Cresc sau nu ratele creditelor în lei? ING anticipează următoarea mișcare a BNR

Olandezii de la ING anticipează următoarea mișcare a BNR în ce privește o posibilă modificare a ratei de politică monetară, cea care ar putea avea consecințe asupra ratelor la creditele în lei cu dobândă variabilă.

Banca Naţională a României (BNR) va anunţa cea mai recentă decizie privind rata de politică monetară pe 9 februarie. Atunci vom afla dacă ratele la creditele luate în lei la dobânzi varibile vor crește sau nu.

Decizia vine după ce la ultima ședință, Consiliul de Administrație al BNR a a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an, de la 6,75 la sută pe an pentru a înfrâna creșterea inflației.

Atunci când rata dobânzii crește, scade oferta de bani, politica monetară este considerată restrictivă, accesul la credite este îngreunat din cauza majorării ratelor, consumul populației și al întreprinderilor scade, ceea ce duce la temperarea creșterii economice.

”Nu ne așteptăm la nicio modificare a nivelului ratei cheie, dar ar putea fi folosit un ton ușor prudent pentru a echilibra relaxarea evidentă a condițiilor monetare de la ultima întâlnire”, susțin reprezentanții băncii olandeze ING. Asta înseamnă că BNR va menține actuala situație, fără să pună presiune pe ratele creditelor.

Privind doar la datele pieței, s-ar putea să fie greu de crezut că decizia de politică din 10 ianuarie (când a avut loc ședința CA a BNR în care s-a decis creșterea la 7% a ratei cheie de politică monetară) în România a fost de fapt o majorare a ratei, spun oficialii ING.

Aproape toate evoluțiile principale de atunci au indicat o relaxare a condițiilor monetare: rata la 3 luni a scăzut cu aproximativ 30 de puncte de bază și se tranzacționează acum destul de aproape de rata de politică de 7,00%, obligațiunile guvernamentale pe 10 ani au scăzut cu aproximativ 25-30 de puncte de bază, până la 7,40% actual. În plus, cursul euro/leu nu numai că s-a îndepărtat din zona de rezistență de 4,95, ci chiar a testat constant sub 4,90, probabil legat de intrările locale de obligațiuni.

Cauza principală a scăderii ratelor de pe piață a fost, fără îndoială, surplusul masiv de lichiditate care, conform estimărilor ING, a atins maxime istorice în ianuarie, la peste 21 de miliarde de lei. ”Acest lucru depășește cu mult estimările noastre inițiale, care s-au apropiat oarecum de excedentul din decembrie de aproximativ 11 miliarde de lei”, susțin cei de la ING.

ING: Estimăm o inflație de 7,4%

O decizie de neschimbare este anticipată pe scară largă, dar având în vedere cele de mai sus, avem tendința să ne așteptăm la un ton relativ prudent din partea BNR, care ar putea să se teamă că piața nu va fi prea mulțumită, având în vedere aceste evoluții recente. Posibil mai important decât decizia în sine va fi Raportul asupra inflației din februarie care va conține prognozele actualizate ale BNR. Ne așteptăm ca rata inflației de la sfârșitul anului 2023 să fie revizuită mult mai aproape de estimarea noastră de 7,4%. De asemenea, va fi interesant de urmărit estimările BNR mai lungi, în special dacă inflația va intra în intervalul țintă de 1,5%-3,5% pe orizontul de prognoză de doi ani. Calcului nostru de bază este că inflația totală nu va scădea sub 4,0% în următorii doi ani, afirmă analiștii ING.