Conspirația din Qatar: o campanie secretă a ajutat extrema dreaptă din Europa

Recent, lumea politică europeană a fost zguduită de revelațiile privind o campanie de influență masivă și bine finanțată, cunoscută sub numele de „The Qatar Plot”, care a vizat promovarea agendei de extremă dreaptă prin răspândirea de mesaje anti-musulmane și conspiraționiste. Această operațiune complexă și bine organizată a folosit diverse platforme de social media pentru a ataca Qatarul și a alimenta islamofobia, susținând astfel partidele de extremă dreaptă în Europa și dincolo de aceasta.

Contextul politic

În iulie 2024, surpriza alegerilor legislative din Franța a fost evitarea la limită a unei victorii a partidului de extremă dreaptă, Rassemblement National, condus de Marine Le Pen. Însă, întrebarea care a rămas pe buzele multora este: cum a ajuns Le Pen atât de aproape de victorie? Răspunsul se pare că rezidă într-o campanie globală de influență care a susținut narativele anti-musulmane și conspiraționiste ale extremei drepte.

Descoperirile cercetătorilor

Marc Owen Jones, profesor asociat la Universitatea Hamad bin Khalifa, împreună cu cercetătorul Sohan Dsouza, au descoperit o operațiune masivă de social media, finanțată din fonduri obscure, care a răspândit narativele de extremă dreaptă privind imigrația, islamul și conflictul din Gaza. Campania, care a atins un minim de 50 de milioane de oameni pe platforme precum Facebook, X (fostul Twitter), YouTube, Telegram și TikTok, a cheltuit între 100.000 și 240.000 de dolari pe reclame pe Facebook, conform estimărilor conservatoare.

Natura campaniei

Operațiunea a folosit tactici diverse și bine orchestrate pentru a răspândi mesaje de ură și dezinformare. Printre acestea se numără caricaturi islamofobe generate de AI, imagini cu „krakeni” qatarezi atacând UE și o varietate de conținut anti-musulman. Pe Facebook, campania a desfășurat cel puțin 978 de reclame prin 25 de pagini de campanie, sprijinite de o rețea de 44 de conturi „burner”, atingând cel puțin 41 de milioane de oameni.

Tactici și ținte

Campania a vizat diverse audiențe cu mesaje personalizate. În Europa, a răspândit mesaje anti-imigrație și islamofobe pentru a stârni frica și ura. În Liban, a lucrat pentru a adânci diviziunile comunitare, promovând un mesaj care în aparență susținea „pacea”, dar în realitate alimenta tensiunile sectare. De asemenea, a produs o parodie de cântec Eurovision care prezenta Qatarul drept inginerul „islamizării Europei”, amplificată de conturi mari de extremă dreaptă.

Implicații, reacții…

Cel mai îngrijorător aspect al „The Qatar Plot” este abilitatea sa de a exploata vulnerabilitățile platformelor de social media pentru a-și avansa agenda fără a fi detectată pentru perioade lungi de timp. Campania a folosit conturi furate și proxy-uri pentru a-și ascunde identitatea și a plătit pentru reclame în diverse valute, complicând și mai mult identificarea celor responsabili.

Influența, viitorul…

Această campanie masivă și organizată ridică semne de întrebare cu privire la rolul pe care social media îl joacă în manipularea opiniei publice și în influențarea alegerilor. Este esențial ca platformele de social media să își îmbunătățească mecanismele de detectare a dezinformării și să tragă la răspundere pe cei care se folosesc de aceste platforme pentru a răspândi ură și a manipula alegerile.

Jocurile ascunse ale celor care nu acceptă imigranți din lumea Islamului

„The Qatar Plot” nu este doar o simplă campanie de dezinformare; este o operațiune de manipulare socială în timp de război, care exploatează platformele digitale pentru a-și maximiza impactul. Este vital ca cei responsabili pentru această campanie să fie trași la răspundere, fie că este vorba despre companiile care au permis ca aceasta să prospere, fie despre organizatorii din umbră. Fără măsuri adecvate, proliferarea necontrolată a discursului de ură și a islamofobiei va duce inevitabil la mai multă violență, conflict și moarte, iar actorii de extremă dreaptă vor continua să câștige teren în Europa și dincolo de aceasta.