Consiliul Europei a respins solicitarea de autonomie a „Ținutului Secuiesc”

„Agitația” parlamentară de după Crăciun privind cele trei proiecte depuse de doi deputați UDMR în legătură cu autonomia Ținutului Secuiesc s-a dovedit a fi doar un joc de imagine, pentru că deja Consiliul Europei luase o decizie foarte clară în acest sens.

Imediat după Crăciun, Comisia de monitorizare a Congresului Puterilor Locale și Regionale (CPLRE) a Consiliului Europei, întrunită la Strasbourg, a respins cererea de arbitraj pentru autonomia „Ținutului Secuiesc”, solicitată de mai multe consilii locale din județele Covasna, Harghita și Mureș. Președinta delegației României la acest congres, Ludmila Sfîrloagă, a declarat pentru Agerpres că cererea a fost respinsă pentru că „nu este de competența Congresului și a Consiliului Europei”. Potrivit acesteia, tema în cauză face subiectul unei dezbateri politice interne, prin urmare trebuie dezbătută în țară și nu la instanțele europene.

„Șefa delegației Ungariei a creat presiune asupra membrilor Comisiei de monitorizare a Congresului Puterilor Locale și Regionale”

Cele 47 de consilii locale din județele Covasna, Harghita și Mureș care au solicitat sprijinul Consiliului Europei în vederea obținerii autonomiei „Ținutului Secuiesc” au fost reprezentate la Strasbourg, printre alții, de către președintele Consiliului Județean Covasna, Tamaș Șandor, și primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, se arată într-un comunicat de presă transmis către Agerpres de către secretariatul delegației României la congres.

„Dezbaterea a fost una foarte aprinsă, la aceasta participând membri din Franța, Italia, Finlanda, Portugalia și Republica Moldova (…). Chiar dacă prezența unui grup de aproximativ 20 de persoane de naționalitate maghiară, condus de șefa  delegației Ungariei la CPLRE, a creat presiune asupra membrilor Comisiei, președinta delegației naționale a României, d-na Ludmila Sfîrloagă, a reușit, prin intervenția sa argumentată și hotărâtă, să obțină respingerea atât a arbitrajului cerut de reprezentanții „Ținutului Secuiesc” cât și a posibilității ca acest Congres să trimită o misiune de monitorizare în România. Acest demers a avut sprijinul celorlalți membri ai delegației României”, se menționează în documentul citat.

Consiliul Național Secuiesc a cerut anul trecut celor 153 de consilii locale din județele Covasna, Harghita și Mureș să adopte câte o hotărâre în care să solicite crearea unei regiuni administrative autonome cu denumirea „Ținutul Secuiesc”, care să fie ulterior înaintată Guvernului și Parlamentului României, forurilor europene și internaționale.

La solicitarea acestuia, 47 de consilii locale din cele trei județe au adoptat proiectul de hotărâre privind autonomia, însă hotărârile au fost atacate în instanță de către Prefecturi, pe temei de nelegalitate, concret, pe motiv că crearea unei regiuni autonome pe criterii etnice contravine Constituției  României.

Într-o adresă transmisă anul trecut autorităților locale de către Prefectura Covasna se menționa că aceste hotărâri  promovează „separarea teritorială pe criterii etnice” și exced competențele autorităților locale, printre atribuțiile acestora neregăsindu-se aprobarea de documente privitoare la politicile statale în materia organizării administrației naționale, organizarea administrativ-teritorială sau stabilirea limbii oficiale pe teritoriul statului român.