Consumul și traficul de droguri în România: dosarele se închid pe bandă rulantă…

Consumul de droguri a devenit una dintre cele mai „arzătoare” probleme ale României. Accidentul în care a fost implicat Vlad Pascu, tânărul drogat la volan care a spulberat un grup de tineri în 2023, a adus în atenția publică gravitatea consumului de stupefiante. Acest incident tragic a scos la lumină o realitate sumbră: dosarele pentru consum de droguri se închid în fiecare lună, iar prevenția este insuficientă.

Date și statistici îngrijorătoare: dosare nesoluționate și creșterea cazurilor de trafic

Autoritățile aveau deja date îngrijorătoare pe hârtie înainte de accidentul provocat de Vlad Pascu. Conform Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism (DIICOT), în 2023, se aflau pe rolul acestei instituții 26.293 de dosare privind traficul de droguri, dintre care 14.931 erau nou înregistrate. Din acestea, au fost soluționate doar 8.843 de cauze. Soluționarea în acest context juridic înseamnă rechizitoriu, renunțare la urmărire penală sau clasare.

Soluționarea juridică este foarte lentă și… indulgentă

Numărul dosarelor nesoluționate rămâne alarmant. În 2023, doar 1.756 de dosare au ajuns pe masa judecătorilor, ceea ce înseamnă că lunar, în medie, 146 de dosare sunt trimise în judecată. Astfel, rămân nesoluționate aproximativ 13.175 de dosare, ceea ce înseamnă 1.097 de dosare nesoluționate pe lună.

Explozie de cazuri: efectul tragediei de la 2 Mai

DIICOT a raportat o creștere semnificativă a numărului de cauze de soluționat, în special datorită multiplelor acțiuni ale Poliției în urma cazului mediatizat de la 2 Mai. Această creștere a dus la dublarea mediei dosarelor de soluționat în cadrul secției, arătând o incapacitate sistemică de a gestiona eficient fenomenul traficului de droguri.

Implicarea instanțelor: o realitate sumbră

Între 2020 și 2023, pe rolul instanțelor din toată țara se aflau 2.151 de dosare privind traficul de droguri sau deținerea de droguri în vederea consumului. Din acestea, doar în 141 de cauze s-au pronunțat decizii de condamnare cu executare. Aproape o treime din aceste dosare (27%) au fost clasate de procurori, iar celelalte soluții dispuse au inclus trimiterea în judecată (31,71%) și renunțarea la urmărirea penală (0,61%). Restul de 37,89% din dosare sunt încă în lucru.

Prevenția ineficientă:

Capitala, Cluj și Timișoara sunt în topul zonelor cu cele mai multe sesizări privind consumul de substanțe interzise și infracțiunile comise sub influența acestora. În București, au fost înregistrate 20,9% din aceste sesizări, urmate de Cluj cu 14,3% și Timișoara cu 12,1%. Pe de altă parte, zonele cu cele mai puține sesizări au fost Bacău (1,7%), Constanța (1,6%), Iași (0,85%) și Suceava (1,4%).

Dependența nu poate fi tratată ca infracțiune…

Psihologul Alina Oprea, specializat în tratarea dependențelor și voluntar la „Salvați Copiii”, subliniază (pentru ziare.com) că prevenția cu afișe și cu vorbe nu este de-ajuns. Este necesară o abordare mai fermă, cu pedepse mai mari pentru cei care comit infracțiuni sub influența drogurilor sau a alcoolului. Totuși, dependența nu poate fi tratată ca o infracțiune, iar autoritățile trebuie să facă diferența între consumatorii strict dependenți și traficanți.

Măsuri ferme și empatie

Este clar că statul trebuie să colaboreze cu specialiști și să ofere mai multe centre de tratament pentru consumatorii de droguri, suportând măcar parțial consilierea psihologică a întregii familii a unui consumator de droguri sau de alcool. Este esențial ca familia și apropiații să știe cum să interacționeze cu dependentul, pentru a evita tragedii similare.

Implicarea oamenilor legii în traficul și consumul de droguri: efecte dezastruoase

În ciuda eforturilor oficiale de a combate traficul și consumul de droguri, un aspect adesea trecut cu vederea este implicarea unor membri ai forțelor de ordine în aceste activități ilicite. Aceasta nu doar că subminează încrederea publicului în instituțiile statului, dar are și efecte dezastruoase asupra eficienței luptei împotriva drogurilor.

Corupția și implicarea polițiștilor în traficul de droguri

Cazurile de polițiști implicați în traficul de droguri nu sunt rare, iar aceste incidente dezvăluie nivelul profund de corupție care poate exista în rândul forțelor de ordine. Un raport al Direcției Generale Anticorupție (DGA) arată că, în ultimii ani, au fost înregistrate zeci de cazuri în care ofițeri de poliție au fost acuzați de implicare în rețele de trafic de droguri. Acești ofițeri fie facilitau transportul drogurilor, fie oferau protecție traficanților în schimbul unor sume de bani sau a altor beneficii.

Efectele dezastruoase asupra eficienței luptei antidrog

Implicarea oamenilor legii în traficul de droguri afectează grav eficiența măsurilor antidrog. Pe de o parte, resursele care ar trebui alocate combaterii traficului sunt deturnate sau subminate din interior. Pe de altă parte, credibilitatea întregului sistem de justiție este pusă sub semnul întrebării, ceea ce reduce cooperarea publicului cu autoritățile.

Un studiu realizat de Transparency International indică faptul că nivelul de corupție dintr-o țară este direct proporțional cu eficiența sa în combaterea traficului de droguri. Cu cât corupția este mai răspândită, cu atât mai greu devine pentru autorități să implementeze politici eficiente de prevenție și să obțină condamnări în instanță.

Impactul asupra comunităților locale

Comunitățile locale sunt cele care resimt cel mai acut efectele negative ale corupției în rândul forțelor de ordine. În zonele în care polițiștii sunt implicați în traficul de droguri, crește riscul de violență, infracționalitatea și consumul de droguri. Mai mult, tinerii din aceste comunități sunt mai vulnerabili la recrutarea de către rețelele de trafic, având în vedere că autoritățile locale nu oferă un exemplu pozitiv și nu asigură protecția necesară.

Necesitatea reformei și a supravegherii

Pentru a combate eficient această problemă, este esențială implementarea unor reforme structurale în cadrul forțelor de ordine. Acestea ar trebui să includă:

1. Mecanisme de supraveghere și control: Instituirea unor organisme independente care să monitorizeze activitatea poliției și să investigheze acuzațiile de corupție.
2. Transparență și responsabilitate: Publicarea regulată a rapoartelor privind cazurile de corupție și măsurile luate împotriva celor vinovați.
3. Educație și formare: Programe de formare continuă pentru polițiști, axate pe etică, integritate și conștientizarea riscurilor asociate corupției.
4. Colaborare internațională: Parteneriate cu organizații internaționale și alte state pentru schimb de informații și bune practici în combaterea corupției și traficului de droguri.

Nu vom progresa doar cu afișe…

Vlad Pascu a deschis „cutia Pandorei” într-un context deja exploziv. Datele și statisticile arată clar că problema consumului și traficului de droguri este una complexă și în creștere. Pentru a combate eficient acest flagel, este nevoie de o combinație de măsuri ferme și de empatie, împreună cu o educație adecvată și resurse suficiente pentru prevenție și tratament. Numai astfel se poate spera la o reducere semnificativă a consumului de droguri și a efectelor devastatoare ale acestuia asupra societății românești.