Crește numărul de șefi în instituțiile publice: Boloș a dat undă verde

Recent, ministrul Marcel Boloș a anunțat o decizie controversată referitoare la creșterea numărului de posturi de conducere în instituțiile publice de la 8% la 10%. Declarațiile sale au stârnit un val de critici și neliniști printre cetățeni. Dar și în mediul politic. Deducem de aici că instituțiile publice merg prost pentru că nu sunt destui șefi…

… sau că, în vâltoarea electorală, se negociază poziții și demnități publice. Ceea ce trebuie rezolvat, cumva. Aparatul de Stat gâfâie deja din greu, dar trebuie inventate noi posturi de prim-vice-prim-director-adjunct-cu-atribuții-pe-linie-de-tăiat-frunză-la-câini. Angajamentele față de Comisia Europeană nu au nici o legătură cu negocierile subterane menite să consolideze structurile de vot.

Aprobat cu două condiții cumulative

Boloș a specificat că această creștere poate fi realizată doar dacă au fost îndeplinite două condiții prealabile: reorganizarea instituțională și angajamentele față de Comisia Europeană pe anumite domenii de activitate. Această justificare nu pare să convingă deloc opinia publică. Mulți se întreabă dacă aceste măsuri sunt într-adevăr necesare sau doar un paravan pentru clientelismul instituțional tradițional.

Explicații din partea Ministrului: necesitatea respectării angajamentelor

„Sunt două condiţii pentru a avea procentul de maximum 10%. Întâi de toate, acea instituţie publică care depăşeşte procentul de 8% trebuie să fi făcut în prealabil reorganizarea instituţională. Şi a doua condiţie importantă este să existe reglementări care sunt din directivele Uniunii Europene sau obligaţii pe care le avem asumate în relaţia cu Comisia Europeană, pentru ca aceste structuri organizaţionale şi România să îşi poată duce la bun sfârşit angajamentele pe care şi le-a asumat.” a declarat Marcel Boloş.

În lipsa unei explicații clare și a unei justificări solide, decizia pare să fie mai degrabă o manifestare a iresponsabilității decât a unui plan bine gândit și argumentat.

În plină contradicție…

În ciuda cererilor și a susținerii generale pentru o reformă profundă a aparatului de stat, ministrul Marcel Boloș a luat o decizie contradictorie, deschizând calea către noi angajări în instituțiile publice. Această mișcare generează un val de critici și scepticism în rândul cetățenilor și mediului politic, deoarece pare să contravină direcției necesare de reformă și reducere a aparatului de stat.

… fiindcă, de fapt, e nevoie urgentă de reformă

În timp ce opinia publică și experții susțin cu fermitate necesitatea unei reforme profunde a aparatului de stat, ministrul Boloș pare să fie în dezacord cu această direcție, dând undă verde pentru noi angajări în instituțiile publice. Această mișcare ridică întrebări serioase cu privire la coerența și logica decizională a guvernului. Cum mai putem crede că scopul anului este menținerea deficitului bugetar în normele recomendate de UE? Cum mai putem crede că Bugetul a fost proiectat coerent când tocmai intră pe ușa instituțiilor publice încă un batalion de șefi? Ce batalion, două divizii! Care se vor alinia, frumos, direct la Casierie, culegând disciplinat rodul neprețuitelor eforturi de a încurca pe toți cei care mai au, din când în când, vreun chef de muncă.

Despre câți șefi în plus vorbim, de fapt?

La începutul acestui an existau în jur de 1.300.000 de angajați ai Statului român. Deci aproximativ 104.000 șefi, la un calcul lărguț. Împărțim. Scădem. Mai împărțim o dată. Și ajungem la un „deficit” de 26.000 de șefi! Care trebuie inventați curând. Ca să apuce să fie utili Țării!

Politicianism ieftin

Este esențial ca guvernul să ofere explicații solide și să demonstreze că această măsură servește într-adevăr interesele publice și necesitățile societății în ansamblu. Altfel, această acțiune riscă să submineze încrederea în capacitatea guvernului de a gestiona eficient resursele publice și de a face reformele necesare pentru bunăstarea cetățenilor.

Guvernanța corporativă? Planul Național de Redresare și Reziliență? Vorbe, prieteni. Vorbe.