Controverse! La Galați, un artist avertizează asupra pericolului poluării instalând pe o insulă de pe Dunăre 31 de flamingo din plastic

Opiniile gălățenilor sunt împărțite după ce un artist plastic din oraș și-a propus să sensibilizeze opinia publică asupra efectelor poluării instalând pe insula apărută în mijlocul Dunării din cauza secetei 31 de machete de păsări flamingo realizate tocmai din plastic și metal.

Pe 14 august, artista Monica Turcu și curatorul Vincentziu Puşcaşu au avut ideea instalării pe insulă a „stolului” de flamingo, care recent a făcut parte din expoziţia personală a artistei, „Plastic Pandemia”. Nu era o premieră. Din vara lui 2015, când insula apărea din apele Dunării pentru prima oară și până acum au fost mai multe inițiative de instalare a unor mesaje, de la aceea a unor tineri liberali care au scris pe nisip mesajul „plăcuței suedeze” la inițiativa unui ONG de a instala pe insulă un banner imens cu textul „Sex! Droguri! Păcănele!”, reluând ce a declarat fostul viceprimar Picu Apostol Roman echipei unei televiziuni naționale despre obiectivele care ar putea atrage turiști la Galați.

De această dată, instalarea pe insulă a celor 31 de siluete de păsări flamingo, vopsite în culoarea roz, pentru a fi vizibile de pe malul Dunării, a fost inclusă în valul de îngrijorare cu privire la schimbările climatice ca urmare a poluării.

„În contextul actual, în care seceta a produs probleme nu doar la nivelul Galațiului, ci și la nivel de țară, este bine să nu rămânem pasivi. Putem face ceva? Este o problemă gravă, cu care se confruntă toată Europa și pe care noi trebuie să o conștientizăm”, a precizat Monica Turcu.

Inițiativa sa a iscat un val de controverse pe rețelele de socializare. Cei mai mulți dintre gălățeni i-au reproșat că a avertizat asupra pericolului poluării tocmai instalând într-un colț de natură nou apărut niște piese construite din plastic și metal, cele mai periculoase deșeuri care poluează apele.

„Când va reveni apa adâncă pe Dunăre ce se va întâmpla cu plexiglasul? Se duce Monica repede-repede să îl strangă ca să nu plutească până în Deltă?”, a întrebat Mihai, iar un alt gălățean, Mihnea a fost la fel de direct: „Cu aceste opere de artă plastică REALIZATE DIN METAL SI PLEXIGLAS NU POLUEAZĂ HABITATUL acestei “oaze” create de natură ???”.

Iuliana a fost nemulțumită de aportul estetic al acestei inițiative: „Ce-i drept, insula aia nu avea nevoie decât de niște kitch roz din plexiglas ca să iasă în evidență! Pe noi nu ne întreabă nimeni dacă chiar vrem să vedem păsări de plastic pe Dunăre?”.

Mai bine informat cu privire la ce se întâmplă și ce nu se întâmplă pe Dunăre, Florin a scris că de fapt apariția repetată a insulei nu are legătură cu schimbările climatice, pentru că a ieșit din ape și în anii trecuți, când nu au fost perioade la fel de secetoase ca acum. Insula apare din cauză că, în contextul scăderii circulației navelor pe Dunăre, zona respectivă nu a mai fost dragată de autoritățile portuare și aluviunile aduse în zonă de apele Dunării și Siretului s-au acumulat:

„Acum 30 de ani dădeam vina pe Ceaușescu! Acum dăm vina pe schimbări climatice, pe Putin, pe orice altceva decât pe prostia noastră! Această insulă a apărut datorita lenei noastre! Noi, împreună cu bulgarii, nu am mai dragat Dunărea! Această insulă este emblema prostiei și a lenei noastre! Atât!”.

Apărătorii inițiativei, ceva mai puțini, au fost de părere că una din reușite este tocmai faptul că a fost iscată această dezbatere.

Printre aceștia se află și Vice Pușcașu care consideră că plasarea celor 31 de flamingo roz pe insula din mijlocul Dunării a fost și un demers artistic interesant: „cei care au incurajat si sustinut demersul au demonstrat că pe scena artistică gălățeană are loc și land-art-ul sau arta activistă.”.