Consultările de la Cotroceni: pozițiile partidelor asupra politicii externe și a răspunsului României la provocările de securitate

Într-un context geopolitic tensionat, partidele parlamentare din România s-au reunit miercuri, la Palatul Cotroceni, pentru a discuta strategia țării privind principalele provocări de securitate. Președintele interimar, Ilie Bolojan, a convocat aceste consultări în vederea pregătirii participării sale la Consiliul European de la Bruxelles, care va avea loc pe 6 martie.

Ce s-a discutat la Cotroceni. Pozițiile partidelor parlamentare

Unul dintre cele mai sensibile subiecte abordate a fost eventualitatea trimiterii de trupe românești într-o misiune de menținere a păcii în Ucraina. O majoritate clară a partidelor s-a pronunțat împotriva acestui scenariu, argumentând că România ar trebui să ofere sprijin logistic și diplomatic, dar fără implicare militară directă.

Vezi și: Vizită oficială la Chișinău: Ilie Bolojan și Maia Sandu reafirmă parteneriatul strategic dintre România și Republica Moldova

21:24, 17.02.2025 • ACTUALITATE

Întâlnire de „gradul zero” la Cotroceni: ce indicații a primit Bolojan de la Isărescu

17:10, 13.02.2025 • POLITICĂ

Bolojan transmite primul mesaj pentru români de la Cotroceni. Ce priorități anunță

Ordinea în care delegațiile partidelor au fost invitate la consultări a fost stabilită în funcție de numărul de parlamentari ai fiecărei formațiuni.

PSD

Președintele PSD și premierul României, Marcel Ciolacu, a afirmat că poziția social-democraților este una clară: România nu va trimite trupe în Ucraina. În schimb, PSD propune o alocare suplimentară de fonduri pentru Apărare, dar sub forma unor investiții în industria națională de armament. De asemenea, partidul insistă ca cheltuielile de apărare să fie excluse din calculul deficitului bugetar, pentru a permite o mai mare flexibilitate financiară în acest sector.

AUR

Liderul AUR, George Simion, a subliniat că participarea la aceste consultări reprezintă un semn de revenire la dialog între partide și președinția interimară. Simion a susținut aceeași poziție ca PSD, insistând că România nu trebuie să trimită trupe în Ucraina, indiferent de context.

USR

Președinta USR, Elena Lasconi, a declarat că formațiunea sa a venit cu o serie de propuneri concrete pentru întărirea securității naționale. USR propune ca fondurile neutilizate din PNRR să fie redirecționate către Apărare și să fie utilizate pentru:

Reconstrucția Ucrainei, după încheierea conflictului:

• Formarea unui task-force european pentru apărare cibernetică și combaterea războiului hibrid;
• Implementarea unor măsuri anti-dezinformare, menite să reducă influența propagandei externe.
• În ceea ce privește posibilitatea trimiterii de trupe românești într-o misiune de menținere a păcii, Lasconi a declarat că nu este momentul potrivit pentru o astfel de discuție. Aceasta a subliniat că fără un armistițiu sau o pace clar stabilită în Ucraina, o astfel de analiză este prematură.

„Când noi nu avem o pace în Ucraina, nu avem nici măcar un armistiţiu, deci cred că este prematur să discutăm despre asta”, a afirmat lidera USR.

S.O.S. România

„România nu trimite nici un fel de trupe în Ucraina, indiferent sub ce denumire ar fi ele camuflate şi se poziţionează ferm împotriva continuării războiului ruso-ucrainean, precum şi a participării României în acest conflict”, a transmis S.O.S.

POT

Lidera Partidului Oamenilor Tineri (POT), Anamaria Gavrilă, a anunțat că delegația sa nu va participa la consultările de la Cotroceni, motivând această decizie prin chemarea la audieri a fostului candidat prezidențial, Călin Georgescu.

„Noi nu putem să vorbim despre a trimite trupe când pacea nu a fost deja negociată şi încheiată. Pare o sfidare să vorbeşti despre a trimite trupe când negocierea este despre pace”, a afirmat ea.

UDMR

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a explicat că poziția Uniunii este clară: România trebuie să sprijine Ucraina logistic și infrastructural, dar fără a trimite trupe.

„Garanţiile de securitate trebuie asigurate inclusiv prin Statele Unite şi România poate asigura logistic şi infrastructural un sprijin pentru Ucraina, pentru statele UE şi pentru cei care doresc să se implice mai activ, dar fără trupe în Ucraina”, a arătat el.

Grupul Minorităților Naționale

Varujan Pambuccian, reprezentant al Grupului parlamentar al minorităților naționale, a salutat inițiativa de consultare lansată de Ilie Bolojan.

„Aţi făcut bine că ne-aţi chemat pe toţi, pentru că astea sunt chestiuni pe care de mult nu le-am mai discutat cu preşedintele şi e bine să avem întâlniri de genul ăsta”, a afirmat el, la întâlnirea cu şeful interimar al statului.

PNL

Delegația PNL, condusă de Cătălin Predoiu, nu a avut o poziție clar exprimată în urma consultărilor. Liberalii au fost reprezentați de prim-vicepreședinții Dan Motreanu, Emil Boc, Ciprian Ciucu și secretarul general Adrian Veștea, însă nu au făcut declarații publice semnificative privind deciziile adoptate.