Consiliul Concurenței cere privatizarea porturilor, deși sunt instituții strategice și în toată lumea sunt controlate de stat

Consiliul Concurenței a lansat recomandarea ca porturile de la Dunărea Fluvială să fie privatizate sau desființate, deși acestea au și utilități publice extrem de importante, inclusiv pentru siguranța națională, lucru dovedit și de faptul că cele mai mari porturi din Europa, din Rotterdam, Amsterdam, Dover, Calais și Marsilia sunt în proprietatea acelor orașe și administrate de primării și guverne.

Consiliul Concurenței, care a pregătit pierderea controlului de către România asupra Gurilor Dunării și în navigația pe Dunăre prin scăderea cu 50% a tarifelor de navigație, măsură care a adus în pragul falimentului Administrația Fluvială a Dunării de Jos din Galați, fiind forțată astfel o decizie a Ministerului Finanțelor de a încerca privatizarea regiei naționale, a lansat o nouă inițiativă ce pare să fie la fel de păguboasă pentru statul român, recomandând privatizarea sau desființarea porturilor fluviale de la Dunăre din cauză că nu s-au făcut investiții în modernizarea infrastructurii portuare.

Lipsa investițiilor în modernizarea porturilor ar fi doar un motiv de demitere a conducerii Companiei Naționale Administrația Porturilor Dunării Fluviale (CNAPDF) SA Giurgiu, care administrează cele 23 de porturi, dar nu a dezvoltat proiecte și n-a atras finanțări. În 3 ani, s-a investit un milion de lei!

08:46, 02.03.2025 • ACTUALITATE

O nouă specie în apele Dunării: „crevetele asiatic”, un „fruct de mare” care s-ar putea răspândi până la Porțile de Fier

13:32, 28.02.2025 • Transporturi

Giurgiu-Ruse 2: un pod foarte greu de construit

Comisia Europeană are în derulare „Strategia pentru Regiunea Dunării” prin care au fost alocate finanțări de sute de milioane de euro pentru modernizarea porturilor maritime ale României, n-ar fi trebuit decât ca și oficialii care administrează porturile fluviale să propună câteva proiecte.

În altă țară din Europa nu ar fi existat un astfel de subiect de discuție, privatizarea porturilor. În România se întâmplă din cauză că n-a fost clarificată o problemă importantă din domeniul navigației și exploatării portuare, aceea a statutului porturilor maritime și fluviale, care în toată lumea sunt controlate de stat, fiind în proprietatea primăriilor orașelor și conduse de administrații desemnate de aceste primării sau de ministerele transporturilor din aceste țări.

La noi patru porturi maritime de la Dunăre, porturile „Docuri”, „Bazinul Nou” și „Romportmet” din Galați, precum și portul „Hercules” din Brăila, au fost privatizate prin 1998 – 2000, de către FPS, în portofoliul cărora erau porturile ca societăți comerciale. O greșeală comisă în urmă cu 25 de ani nu trebuie repetată.

Recomandarea consiliului: unele porturi de la Dunăre, privatizate sau desființate!

La finalul lunii februarie, Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN) din cadrul Consiliului Concurenței a deschis calea eliminării controlului statului la porturile fluviale de la Dunăre printr-o recomandare ca aceste porturi să fie privatizate sau desființate deoarece nu au fost efectuate investiții în modernizarea infrastructurii portuare:

„CSDN recomandă reorganizarea în așa fel încât porturile fluviale, în special cele care fac parte din rețeaua TEN-T, să fie administrate integral de către o singură entitate, în timp ce altele pot fi desființate, încredințate spre administrarea autorităților locale sau, dacă există cerere, operatorilor privați, așa cum se întâmplă în țările membre UE”.

Rețeaua europeană de transport TEN-T include pe lângă autostrăzi, aeroporturi, căi ferate și „Sistemul de căi navigabile interioare” cu lungimea de 11.250 km și 210 porturi fluviale, printre care și porturile fluviale românești de la Dunăre.

 Trebuie să remarcăm că, în cazul porturilor care fac parte din Rețeaua TEN-T, Consiliul Concurenței nu face nicio precizare specială, recomandând ca acestea „să fie administrate integral de către o singură entitate”, care poate fi de stat sau privată. Deci nici porturile TEN-T nu ar fi scutite de o eventuală privatizare.

Consiliul Concurenței ignoră cauza principală: porturile fluviale sunt pustii din cauză că nu-s asigurate adâncimile minime de navigație

Specialiștii Consiliului Concurenței insistă asupra faptului că e recomandabilă privatizarea sau desființarea porturilor de la Dunăre, administrate de Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu (CN APDF), din cauză că acestea nu au un trafic de mărfuri suficient de mare:

„Dintre cele 23 de porturi administrate de CN APDF SA, doar 11 au înregistrat trafic de mărfuri în perioada 2021-2023, 70% din trafic derulându-se în 5 porturi. În același timp, 10 din cele 23 de porturi nu dețin dotări tehnice sau facilități de operare și nu au acces la utilități (apă, energie electrică, în unele dintre acestea, acostarea realizându-se la mal natural (neamenajat). Doar 41,14% din suprafața portuară administrată de CN APDF SA este utilizată”.

De fapt, specialiștii în navigație de la Consiliul Concurenței nu spun o vorbă despre principala cauză a declinului transportului de mărfuri pe Dunărea Fluvială, faptul că în perioadele secetoase nivelul Dunării este scăzut și pe sectorul româno-bulgar nu este asigurată adâncimea minimă de navigație recomandată de Comisia Europeană a Dunării, de 2,5 metri. Din această cauză, multe fluxuri de mărfuri ocolesc porturile de la Dunărea Fluvială.

„Puterea” a scris anul trecut despre alocarea de către Comisia Europeană a 195 de milioane de euro pentru asigurarea adâncimilor de navigație 340 de zile pe an:

Comisia Europeană a aprobat finanțarea de 195 de milioane de euro pentru „Fast Danube 2”, optimizarea navigației pe Dunăre.

Această menționare, a modului în care activitatea portuară de la Dunărea Fluvială este afectată de lipsa condițiilor de navigație, nu trebuia să lipsească din analiza specialiștilor Consiliului Concurenței, mai ales în condițiile în care este importantă și la Bruxelles. Dacă lipsește, avem deja o suspiciune că ceva nu e în regulă cu cererea Consiliului Concurenței, de privatizare a porturilor. Se merge pe „repede înainte”! Impresia este că se încearcă forțarea privatizărilor.

Statistică ridicolă. În trei ani, a fost investit un milion de lei în modernizarea celor 23 de porturi

Un alt argument adus în susținerea recomandării că porturile fluviale ar trebui privatizate este lipsa investițiilor în modernizarea infrastructurii portuare:

„În decurs de trei ani (2021-2023), CN APDF SA a efectuat investiții în 10 din cele 23 de porturi ale sale, în sumă de aproximativ 1.000.000 de lei, atât din surse proprii (36,79%), cât și din alte surse (63,21%)”,

se spune în analiza celor de la Consiliul Concurenței.

„Investiția” de un milion de lei în modernizarea infrastructurii a 23 de porturi este ridicolă. Pentru o asemenea „realizare”, ar fi trebuit demisă toată conducerea Companiei Naționale Administrația Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu, dar și vreun director și chiar un secretar de stat din Ministerul Transporturilor, pentru că bani sunt, puteau fi atrase zeci de milioane de euro prin Programul „Strategia pentru Regiunea Dunării”, dezvoltat de Comisia Europeană.

Specialiștii în navigație din subordinea lui Chirițoiu confundă exploatarea portuară cu plimbările pe Dunăre cu vaporașul

Analiza se referă și la necesitatea reorganizării porturilor și pentru argumentarea acestei recomandări specialiștii de la Consiliul Concurenței, condus din 2009 de Bogdan Chirițoiu, au argumentat cu un exemplu care n-are nicio legătură cu vreun port sau cu exploatarea portuară:

„De exemplu, Casa de Cultură a Municipiului Brăila a preluat activitatea portuară administrată de către Serviciul de Transport Public Local de Călători și Administrare Portuară Brăila. De asemenea, administrarea unui port de către mai multe administrații portuare (Brăila este administrat de APDM, Administrația Zonei Libere Brăila și Casa de Cultură a Municipiului Brăila)”.

Să lămurim lucrurile. Serviciul de Transport Public Local de Călători și Administrare Portuară este un serviciu din cadrul Primăriei Brăila și se ocupă de plimbări pe Dunăre cu nava de pasageri „Lacu Sărat”. Altă instituție, Inspectoratul Școlar Brăila, organizează plimbări pe Dunăre cu nava cu zbaturi „Borcea”.

Iar celelalte instituții menționate, APDM Galați, Zona Liberă Brăila, au fiecare un domeniu de activitate, o lege de funcționare, n-au nicio legătură cu obiectul analizei Consiliului Concurenței despre porturile de la Dunărea Fluvială.

Marile porturi europene, din Rotterdam, Amsterdam, Marsilia, Dover și Calais, aparțin primăriilor și sunt controlate de stat

Recomandarea Consiliului Concurenței de privatizare a porturilor de la Dunăre este în totală discrepanță cu ceea ce se întâmplă în lume și în primul rând în Europa, în țări cu tradiții de sute de ani în navigație, porturile fiind în proprietatea primăriilor orașelor, care desemnează administrațiile porturilor.

Portul Rotterdam, cel mai mare port din Europa și al 6-lea port din lume, este administrat de Primăria Orașului Rotterdam:

 „Portul este operat de către Autoritatea Portuară Rotterdam, inițial o instituție municipală a Primăriei Orașului Rotterdam, dar începând din 1 ianuarie 2004, o corporație guvernamentală deținută în comun de către Primăria Orașului Rotterdam și de statul olandez”,

se spune în prezentarea portului.

Portul Dover, din Marea Britanie, e deținut și operat de „Dover Harbour Board”, o corporație înființată prin „Carta Regală” din 1606 a Regelui James I. Membrii Consiliului de Administrație al corporației, adică al Portului Dover, sunt numiți de „Departamentul pentru Transport al Guvernului Regatului Unit”.

„Grand Port Maritime Marseille” (GPMM), portul din Marsilia, cel mai mare port maritim francez și al doilea din Mediterană, care este și al 6-lea port din Europa, este condus de pe 9 octombrie 2008 de „Autoritatea Portuară Marsilia”, desemnată de municipalitate, conducerea executivă fiind asigurată de un director executiv și de un Consiliu de Supraveghere format din 17 membri.

Numai în România specialiștii au ajuns la concluzia că trebuie să privatizăm porturile, din cauză că nu reușim să atragem fonduri de la Bruxelles pentru modernizarea lor, pentru că nu suntem în stare să asigurăm condiții de navigație, pentru că nu le administrăm cum ar trebui, deoarece directorii sunt numiți politic.