Covid-19: Peste jumătate din personalul medical din compartimentele de urgență suferă de burnout

După doi ani de pandemie Covid-19, burnout sau sindromul epuizării profesionale (fizică și psihică) afectează vizibil mai mult de jumătate din personalul medical din compartimentele de primiri urgențe, arată un studiu publicat în  European Journal of Emergency Medecine.

Medici, asistente, infirmiere… din ”urgențe” se confruntă zilnic cu probleme cronice: volum mare de muncă, lipsă de personal, lipsa recunoașterii efortului, stresul, anxietatea…, toate cu un impact major asupra vieții lor profesionale și personale, în special prin scăderea motivației, chiar un comportament agresiv sau îndoieli cu privire la propriile competențe.

Potrivit unui nou studiu, publicat vineri, 27 mai ,cu ocazia zilei mondiale a medicinei de urgență, 62% dintre ”urgentiști” suferă de cel puțin un simptom de epuizare profesională. Acest studiu a fost realizat cu ajutorul unui chestionar transmis în ianuarie și februarie 2022 la peste 2.000 de angajați în sistemul medical de urgență: medici, infirmiere, personal paramedical etc. din 89 de țări.

”Nivelul de epuizare constatat arată clar că personalul de urgență are la rândul lui nevoie de o evaluare clinică și de susținere profesională”, subliniază dr. Abo  Khoury, președintele European Society for Emergency Medicine, autorul principal al studiului.

22:53, 15.10.2024 • Sănătate

Covid-19, risc cardiac chiar și după trei ani de la infectare!

10:53, 04.10.2024 • Sănătate

Didier Raoult, susținător al hidroxiclorochinei contra Covid, interzis de la practicarea medicinei

Din personalul medical chestionat, infirmierele sunt cele care suferă cel mai mult de aceste simptome: respectiv 73% sunt afectate de burnout, față de 60% medici.

De asemenea, personalul cu vechime mai mică în această profesie este mai afectat de burnout: 74% dintre”urgentiștii” cu mai puțin de 5 ani de experiență, față de 60% dintre cei cu peste 10 ani vechime.

Rezultatele acestui fenomen se observă zilnic la practicieni. 48% dintre cei interogați au sentimentul nerealizării în plan profesional, 47% al depersonalizării în raport cu sarcinile zilnice și 46% resimt epuizarea emoțională.

”Epuizarea profesională a personalului din domeniul medical poate duce la abuz de alcool și consum de droguri, chiar la suicid. Tulburarea de stres post-traumatic (SSPT) este o altă manifestre curentă a epuizării profesionale, cu urmări devastatoare pe termen lung pentru individ, spune profesorul Khoury.

Studiul semnalează faptul că personalul medical, deși afectat de burnout, nu beneficiază de un suport adecvat. Într-adevăr, doar 41% dintre cei chestionați spun că au beneficiat de suport psihologic față în față sau la distanță.

Studiul mai subliniază că specialiștii din medicina de urgență și-au asumat o povară deosebit de grea și sunt în continuare afectați. De aceea, măsurile de susținere a personalului medical din compartimentele de urgență rămân valabile pentru a reduce gradul de epuizare profesională.