Creșterea datoriei publice este exponențială. Ce urmează?

Dacă în 2021 necesarul de finanțare al statului a fost de 131 miliarde lei, în 2024 am ajuns deja la 250 miliarde lei.

Creșterea deficitului public spre 9% din PIB în vremuri normale (ne-am mai confruntat cu un deficit imens, de peste 9% din PIB în 2020, anul pandemiei) este cu atât mai îngrijorătoare în aceste zile cu cât creșterea economică s-a plafonat la sub 1% din PIB.

Or, în lipsa creșterii economice și în condițiile rulării unor deficite mari, datoria publică va continua să apese tot mai greu-vorbim de sumele necesare rostogolirii acesteia și dobânzile tot mai mari pe care le plătim pentru a atrage resurse noi.

Din cele 250 de miliarde de care vorbeam mai sus, finanțarea deficitului bugetului public are partea leului, aproximativ 150 de miliarde lei, restul fiind necesar pentru rostogolirea datoriei (achitarea împrumuturilor anterioare din piața internă și piețele externe).

14:58, 13.12.2024 • ECONOMIE

Este vreun indicator macro care să arate optimist în România?

16:17, 10.12.2024 • ECONOMIE

Cum ne-a crescut puterea de cumpărare pe datorie în ultimii 10 ani

Ponderea dobânzilor care se achită în contul datoriei publice este estimată să ajungă la finalul acestui an la peste 3% din PIB ceea ce reprezintă o cifra imensă având în vedere că veniturile statului sunt doar o treime din PIB (33%). Practic, mai mult de a zecea parte din veniturile statului merg spre plata dobânzilor la datoria publică.

Dacă va gândiți că sunt familii care plătesc la rândul lor 10% din venituri pentru plata ratelor la un credit ipotecar, să spunem că în cazul persoanelor fizice creditele mai și ajung la scadență în 20-25 de ani pe când în cazul statului împrumuturile care se iau au rolul rostogolirii altora mai vechi iar datoriile nu vor fi achitate practic niciodată (am experimentat pe pielea noastră rambursările unor datorii externe mult mai mici ca acum în timpul regimului comunist și mai păstrăm în amintire foamea și frigul ce le-a acompaniat).

În septembrie 2024 datoria publică a depășit 53% din PIB, în condițiile în care la finalul anului 2023 aceasta era de 49% din PIB iar în 2019, în urmă cu doar 5 ani deci, de 35% din PIB. În 2007, înaintea marii crize, datoria publică era de numai 13% din PIB.

A urmat apoi împrumutul de la FMI din 2010 pentru a se salva sectorul bancar (banii au ajuns la BNR care a eliberat rapid rezervele în valută ale băncilor, suma fiind acoperită ulterior prin împrumuturi ale Ministerului Finanțelor) și datoriile angajate în timpul pandemiei, când economia se închidea pentru un număr redus de cazuri de coronavirus, doar pentru că așa era moda pe plan extern.

Și iată cum în 17 ani am reușit să ne majorăm datoria publică de 4 ori, de la 13% din PIB la 53% din PIB. Este evident că în acest ritm ne apropiem de primele incidente de plată și de retrogradări ale ratingului de țară, dacă nimic nu se schimbă în finanțele statului.

În prezent, în condițiile în care am depășit limita de 50% din PIB autoritățile ar trebui să înghețe cheltuielile cu salariile bugetarilor (măsură cuprinsă în legea responsabilității fiscal-bugetare în cazul în care datoria publică a depășit 50% din PIB dar este sub 55% din PIB) dar măsură nu e tocmai ușor de aplicat câtă vreme ne îndreptăm iar spre un alt an electoral-noile alegeri prezidențiale vor avea loc în 2025.

Câtă vreme nu apar scăderi ale ratingului de țară, titlurile de stat vor fi în continuare plasamente vedetă pe piața internă, dobânzile fiind în creștere, direct proporționale cu foamea de bani a Ministerului Finanțelor din ultima vreme. Dacă însă ratingul de țară va fi afectat, dobânzile la lei vor fi anulate de eventuale deprecieri ale cursului de schimb leu-euro.