara Românească, a ajuns în ruină.

Acord între Academia Română și CJ Galați pentru salvarea Conacului Costache Conachi

Pentru că Academia nu are fonduri foarte mari pentru restaurarea palatului și acesta a continuat să se degradeze, Consiliul Județean (CJ) Galați a solicitat preluarea și restaurarea acestui monument istoric.

După câțiva ani de discuții între conducerea Academiei Române și cea a CJ Galați s-a ajuns la o înțelegere pentru salvarea monumentului istoric. Luni, președintele CJ Galați a convocat consiliul într-o sedință extraordinară pentru aprobarea unui acord de cooperare cu Academia Română pentru salvarea Conacului „Costache Conachi”.

În baza acestui acord, CJ Galați va prelua conacul, pentru o perioadă de 10 ani din punct de vedere administrativ pentru a-l consolida și restaura în baza unei finanțări europene.  

„După ani de muncă, am făcut un pas uriaș pentru a salva Palatul de la Țigănești, locul în care s-au scris multe pagini din istoria neamului românesc. Îl vom prelua de la Academia Română, vom accesa fonduri europene și-l vom reface așa cum arăta în 1840, când a fost construit. Vom readuce la viață arhitectura vremurilor de altădată, dotând și interiorul cu mobilierul epocii. Deja am identificat și o axă de finanțare.

Din păcate, astăzi, conacul în care a fost salvată Unirea Principatelor este într-o avansată stare de degradare, deoarece unii oameni nu au înteles valoarea lui. Vom salva această bijuterie arhitecturală și-i vom reda locul pe care îl merită în istoria noastră. Odată cu renovarea conacului, vom pune în valoare și drumul Micii Uniri: Casa Cuza Vodă –  Conacul de la Mânjina – Palatul de la Țigănești. Mulțumesc conducerii Academiei Române pentru tot sprijinul acordat!”, ne-a declarat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Palatul Unirii Principatelor

Conacul de la Ţigăneşti, situat la 7 kilometri de Tecuci, i-a aparținut poetului Costache Conachi, ispravnic, logofăt, considerat precursorul poeziei moderne româneşti. În „Istoria Literaturii Române”, George Călinescu rezervă 7 pagini operei sale.

Conacul de la Țigănești și la Conacul de la Mânjina al lui Costache Negri, fiul dintr-o căsătorie anterioară a Smarandei Negri, soția lui Costache Conachi, au găzduit întâlnirile de taină la care unioniştii, Al. I. Cuza, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, etc, au pus la cale Unirea Moldovei cu Ţara Românească.

Conacul de la Țigănești este un palat în stil neoclasic, cu trei nivele, înconjurat de un parc generos, de 70 ha. Este înscris în Lista monumentelor istorice sub codul GL-IV-m-B-03148.

Parfumul unor vremuri de mult apuse

La Conacul de la Tigăneşti s-a născut pe 14 octombrie 1777 şi şi-a trăit aproape întreaga viaţă Costache Conachi. La Conac, poetul şi-a transpus în versuri dragostea pentru Zulnia, Smaranda Negri şi tot aici a avut loc şi căsătoria lor.

După moartea tatălui său, Costache Conachi a vândut casele din Iaşi şi a cumpărat mai multe moşii din preajma Tecuciului, ajungând proprietarul unui domeniu de peste 30.000 ha, în trei judeţe, Tecuci, Covurlui şi Putna.

Pe 17 august 1828, la Conacul de la Tigăneşti s-a născut Cocuţa, fiica lui Costache Conachi şi a Smarandei Negri, care în 1846 s-a căsătorit cu Nicolae Vogoride, caimacam al Moldovei.

Spionaj pentru înfăptuirea Unirii. Cocuța a furat din seiful lui Vogoride documentele care demonstrau uneltirile cu Înalta Poartă

Căsătoria Cocuţei cu antiunionistul Vogoride nu avea să dureze prea mult, pentru că „turcescul ginere” şi-a dat arama pe faţă. El visa să ajungă domnitor al Moldovei şi chiar şi-a amenajat la Conacul de la Țigănești o Sală a Tronului.

Vogoride fusese numit caimacam de Înalta Poartă pentru a controla alegerile pentru Divanul Ad-Hoc al Moldovei, adunare reprezentativă a tuturor păturilor sociale, care urma să decidă prin vot dacă este sau nu oportună unirea cu Țara Românească. Un succes al anti-unioniștilor în Divanul din Moldova ar fi blocat definitiv Unirea, în condițiile în care cele șapte Mari Puteri ale vremii hotărâseră că unirea celor două state trebuie decisă doar dacă cele două adunări, Divanele Ad-Hoc din Moldova și Țara Româneacă, vor decide prin vot această unire.

Nicolae Vogoride a falsificat alegerile pentru Divanul Moldovei și chiar a înștiințat Turcia și Austria despre succesul său, care ar fi trebuit să îi aducă privilegiile de domnitor al Moldovei.

Însă complotul lui Vogoride a fost descoperit de soția sa, Cocuța Conachi, care a furat din seiful lui Vogoride toate documentele compromițătoare, care dovedeau falsificarea alegerilor în favoarea adversarilor unirii.

Cocuța Conachi le-a dat documentele unioniștilor, iar de la aceștia au ajuns la  ambasadorul Franței la București, care la rândul său le-a trimis în Franța. Dovezile fraudării alegerilor au fost publicate în ziarul „L’Etoile de Danube”, au fost preluate și de alte ziare și au provocat un imens scandal la nivel european.

În 1858, Înalta Poartă a fost obligată să îl înlocuiască pe Vogoride din postul de caimacam. Dar, tot în urma acestor dezvăluiri, Franța, Marea Britanie și Prusia, au făcut mari  presiuni asupra Înaltei Porți, cerându-i să organizeze noi alegeri pentru Divanul Ad-Hoc din Moldova.

De această dată, unioniștii nu au mai putut fi învinși, au devenit majoritari în Divan și pe 5 ianuarie 1859 l-au ales pe Alexandru Ioan Cuza domnitor al Moldovei. După ce, pe 24 ianuarie, Cuza a fost ales în Divanul Ad-hoc de la București și domnitor al Țării Românești, Unirea Principatelor a fost înfăptuită.

O avere donată Academiei Române

După moartea Cocuţei, domeniul de la Ţigăneşti a fost moştenit de unul din fii săi, Emanoil Vogoride, care în 1888 a vândut Conacul şi moşia de la Tigăneşti lui Tache Athanasiu, mare proprietar de terenuri şi prefect PNL al judeţului Tecuci între anii 1878-1898.

Prin testamentul din 27 decembrie 1897, Athanasiu a lăsat Academiei Române „Conacul” cu cele 70 ha de parc şi moşiile de la Tigăneşti şi Călmăţui, 800 ha de pădure şi 350 ha de arabil. După moartea sa, moştenitorii au atacat testamentul în justiţie, dar fără succes şi de la 1900, Academia Română a devenit proprietara Conacului. Conform dorinței testamentare a lui Athanasiu, Academia a înfiinţat la Conacul de la Ţigăneşti „Şcoala de Agricultură a Academiei”.

Palatul Academiei, sediul IAS Tecuci

După venirea comuniştilor la putere, terenurile și palatul i-au fost confiscate Academiei Române în baza Deciziei nr 1486/02.11.1948 a Consiliului de Miniştri a RPR, ce avea la bază Decretul 198/13.08.1948.

În 1952, „Şcoala de Agricultură a Academiei” a fost trecută la Ministerul Agriculturii, iar din 1967 a devenit „Centrul Şcolar Agricol”, transformat mai târziu în „Liceul Agricol Tecuci”. Liceul a primit un nou sediu în Tecuci, iar Conacul de la Tigăneşti a devenit sediul IAS Tecuci.

„Cuibușor de nebunii” al activiștilor PCR, sub camuflajul de „casă de odihnă pentru siderurgiști”

În 1974, Constantin Dăscălescu, fost prim-ministru, pe atunci primsecretar PCR la Galaţi a pus ochii pe palat, care era locul ideal pentru petreceri „tovărăşeşti”. Judeţeana PCR nu îl putea prelua la Gospodăria de Partid, pentru că bătea la ochi, aşa că palatul de la Tigăneşti a fost trecut în proprietatea Combinatului Siderurgic Galaţi.

Prin ordinul 75/AS/21.041981, fostul Sidex a preluat palatul la valoarea de inventar de 2.171.220 lei, cu o suprafaţă construită de 12.900 mp, 25.000 mp de parc şi 8.600 mp de terenuri sportive. Restul parcului, până la 70 ha, a devenit proprietatea IAS Tecuci.

Sub camuflajul de „casă de odihnă pentru siderurgişti”, Ţigăneştiul a devenit marea atracţiea şefilor comunişti. În curtea palatului au construit o piscină şi terenuri de tenis. De 2-3 ori pe an, erau aduşi siderurgişti, care erau filmaţi pentru „Telejurnal” jucând volei și înotând în piscină. În rest, Conacul era locul în care activiştii PCR obişnuiau să tragă câte o „băută”.

Degradarea supremă: Palatul Unirii a devenit motel de „2 stele”

Urmele celor trei decenii în care Conacul a fost unul dintre activele Sidexului se văd și astăzi, prin excesele esteticii proletcultiste. La peronul intrării în palat a fost construită o şarpantă din profile grele de inox, iar pe balustradele terasei de la etajul 1 au fost sudate „blazoanele” Sidex, cu furnale stilizate.

În 1999, la pregătirea privatizării Sidex, a avut loc desprinderea de fluxul tehnologic principal a unor activităţi auxiliare. Atunci, Conacul a fost trecut în proprietatea nou înfiinţatei societăţi hoteliere SC Dunasi SA Galaţi, al cărui acționar unic era FPS.

În perioada în care a fost activ al Dunasi SA, Conacul de la Țigănești a devenit Motelul „Casa Albă”, cu un comfort de 2 stele. Aşa era consemnat şi pe site-urile ce promovează reţele hoteliere. După eşuarea mai multor tentative de privatizare, Dunasi SA a intrat în faliment.

Guvernul Năstase a dat multinaționalei lui Mittal și terenul de sub Conac!

La privatizarea Sidex, Guvernul Năstase a dat multinaționalei ArcelorMittal, și terenul Conacului de la Țigănești, deși Conacul era la falimentara Dunasi.

Prin sentința nr 257/257/14.03.2016 Tribunalul Galați a obligat Combinatul ArcelorMittal să restituie Academiei Române terenul aferent palatului. „Obligă pârâta SC ArcelorMittal SA Galați, să restituie în natură reclamantei, imobilul teren situat în localitatea Ţigăneşti, comuna Munteni, judeţul Galaţi, compus din suprafaţa de 45.861 mp. (teren aferent Conacului Costachi Conachi)”, se spune în sentința Tribunalului Galați.

Academia Română a redevenit proprietar al Conacului de la Țigănești după 7 ani de procese

Până în 2005, Academia nu a putut revendica palatul, pentru că nu exista cadrul legal. După intrarea în vigoare a Legii 564/2004 pentru completarea Legii nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române, academia a depus la AVAS notificarea nr 325/05.05.2005, prin care solicita restituirea în natură a Conacului.

Din 2005 până în 2009, AVAS a refuzat cererile repetate ale Academiei. În 2009, Academia a deschis acţiune la Tribunalul Bucureşti, în dosarul 13.861/3/2009 solicitând în baza Legii 10 retrocedarea în natură a Conacului. Așa s-a ajuns ca Academia Română să se judece în dosarul de retrocedare cu AVAS, cu falimentara Dunasi SA şi lichidatorul acesteia, Insolv Expert SRL, dar şi cu multinaționala ArcelorMittal Galaţi.

După ani de procese, pe 26 iunie 2013, Tribunalul Bucureşti şi-a declinat competenţa teritorială și dosarul a fost transferat la Tribunalul Galați. A urmat altă serie de amânări. Pe 14 martie 2016, magistrații de la Tribunal Galați au pronunțat în sfârșit sentința prin care s-a făcut dreptate Academiei, fiindu-i retrocedată proprietatea.