Concluziile unor teste recente: cum influenţează alcoolul creierul, pe termen lung
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/04/alcool-new-year-428392_1280.jpg)
Noi studii făcute pe șobolani au dus la descoperirea unor dovezi sumbre privind cât de grav afectează alcoolul cogniția – chiar și după luni de abstinență.
Alcoolul influenţează creierul
Potrivit unei cercetări noi, finanțate de guvernul federal american și derulate de Universitatea „Johns Hopkins“, zonele din creier responsabile pentru luarea deciziilor par a fi puternic afectate de consumul ridicat de alcool, chiar și după luni întregi de abstinență, relatează futurism.com.
Așa cum este detaliat într-un nou articol publicat în revista „Science Advances“, Patricia Janak, neurocercetătoare și expertă în adicție de la Hopkins, împreună cu studenții săi, au expus inițial un grup de șobolani la cantități foarte mari de vapori de alcool, urmate de o perioadă de aproape trei luni de sevraj.
După această perioadă, șobolanii care inhalaseră vapori de alcool – alături de un grup de control abstinent – au fost supuși unui „test de luare a deciziilor bazat pe recompense”. Testul presupunea apăsarea uneia dintre două manete pentru a primi o picătură de apă cu zahăr – o sarcină simplă pe care șobolanii o învățau rapid. Pentru a complica exercițiul, cercetătorii schimbau maneta care oferea recompensa la fiecare câteva minute, obligând șobolanii să își adapteze strategia.
„A fost o sarcină dificilă, care necesita memorie și strategie”, se arată într-un comunicat despre cercetare. „Șobolanii expuși la alcool au avut performanțe considerabil mai slabe.”
Cercetătorii susțin că rezultatele lor sunt primele de acest fel, deoarece studiile anterioare nu au demonstrat „deficite în luarea rapidă a deciziilor” în același mod. Cel mai probabil, spun ei, testele anterioare erau prea ușoare.
„Experimentul nostru a fost destul de provocator, iar șobolanii expuși la alcool pur și simplu nu s-au descurcat la fel de bine”, a declarat Janak. „Când răspunsul corect se schimba constant, șobolanii de control luau decizii mai bune și mai rapid. Erau mai strategici. Iar când le-am analizat activitatea cerebrală, semnalele neuronale asociate deciziilor erau mai puternice la aceștia.”
Echipa a corelat dificultățile șobolanilor expuși la alcool cu modificări „dramatice” în striatumul dorsomedial – o zonă a creierului responsabilă pentru funcția motorie și luarea deciziilor comportamentale. Acest centru, cunoscut pentru rolul său în recompensă și așteptări, a fost asociat de mult timp cu comportamentele adictive și compulsive – însă studiul de față pare a fi primul care arată cât de grav pot fi afectate circuitele neuronale de alcool.
Cercetătorii au declarat că au fost surprinși de faptul că daunele cerebrale au persistat atât de mult – lucru ce ar putea explica, potrivit lui Janak, de ce rata recăderilor în rândul persoanelor dependente de alcool este atât de mare.
„Deficitele neuronale induse de alcool pot contribui la decizia de a bea din nou, chiar și după reabilitare”, a spus ea. „Putem demonstra clar că aceste deficite pot fi de lungă durată.”
Interesant este faptul că efectele cognitive s-au manifestat doar la șobolanii masculi, nu și la femele. Deși nu există dovezi că femelele ar fi imune la efectele alcoolului asupra creierului, această constatare sugerează, potrivit comunicatului Hopkins, că „ar putea exista diferențe de sensibilitate în funcție de sex în ceea ce privește efectele alcoolului pe termen lung asupra funcției cerebrale.”
În ansamblu, poate părea crud să aduci șobolani în starea de a suferi leziuni cerebrale induse de alcool – mai ales când există numeroși alcoolici umani dispuși să fie studiați. Totuși, aceste descoperiri ar putea fi extrem de utile în viitoarele cercetări privind adicțiile – și, în același timp, sunt deosebit de interesante.