Conflictul din Ucraina: Trump promite pace în 24 de ore, dar Putin și Zelenski joacă altă carte
Situația conflictului dintre Rusia și Ucraina rămâne una extrem de complicată, în ciuda declarațiilor recente ale liderilor implicați. În timp ce fostul președinte american Donald Trump susține că ar putea pune capăt războiului „în 24 de ore”, realitatea din teren și divergențele politice indică o cale dificilă spre pace. Pe fondul intensificării ofensivei rusești, apar semnale contradictorii despre negocieri posibile.
Cereri și poziții divergente
Unul dintre principalele puncte de tensiune este controlul teritoriilor ocupate. Rusia cere recunoașterea anexării Crimeei și a regiunilor Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie, considerate acum „parte integrantă” a Federației Ruse, conform declarațiilor lui Vladimir Putin. De cealaltă parte, Ucraina, susținută de aliații NATO, insistă pe eliberarea tuturor teritoriilor ocupate din 2014 până în prezent, inclusiv Donbassul și Crimeea, scrie Corriere della Sera într-o analiză proivind posibila încheiere a conflictului de la granița României.
Compromisul propus de unii lideri occidentali, inclusiv din administrația americană, sugerează o posibilă recunoaștere a controlului rus asupra unor părți ale regiunilor ocupate. Totuși, un asemenea scenariu ar putea include crearea unei „zone tampon” demilitarizate, supravegheată de o forță europeană. Acest model este văzut de unii ca o soluție provizorie, dar respins categoric de Kiev, care consideră că astfel de concesii ar slăbi suveranitatea națională.
Rolul NATO în ecuație
Admiterea Ucrainei în NATO este un alt subiect fierbinte. Președintele Volodimir Zelenski ar putea accepta un compromis teritorial doar dacă acesta este însoțit de garanții clare pentru aderarea țării sale la Alianța Nord-Atlantică. Totuși, SUA, prin vocea lui Trump, ar putea bloca acest proces pentru „cel puțin 20 de ani”, argumentând că America nu trebuie să continue finanțarea războiului.
În contrast, liderii europeni par mai dispuși să sprijine integrarea Ucrainei în NATO, dar într-un orizont de timp incert. În acest context, Rusia se opune categoric, cerând ca Ucraina să devină un stat neutru și demilitarizat, similar Belarusului, pentru a elimina orice amenințare strategică la granițele sale.
Bătălia pentru Kursk și implicațiile strategice
Un alt element care complică negocierile este situația din zona Kursk, unde Ucraina a avansat temporar pe teritoriul rus, ocupând peste 1.000 de kilometri pătrați. Deși Kievul a sugerat că aceste teritorii ar putea fi folosite ca monedă de schimb pentru regiunile din Donbass, Rusia a mobilizat zeci de mii de soldați, inclusiv trupe nord-coreene, pentru a recâștiga controlul asupra zonei. În prezent, Moscova încearcă să finalizeze această ofensivă înainte de o eventuală revenire a lui Trump la Casa Albă în ianuarie 2025.
Viitorul lui Zelenski, între popularitate și presiuni externe
De la începutul războiului, Vladimir Putin a cerut în repetate rânduri înlăturarea președintelui Zelenski, pe care îl acuză că ar refuza să organizeze alegeri democratice. În replică, liderul ucrainean a explicat că scrutinul va fi organizat imediat ce legea marțială va fi ridicată, după încheierea conflictului. Între timp, popularitatea lui Zelenski este în scădere, iar incertitudinea politică ar putea complica și mai mult procesul de negocieri.
Speranța păcii: 2025 sau mai târziu?
Unii lideri europeni vorbesc despre posibilitatea unei păci până în 2025, dar perspectivele rămân neclare. Discrepanțele dintre cererile Rusiei și ale Ucrainei sunt uriașe, iar implicarea diferită a puterilor globale adaugă complexitate. În acest context, orice soluție pare deocamdată departe, cu riscul perpetuării conflictului și al suferințelor umane.
Situația din Ucraina rămâne fluidă, iar următoarele luni vor fi cruciale pentru a vedea dacă promisiunile de pace se pot materializa sau dacă războiul va continua să destabilizeze regiunea și întreaga ordine globală.