Confiscarea specială în infracțiunea de camătă: o decizie importantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ)

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a emis o decizie esențială în ceea ce privește aplicarea măsurii de confiscare specială în cazul infracțiunii de camătă. Conform hotărârii, această măsură se aplică exclusiv asupra dobânzii obținute prin săvârșirea faptei. Hotărârea clarifică o problemă juridică importantă, ridicată de Curtea de Apel Târgu Mureș, cu privire la natura bunurilor care pot fi supuse confiscării speciale în astfel de cazuri.

Contextul juridic și problema ridicată de Curtea de Apel Târgu Mureș

Curtea de Apel Târgu Mureș a solicitat ÎCCJ să clarifice dacă, în cazul infracțiunii de camătă prevăzute de art. 351 din Codul Penal, confiscarea specială se aplică doar asupra dobânzii obținute sau și asupra capitalului împrumutat.

În esență, instanța din Târgu Mureș a cerut lămuriri cu privire la încadrarea sumelor de bani utilizate în această practică drept bunuri supuse măsurii de siguranță a confiscării speciale.

18:49 • Justitie

Șefa ICCJ intervine în scandalul Georgescu: În justiție e importantă și imaginea în societate

19:44, 22.02.2025 • ACTUALITATE

Cinci persoane cercetate de DIICOT, după ce au dat bani cu camătă. ,,Creditații” au pierdut imobile sau autoturisme

Magistrații au explicat că, potrivit Codului Penal, confiscarea specială poate fi aplicată bunurilor folosite la comiterea unei infracțiuni, dacă acestea sunt deținute de făptuitor sau de o altă persoană care cunoștea scopul folosirii lor.

Aceștia au făcut trimitere la definiția noțiunii de „bun” din Codul Civil, care include atât lucruri corporale, cât și necorporale, adică și sumele de bani, considerate bunuri fungibile.

„Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Târgu Mureş, Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori şi de Familie (…) şi stabileşte că: În cazul infracţiunii de camătă, incriminată de art. 351 din Codul penal, confiscarea specială poartă doar asupra dobânzii obţinute prin săvârşirea infracţiunii, inclusiv când aceasta este cuprinsă în sumele ulterior împrumutate şi se dispune conform art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal. Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală”, informează site-ul iccj.

Decizia ÎCCJ și implicațiile sale

ÎCCJ a stabilit că, în cazul infracțiunii de camătă, măsura de confiscare specială se aplică exclusiv asupra dobânzii obținute în urma săvârșirii faptei. Instanța supremă a precizat că această dobândă, inclusiv atunci când este integrată în sumele ulterior împrumutate, reprezintă venitul ilicit rezultat din comiterea infracțiunii și este, astfel, supusă confiscării conform art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul Penal.

Prin această decizie, ÎCCJ a exclus posibilitatea ca suma de bani inițial acordată ca împrumut – capitalul – să fie considerată obiect al confiscării. Motivul este că această sumă are, în esență, o natură neutră din punct de vedere juridic și, în lipsa dobânzii, nu reprezintă un element antijuridic:

“În cazul infracţiunii de camătă, incriminată de art. 351 Cod penal, banii daţi cu dobândă, ca îndeletnicire, intră în categoria bunurilor supuse măsurii de siguranţă a confiscării speciale, conform art. 112 alin. (1) lit. b) Cod penal, sau obiect al acestei măsuri de siguranţă poate să îl consituie doar dobânda obţinută prin săvârşirea infracţiunii, potrivit art. 112 alin. 1 lit. e) Cod penal?”

Curtea de Apel Târgu Mureș a evidențiat că darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, este esențială pentru ca fapta să fie încadrată drept infracțiunea de camătă. În acest context, capitalul împrumutat reprezintă un mijloc necesar, dar neutru, care capătă relevanță penală doar în măsura în care generează dobândă.

Magistrații au subliniat că, în cazul sumelor de bani acordate fără dobândă sau cu dobândă în mod sporadic, acestea intră sub incidența dreptului civil și nu a dreptului penal. Totuși, în situația în care împrumuturile sunt acordate cu dobândă, în mod repetat și neautorizat, acestea devin parte a unei activități ilicite, iar dobânda rezultată reprezintă câștigul obținut în mod ilegal.

Motivația deciziei: prevenirea perpetuării practicilor ilegale

Decizia ÎCCJ reflectă preocuparea pentru prevenirea și descurajarea practicilor ilegale de acordare a împrumuturilor cu dobândă, fără autorizație. Prin confiscarea dobânzii, se urmărește eliminarea oricărui beneficiu material obținut în mod ilicit.

Instanța a argumentat că lăsarea în posesia făptuitorului a veniturilor rezultate din infracțiune ar putea încuraja perpetuarea unor astfel de practici. În plus, societatea ar putea percepe un mesaj negativ, sugerând că este posibilă obținerea de câștiguri ilicite prin camătă, fără riscuri semnificative.

Prin această hotărâre, ÎCCJ a oferit o interpretare clară asupra aplicării confiscării speciale în cazul cametei:

1. Capitalul împrumutat nu face obiectul confiscării, deoarece este un mijloc necesar pentru comiterea faptei, dar nu reprezintă în sine un bun ilicit.
2. Dobânda obținută este considerată câștigul ilicit și, în consecință, este supusă confiscării speciale.
3. Confiscarea prin echivalent rămâne o opțiune pentru cazurile în care bunurile dobândite ilicit nu mai sunt disponibile.