Crin Antonescu vede în demisia lui Iohannis o metodă elegantă de a evita eșecul: Probabil că n-a primit garanții ferme

Crin Antonescu, candidatul coaliției la alegerile prezidențiale, a oferit marți o explicație posibilă pentru demisia neașteptată a președintelui Klaus Iohannis. Acesta a sugerat că fostul șef al statului a renunțat la funcție deoarece nu a primit garanții clare din partea liderilor majorității parlamentare că o eventuală cerere de suspendare nu ar fi fost votată în Parlament.

Un scenariu anticipat de Antonescu

Fostul lider PNL a afirmat că, în opinia sa, Iohannis ar fi încercat să obțină asigurări ferme că parlamentarii PSD, PNL, UDMR și ai grupurilor minorităților naționale nu vor sprijini suspendarea sa. Însă, lipsa unor astfel de garanții l-ar fi determinat să facă un pas înapoi și să își anunțe demisia voluntară, evitând astfel o situație politică tensionată și cu posibile repercusiuni asupra imaginii țării.

Crin Antonescu a declarat că se aștepta la o astfel de decizie, având în vedere contextul politic. Cu o zi înainte de anunțul oficial al lui Iohannis, el a observat că președintele a convocat o serie de consultări la Palatul Cotroceni, ceea ce i-a sugerat că se pregătește un anunț important.

17:27 • POLITICĂ

Tudorel Toader afirmă că demisia lui Iohannis a fost bine calculată: Nu are legătură cu hotărârea CCR

06:58 • POLITICĂ

Verdictul lui CTP după demisia lui Iohannis. L-a comparat cu Călin Georgescu

„Nu știu exact ce s-a întâmplat, dar eu am vorbit o zi înainte, atunci când președintele a anunțat întâlniri, consultări la Cotroceni, că este posibil că una dintre variante este aceasta, care s-a și întâmplat. Probabil că n-a primit garanții ferme din partea liderilor majorității că se poate garanta abținerea de la vot sau vot împotriva cererii de suspendare din partea tuturor parlamentarilor PSD, PNL, UDMR și minorități”, spune la Digi 24 Crin Antonescu.

În opinia sa, fostul președinte nu a dorit să riște o suspendare în Parlament, eveniment care ar fi generat o criză politică prelungită, adăugând astfel tensiuni suplimentare pe scena publică. Dacă s-ar fi ajuns la această situație, România ar fi intrat într-o perioadă de 90 de zile de instabilitate, ceea ce ar fi afectat credibilitatea internațională a țării și funcționarea instituțiilor statului:

„Neavând această garanție, Klaus Iohannis, în mod înțelept, consider eu, a recurs la demisie pentru a nu risca o suspendare în Parlament, ceea ce ar fi generat o situație pe care chiar domnia sa a descris-o, și jenantă și dăunătoare – până la urmă – țării, în sensul unei imagini pe termen de 90 de zile de instabilitate suplimentară”

Opoziția din interiorul propriului partid

Deși nu a avut o comunicare directă cu Klaus Iohannis de peste un deceniu, Antonescu a susținut că avea suficiente informații din interiorul Partidului Național Liberal pentru a înțelege contextul. Acesta a sugerat că existau membri ai PNL care ar fi fost dispuși să voteze suspendarea președintelui, în ciuda disciplinei de partid.

Într-un astfel de scenariu, liderii majorității ar fi putut încerca să impună o strategie de abținere, în care parlamentarii ar fi fost prezenți în sală pentru asigurarea cvorumului, dar nu ar fi votat. Însă, incertitudinea privind comportamentul acestora a fost, probabil, un factor decisiv în hotărârea lui Iohannis de a nu risca un astfel de scenariu.

„Nu am vorbit mai bine de 10 ani cu președintele Iohannis, nici direct, nici printr-un mijloc de comunicare. Nici nu știam, am presupus doar (…). Era într-un fel logic, știam ce știam. Știam că există oameni în Partidul Național Liberal, probabil și în altele, știam că există oameni care doreau să voteze suspendarea lui Klaus Iohannis.

Că ei s-ar fi supus unei decizii disciplinare, să spunem, sau de disciplină parlamentară, că puteau, de exemplu, să nu exercite, se putea întâmpla și asta, s-a mai practicat – veneau în sală, făceau cvorumul, dar nu votau. Asta nu știu. Dar e clar că domnul Iohannis nu a riscat”, încheie Antonescu.