Coradia Stream, trenul care va moderniza transportul feroviar din România! Când vom putea circula cu el

Publicat: 19 sept. 2024, 16:25, de Cristian Matache și Vlad Stefan Orjan, în Transporturi

Primul tren Coradia Stream din cele 37 cumpărate de statul român de la compania Alstom din Franța ar putea intra în circulație cu călători în decembrie 2024, conform estimărilor lui Gabriel Stanciu, directorul Alstom pentru România, Bulgaria și Republica Moldova. Totul depinde de certificarea și omologarea acestora de către autoritățile române.

Industria feroviară din România va fi revitalizată prin introducerea trenurilor Coradia Stream, un proiect dezvoltat de Alstom pentru a moderniza infrastructura autohton. Gabriel Stanciu, directorul general al Alstom pentru România, Bulgaria și Republica Moldova, a oferit detalii cuprinzătoare despre acest proiect și despre planurile companiei, într-o conferință de presă bogată în informații tehnice și strategii pentru viitor.

Un tren nou pentru România

22:21 • ECONOMIE

Săptămâna Europeană a Mobilității, marcată la București, de Alstom

18:30 • ECONOMIE

Ce se întâmplă cu trenurile noi pentru metroul din Drumul Taberei? Poziția Alstom

Trenurile Coradia Stream sunt primele unități electrice noi achiziționate în România și fac parte dintr-o platformă tehnologică de ultimă generație, destinată să modernizeze și să eficientizeze transportul feroviar. Stanciu a explicat că trenurile sunt proiectate într-o configurație de șase vagoane, cu tracțiune electrică distribuită uniform de-a lungul trenului. Spre deosebire de modelele clasice, unde locomotiva trage vagoanele, aceste trenuri sunt automotoare, ceea ce înseamnă că mai multe boghiuri (ansambluri de roți) sunt motorizate. Această distribuție a tracțiunii le permite trenurilor Coradia Stream să ofere o performanță superioară în comparație cu trenurile tradiționale.

Foto: Vlad-Ștefan Orjan/Ziarul Puterea

Trenurile fac parte dintr-o platformă lansată pe piață în 2018, sub denumirea Coradia Stream, și sunt deja utilizate în țări precum Italia, Olanda, Danemarca și Germania. O altă caracteristică notabilă este viteza maximă comercială de 160 km/h, pe care trenurile o pot atinge, deși sunt capabile de performanțe superioare, limitarea fiind impusă de infrastructura feroviară existentă.

„Vorbim despre trenuri care pot merge mai tare, dar în utilizare comercială sunt limitate la 160 km/h din motive ce țin mai degrabă de infrastructură decât de capacitatea trenului”, a precizat Stanciu.

Foto: Vlad-Ștefan Orjan/Ziarul Puterea

Modernizarea infrastructurii feroviare

Alstom nu se limitează doar la furnizarea de trenuri, ci are planuri de a contribui direct la modernizarea infrastructurii feroviare din România. Una dintre inițiative este electrificarea și modernizarea liniei de acces către depoul feroviar, care în prezent nu este electrificată, iar manevrele sunt realizate cu locomotive Diesel. Stanciu a subliniat că Alstom a solicitat Ministerului Transporturilor și CFR Călători aprobarea pentru a realiza aceste lucrări pe cheltuiala proprie.

„Este păcat să avem trenuri electrice moderne și să nu avem infrastructura necesară pentru a le exploata la capacitate maximă. Vom investi în electrificarea accesului în depouri și vom beneficia și noi, dar și CFR Călători de această modernizare”, a declarat Stanciu.

Deși inițiativa este promițătoare, aprobările necesare pentru realizarea acestor lucrări se dovedesc a fi complicate din cauza ambiguităților legislative și a împărțirii proprietății asupra infrastructurii feroviare între CFR SA și CFR Călători.

„Cadru legislativ pentru a face investiții cu fonduri private în infrastructura de stat este neclar în acest moment, dar căutăm cea mai potrivită soluție juridică pentru a realiza acest proiect”, a adăugat el.

Coradia Stream: O platformă globală

Trenurile Coradia Stream sunt produse pe baza unei platforme tehnologice folosite de Alstom de peste 30 de ani, iar designul său modular permite adaptarea la diverse cerințe naționale și regionale. Trenurile sunt fabricate în mai multe uzine din Europa, inclusiv în Italia, Germania, Polonia și Franța, fiecare având o contribuție specifică la producția finală.

Foto: Vlad-Ștefan Orjan/Ziarul Puterea

„Chiar dacă trenurile sunt fabricate în diferite uzine Alstom, baza de aprovizionare este aceeași, furnizorii sunt aceiași, iar ingineria este identică. Nu contează dacă trenul este produs în Polonia sau Germania, el va avea aceleași standarde de calitate și performanță”, a explicat Stanciu.

În contextul actual, producția trenurilor Coradia Stream destinate României a fost mutată din Polonia în Germania, o decizie determinată de factori logistici și dificultăți legate de războiul din Ucraina. Cu toate acestea, mutarea nu va afecta calitatea sau termenul de livrare al trenurilor.

Certificarea și provocările întâmpinate

Gabriel Stanciu a detaliat procesul complex de certificare și omologare al trenurilor, un aspect care poate prelungi semnificativ timpul de livrare. În Germania, de exemplu, durata normată pentru certificarea unui tren nou poate fi între 42 și 45 de luni, iar acest timp se aplică în general tuturor țărilor europene.

„Ca să accelerăm acest proces, am decis să fabricăm trei trenuri în paralel, astfel încât să împărțim testele de certificare între ele și să câștigăm timp. Fără această strategie, livrarea trenurilor ar fi durat mult mai mult”, a precizat Stanciu.

Totuși, anumite teste, precum cele de operare în regim de multiple unități (MTU), nu au putut fi finalizate din cauza lipsei unor porțiuni certificate de cale ferată în România. În acest context, trenurile au fost testate în Germania și la Velim, în Cehia, generând întârzieri și costuri suplimentare.

Reprezentantul Alstom speră că primul tren va fi gata pentru exploatare comercială la finele acestui an.

Foto: Vlad-Ștefan Orjan/Ziarul Puterea

Testele de interoperabilitate și standardele europene

Un alt aspect esențial menționat de Gabriel Stanciu este interoperabilitatea trenurilor Coradia Stream cu rețeaua feroviară europeană. Trenurile sunt echipate cu două sisteme de siguranță a circulației: sistemul național PZB și sistemul european modern ETCS (European Train Control System), parte a standardului ERTMS (European Railway Traffic Management System). Cu toate acestea, la ora actuală, doar 33 de kilometri din rețeaua feroviară românească sunt echipați cu acest standard modern.

„România trebuie să se alinieze la normele europene, iar acest lucru necesită investiții majore în modernizarea infrastructurii. Trenurile Coradia Stream sunt pregătite pentru viitor, dar infrastructura trebuie să țină pasul cu tehnologia”, a subliniat directorul Alstom.

O viziune de viitor

Alstom privește România nu doar ca pe o piață de desfacere, ci și ca pe o sursă importantă de componente și subansamble pentru proiectele globale ale companiei. În 2023, Alstom a realizat achiziții de peste 100 de milioane de euro din România pentru alte proiecte internaționale.

„România are un potențial uriaș nu doar ca piață de desfacere, ci și ca furnizor de soluții și componente pentru industria feroviară globală. Vom continua să investim și să dezvoltăm relații comerciale aici”, a declarat Gabriel Stanciu.

În plus, fabrica unde se construiesc trenurile Coradia Stream pentru România va fi extinsă semnificativ în următorii ani, atingând o capacitate de cinci ori mai mare decât cea actuală. Această extindere va permite companiei să răspundă cererii crescute atât de pe piața locală, cât și de pe piețele internaționale.

37 de trenuri electrice noi pentru România: contract semnat

Pe 16 septembrie, a fost finalizată semnarea contractului de finanţare pentru realizarea proiectului „Achiziție material rulant nou – 37 unități electrice multiple interregionale (RE -IR) – PROIECT FAZAT – ETAPA II”, între MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII, în calitate de Autoritate de Management, și AUTORITATEA PENTRU REFORMĂ FEROVIARĂ (ARF), în calitate de Beneficiar.

Obiectivul de investiții vizează achiziţia a 37 unități multiple electrice feroviare de lung parcurs. Proiectul este fazat, fiind implementat în două perioade de programare financiară: în Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 -2020 și în Programul Transport (PT) 2021 -2027.

Astfel, în cadrul POIM, a fost plătit avansul de 15% din valoarea totală a contractului de furnizare și a fost livrată o ramă electrică EMU, iar contractul de finanțare nerambursabilă a fost în cuantum de 2.058.873.685,65 lei, din care: 302.890.578,99 lei cheltuieli eligibile (257.456.992,17 lei finanțare nerambursabilă din Fondul de Coeziune și 45.433.586,82 lei cofinanțare a Beneficiarului), respectiv 1.755.983.106,66 lei, reprezentând cheltuieli neeligibile, inclusiv TVA.

În acest mod, prin etapizarea proiectului, în cadrul PT 2021 -2027, vor fi livrate 36 rame electrice.

Obiectivul principal al proiectului îl reprezintă conectarea capitalei cu principalele centre urbane ale țării, contribuind la asigurarea mobilității, scăderea timpilor de călătorie şi îmbunătățirea nivelului general al serviciilor publice prestate pentru transportul public pe calea ferată.

Valoarea totală a contractului de finanțare în cadrul PT 2021 – 2027 este de 1.708.996.863,41 lei, finanțarea fiind distribuită după cum urmează:

– 1.213.523.359,27 lei – valoarea eligibilă nerambursabilă din partea fondurilor( FEDR);

– 214.151.181,05 lei – bugetul propriu al beneficiarului;

– 281.322.323,09 lei – cheltuieli neeligibile, inclusiv TVA.

Rezultatele așteptate și beneficiile socio-economice pe care proiectul le aduce la nivel național sunt:

– eficientizarea și îmbunătățirea calității serviciilor publice prestate pentru transportul public feroviar de călători pe rute inter-regionale;

– atribuirea contractelor de servicii publice destinate serviciului public de transport feroviar de călători pentru toți operatorii de transport feroviar de călători, în condițiile prevăzute de lege și în conformitate cu prevederile comunitare.

Rutele deservite de ramele electrice de lung parcurs sunt: București Nord – Constanța, București Nord – Brașov – Arad – Timișoara, București Nord – Brașov – Cluj, București Nord – Brașov – Deda – Cluj, București Nord – Brașov, București Nord – Iași, București Nord – Suceava, București Nord – Galați, București-Nord – Craiova – Târgu Jiu- Petroșani – Simeria, București Nord-Craiova-Timișoara-Arad, Cluj-Timișoara, Cluj-Suceava-Iași.