Creștere de 41% a preţurilor la gaze în Europa, după ce Rusia a atacat Ucraina

Pe fondul invaziei declanșate de Putin în Ucraina, preţurile europene de referinţă la gaze naturale au crescut joi cu 41%. Nu în ultimul rând, la această majorare a contribuit și anunțul Occidentului cu privire la adoptarea unor noi sancţiuni împotriva Rusiei, transmite Bloomberg.

Cotaţiile futures la gaze naturale la Bursa de la Amsterdam au crescut joi cu 41%, până la 125 de euro pentru un Megawat-oră. Ulterior, în jurul orei locale 8:02 a.m., cotaţiile futures erau cu 30% mai mari, până la 116 de euro pentru un Megawat-oră.

Totul se petrece după ce preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat joi, într-o alocuţiune televizată surpriză, o operaţiune militară în Ucraina pentru a-i apăra pe separatiştii din estul ţării.

Escaladarea conflictului din Ucraina generează noi riscuri la adresa aprovizionării cu gaze naturale a Europei, care se confruntă deja cu o criză energetică. Situația este cu atât mai gravă cu cât continentul european depinde de Rusia pentru mai mult de o treime din aprovizionarea cu gaze, iar stocurile reduse de gaze aufăcut ca preţurile să ajungă la valori record.

 Analiştii de la Goldman Sachs Group Inc., Wood Mackenzie Ltd. şi Rystad Energy AS prognozează că preţurile mari la gaze vor persista pentru restul acestui an pentru că există un deficit la acest combustibil utilizat la producţia de electricitate, în industrie şi la încălzirea locuinţelor.

În mod normal aproximativ o treime din livrările de gaze ruseşti destinate Europei trec prin Ucraina, iar analiştii au avertizat că orice escaladare a conflictului ar putea perturba aceste livrările.

„În eventualitatea unor perturbări prelungite, stocurile de gaze nu vor putea fi refăcute pe parcursul verii. Ne vom confrunta atunci cu o situaţie catastrofală în care stocurile de gaze vor fi aproape zero înainte de iarna următoare. Preţurile vor exploda. Industriile vor fi nevoite să îşi oprească activitatea. Va apărea o spirală inflaţionistă. Criza energetică din Europa ar putea să declanşeze o recesiune globală”, susţine Kateryna Filippenko, analist şef la la Wood Mackenzie.