Conștiința extraterestră ar putea coexista cu noi fără să știm – Ce spun cercetătorii

În lumea științei, conceptul de inteligență a fost adesea asociat cu ființele umane și cu cele mai inteligente specii ale regnului animal, cum ar fi delfinii sau corvidele. Totuși, pentru Michael Levin, profesor la Universitatea Tufts din Massachusetts, aceste definiții sunt mult prea restrânse.

Levin consideră că suntem înconjurați de „minți străine” – inteligențe care depășesc limitele pe care le recunoaștem și înțelegem astăzi, scrie Popular Mechanics.

Căutarea inteligenței universale

Levin este un biolog sintetic și de dezvoltare cu un interes profund pentru bioelectricitate și conceptele fundamentale ale biologiei. A creat bioboți din celule animale și umane, a căutat dovezi empirice care să definească limita cognitivă și a pus sub semnul întrebării multe dintre principiile fundamentale ale biologiei moleculare. Fascinat de ingineria electrică și biologie încă din copilărie, Levin își propune să dezvolte o înțelegere matură a inteligenței diverse, care recunoaște că cognitivitatea nu este un fenomen limitat la creierul uman, ci se extinde într-un spectru mult mai larg – de la celule simple la inteligența artificială emergentă.

„Nu cred că a căuta explicații doar în interiorul și în adâncul nostru este singura cale de a înțelege realitatea. Ingineria necesită să nu te îngrijorezi de problemele filozofice legate de natura lucrurilor, ci mai degrabă să te întrebi ce unelte vei aduce pentru a înfrunta aceste întrebări. Este esențial, pentru că atunci când oamenii spun ‘nu vreau să gândesc despre celule ca agenți cognitivi’, pierd descoperiri importante”, spune Levin.

Provocarea dogmelor științifice

Levin nu se teme să pună sub semnul întrebării concepțiile mainstream din biologie. De exemplu, el susține că biologia moleculară se concentrează prea mult pe chimia simplă a organismelor și neglijează dimensiunea cognitivă. „Există un mod în care biologia moleculară explică toate procesele în termeni de chimie, dar există multe alte întrebări care pur și simplu nu vor putea fi răspunse prin acest unghi. Vreau să înțeleg ce viziune asupra lumii ne poate duce la următoarea mare realizare în știință”, adaugă el.

În viziunea lui Levin, acest mod de gândire trebuie să includă o abordare mai largă și să depășească simpla chimie. La fel ca în domeniul informaticii, unde diverse nivele de abordare sunt esențiale – de la micro-managementul algoritmilor la teorii de înalt nivel despre inteligența artificială – în biologie este nevoie de o abordare similară pentru a înțelege complexitatea cognitivă dincolo de limitările chimice.

Reconsiderarea conștiinței și a cognitivismului celular

Unul dintre domeniile de cercetare ale lui Levin este reconsiderarea celulelor ca entități conștiente sau gânditoare. „Poți studia cognitivitatea, adică competențele comportamentale observabile ale unei entități, fără a discuta despre conștiință. Până de curând, nu am menționat conștiința în majoritatea cercetărilor mele, pentru că nu era necesar. Chiar și așa, cognitivitatea și tipurile de minte există mult dincolo de creier. Creierele nu sunt singurele care pot face acest lucru.”

Levin adaugă că există o analogie bună în acest context: „Este ca spectrul electromagnetic. Deși vedem doar o fâșie foarte mică din acesta, nu ne-am dat seama că întregul spectru exista. Tot ce știm despre magneți, fulgere și electrostatică, credeam că sunt lucruri diferite. Apoi am realizat că toate acestea fac parte din același spectru. Aceasta ne-a permis să înțelegem ce au în comun și, mai important, ne-a permis să dezvoltăm tehnologii care ne permit să operăm în acele bande pe care nu le vedeam înainte.”

Levin consideră că acest tip de înțelegere aplicat în biologie ne va ajuta să recunoaștem și să ne raportăm etic la diversele forme de inteligență care ne înconjoară – „mințile străine” care trăiesc alături de noi, dar pe care nu le înțelegem în mod corect.

Inteligența artificială și limitele sale

În ceea ce privește inteligența artificială, Levin admite că există multe necunoscute. Deși nu crede că putem înțelege complet cum funcționează mintea umană, el subliniază că nici algoritmii de IA nu oferă o poveste completă a minții artificiale. „Nu putem spune că algoritmii sunt tot ce este necesar pentru a înțelege mințile artificiale. Am făcut cercetări care arată că chiar și cele mai simple algoritme, cum ar fi un algoritm de sortare, fac lucruri care nu sunt incluse în algoritm. Aceasta este similară cu modul în care biologia face lucruri care nu sunt explicate direct prin chimie.”

Levin continuă, subliniind că inteligența artificială ar trebui privită ca o ramură a inteligenței diverse, nu doar ca un subdomeniu al informaticii: „Tratând AI-ul ca pe o ramură distinctă, riscăm să pierdem esențialul. Riscurile nu sunt doar legate de ceea ce se va întâmpla cu noi, ci și de ceea ce le vom face inteligențelor artificiale, despre care nu suntem suficient de pregătiți să înțelegem că sunt inteligențe.”

Bioelectricitatea ca „lipici cognitiv”

Un alt concept fundamental al cercetărilor lui Levin este bioelectricitatea, care reprezintă ceea ce el numește „lipiciul cognitiv” ce leagă părțile competente ale unui organism într-un întreg inteligent. „Bioelectricitatea nu este un fel de magie. Ea este importantă pentru că furnizează liantul cognitiv care face ca părțile competente ale organismului să funcționeze împreună, astfel încât să avem scopuri, vise și preferințe.”

Levin subliniază că bioelectricitatea nu este doar despre neuroni. „Ceea ce face bioelectricitatea interesantă este că nu este doar despre creier. Este vorba despre întregul corp, care utilizează bioelectricitatea pentru a transforma informațiile abstracte de la niveluri înalte într-o chimie care face organismul să funcționeze.” Această abordare permite studierea proceselor din corp, nu doar din creier, ca agenți inteligenți, având un impact semnificativ în domenii precum medicina regenerativă, cercetările asupra defectelor de naștere și cancerului.

Un viitor al inteligenței diverse

În final, Levin este optimist cu privire la viitorul umanității și al cercetărilor sale. „Ceea ce descoperim acum în cercetarea asupra inteligenței diverse ar putea deschide noi posibilități pentru tehnologia și știința viitorului. Chiar dacă nu știm exact ce ne rezervă viitorul, ceea ce știm este că trebuie să fim deschiși și să recunoaștem inteligențele care ne înconjoară. Dincolo de limitele biologiei și ale algoritmilor, există o întreagă lume a inteligenței pe care trebuie să începem să o înțelegem.”

Levin își continuă cercetările pentru a deschide noi perspective asupra inteligenței și a conștiinței. Provocările sunt mari, dar în mod similar cu celelalte revoluții științifice, doar prin deschiderea către noi moduri de a gândi vom putea înfrunta provocările lumii viitoare.