Controverse în jurul spectacolului „Proorocul Ilie”: Ministrul Culturii cere implicare mai activă din partea instituțiilor

Publicat: 28 mart. 2025, 18:31, de Nitulescu Gabriel, în POLITICĂ , ? cititori
Controverse în jurul spectacolului „Proorocul Ilie”: Ministrul Culturii cere implicare mai activă din partea instituțiilor
Primele imagini de la accidentul în care a fost implicată Natalia Intotero. Ministrul Familiei este la spital cu leziuni

Ministrul Culturii, Natalia Intotero, a reacționat public la criticile apărute în mediul online cu privire la spectacolul „Proorocul Ilie” , montat la Teatrul Național „IL Caragiale” din București.

Într-o conferință susținută la Târgu Jiu, Intotero a subliniat că angajații ministerului „care au atribuții în domeniu trebuie să fie mai implicați” în astfel de situații sensibile, făcând apel la responsabilitate și echilibru.

Ea a precizat că a discutat cu directorul TNB și a cerut o poziție publică oficială, care a fost emisă ulterior sub forma unui comunicat în care teatrul explică mesajul artistic al piesei. Totodată, ministrul a anunțat modificări în structura Ministerului Culturii: Mădălin Voicu a fost retrogradat la poziția de subsecretar de stat, iar atribuțiile sale vor fi preluate de Demeter Andras, noul secretar de stat, arată Agerpres.

TNB: Spectacolul nu este o blasfemie, ci o reflecție artistică

În comunicatul emis de Teatrul Național, conducerea instituției precizează că spectacolul regizat de Botond Nagy este o meditație asupra credinței, fragilității convingerilor umane și pericolelor extremismului religios. Reprezentanții TNB susțin că montarea nu are intenția de a jigni credința creștină sau alte convingeri religioase, ci, dimpotrivă, urmărește să încurajeze dialogul, toleranța și înțelegerea profundă a relației dintre om și divinitate.

TNB mai afirmă că unele imagini distribuite pe rețelele sociale au fost scoase din context și prezentate într-un mod care distorsionează mesajul real al spectacolului. „Teatrul este un loc al întrebărilor, nu al răspunsurilor impuse”, subliniază instituția, reafirmând că respectă dreptul de spectator de a avea propriile convingeri și interpretări.

Patriarhia: Spectacolul defăimează simboluri religioase

Într-un punct de vedere separat, Patriarhia Română a exprimat „mâhnire” în legătură cu folosirea simbolurilor religioase creștine într-un mod considerat defăimător în cadrul spectacolului. Biserica Ortodoxă Română a subliniat necesitatea respectării acestor simboluri ca un act de responsabilitate spirituală și culturală, mai ales într-un context social marcat de secular relativism moral.

Reacția Patriarhiei vine pe fondul unor voci publice care acuză montarea de lipsă de respect față de valorile religioase și cer intervenția autorităților în reglementarea conținutului artistic promovat în instituțiile publice de cultură.

Contextul piesei și alte montări anterioare

„Proorocul Ilie” este un text al dramaturgului polonez Tadeusz Slobodzianek, montat pentru prima dată în România în 2001, la Teatrul „Tamási Áron” din Sfântu Gheorghe, de către regizorul Laszlo Bocsardi. Textul a fost reluat și în 2010 la același teatru, dar și la Teatrul Municipal din Baia Mare. Montările anterioare nu au generat controverse publice semnificative, fiind apreciate în cercurile teatrale pentru profunzimea și curajul tematic.

Regizorul Botond Nagy a declarat că spectacolul său este menit să provoace o reflecție sinceră și profundă asupra credinței, în contextul unei crize morale contemporane. Scopul, susține acesta, este de a stimula introspecția și nu de a ofensa sau ridiculiza vreo religie.

Dialog și responsabilitate, în loc de polarizare

Controversa generată de spectacolul „Proorocul Ilie” a readus în discuție echilibrul delicat dintre libertatea de expresie artistică și respectul față de valorile religioase ale publicului. În timp ce Teatrul Național și Ministerul Culturii încearcă să medieze situația prin comunicare și implicare, reacții critice continuă să se manifeste în spațiul public.

Natalia Intotero a subliniat că „domeniul cultural trebuie să unească, nu să dezbine”, și a încurajat un dialog deschis și constructiv între instituții, public și creatorii de artă. Rămâne de văzut dacă acest echilibru poate fi menținut într-un climat social din ce în ce mai polarizat.