Consiliul JAI votează joi pentru aderarea României la Schengen și ridicarea controalelor asupra persoanelor la frontierele interne
Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene urmează să voteze joi, 12 decembrie, asupra unei decizii istorice pentru România și Bulgaria: eliminarea controalelor la frontierele terestre interne dintre cele două țări și cu restul spațiului Schengen începând cu 1 ianuarie 2025. Această decizie marchează o etapă finală în procesul de integrare a celor două state în zona de liberă circulație europeană.
Consiliul JAI votează pentru România în Schengen
Pe agenda oficială a Consiliului JAI, datată 9 decembrie, figurează un punct esențial intitulat „Decizie a Consiliului de stabilire a datei pentru eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea”. Decizia este fundamentată pe articolul 4, alineatul 2, din Actul de Aderare al Bulgariei și României din 2005, care prevede condițiile legale pentru integrarea în Schengen.
Deși subiectul ar putea fi discutat și în ședința de miercuri dimineață a COREPER II (Comitetul Reprezentanților Permanenți), este puțin probabil să mai apară modificări, având în vedere consensul recent înregistrat între statele membre.
Un moment crucial în acest proces a fost decizia Austriei de a nu mai bloca aderarea României și Bulgariei la Schengen. Ministrul de Interne austriac, Gerhard Karner, a anunțat luni seară că țara sa nu se va opune votului din Consiliul JAI. Karner a declarat că, după integrarea „Schengen aerian” și „Schengen maritim” a celor două țări, este momentul pentru „Schengen terestru”.
”Putem trece la următorul pas la Consiliul (Justiţie şi Afaceri Interne al) UE”, a afirmat ministrul de interne austriac Gerhard Karner, citat într-un comunicat al ministerului său. „După ‘Schengen aerian’, ‘Schengen terestru’ este acum deschis pentru România şi Bulgaria”, a declarat Karner.
Acesta a explicat că veto-ul exprimat în decembrie 2022 a fost motivat de necesitatea combaterii migrației ilegale, măsură care, în opinia sa, a avut efecte semnificative. Potrivit lui Karner, numărul migranților interceptați la frontiera austriacă a scăzut considerabil, de la 70.000 de cazuri înregistrate până în octombrie 2022, la doar 4.000 în aceeași perioadă a acestui an.
Deși decizia privind eliminarea controalelor la frontierele terestre este așteptată cu optimism, aceasta ar putea include măsuri tranzitorii. O declarație comună semnată în noiembrie de România, Bulgaria, Austria și Ungaria menționează posibilitatea menținerii controalelor temporare la frontierele interne dintre România și Bulgaria, dar și la frontiera terestră dintre România și Ungaria. Aceste controale, prevăzute de Articolul 25a din Codul Frontierelor Schengen, ar putea fi aplicate pentru o perioadă de cel puțin șase luni, ca măsură de prevenire a migrației ilegale și pentru a evita riscuri la adresa ordinii publice.
Un oficial al Uniunii Europene a explicat pentru Agerpres că decizia privind introducerea unor controale interne de către România și Bulgaria este, în cele din urmă, una națională, dar ar putea fi susținută de contextul actual al migrației la nivel european.