Cristian Erbașu, despre sectorul construcțiilor: „Urmează scumpiri, muncă la «gri» și migrarea specialiștilor”

Erbașu spune că în contextul în care există numeroase investiții pe bani europeni în perioada următoare, menținerea facilităților fiscale ar fi adus mai mulți bani la buget decât eliminarea lor. Eliminarea lor, care a început treptat în 2024, a dus deja la creșteri de prețuri între 4% și 6% în construcții, cu efecte negative evidente.

„Speram să fie, dacă nu la sfârșitul anului 2025,  măcar la jumătatea acestui an, nu s-a făcut, încercăm să înțelegem acest aspect în contextul general al deficitului bugetar, însă ar fi fost bine să înțeleagă mai mulți oameni că aceste facilități nu au fost un moft, așa cum declară unele persoane, pentru o breaslă a constructorilor, pentru agricultură ulterior sau IT.

A fost o strategie, o strategie în interesul țării, în contextul în care între 2018 și 2028, chiar 2030, avem de făcut foarte multe investiții cu bani europeni și pe care dacă nu le facem, pierdem acești bani.

În contextul în care s-ar fi presupus că nu se încasau, să zicem, 500 de milioane de euro pe an, în schimb se încasau miliarde și zeci de miliarde din investiții, cred că avantajat erau statul și țara, în general”, a declarat Cristian Erbașu într-o intervenție la Realitatea Plus

Scrisoarea deschisă a constructorilor către Guvern

În ultima zi din 2024, FPSC și Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România (CAIR) au trimis o scrisoare Guvernului cu propuneri urgente, inclusiv:

• reducerea taxării pe muncă printr-un sistem de impozitare diferențiat;
• alocarea prioritară a fondurilor pentru plata facturilor restante către companii;
• compensarea obligațiilor de plată ale firmelor cu sumele neîncasate de la stat.

Erbașu: „Nu cred că vreo firmă de construcții își va putea permite să diminueze salariile nete ale angajaților, dacă dorește să și-i păstreze”

Cu eliminarea facilităților, salariile nete ale angajaților din construcții vor scădea semnificativ. Salariul minim reglementat de 4.582 lei brut lunar se va reduce la 2.739 lei net, adică mai puțin cu 457 lei, ceea ce ar putea genera nemulțumiri și plecări masive.

„Domeniul construcțiilor rămâne cu un salariu minim cel mai mare, cu 20% mai mare decât salariul minim pe economie. Acest lucru s-ar putea să afecteze și în bine, dar mi-e teamă că și în rău.

Pentru că nu cred că vreo firmă de construcții își va putea permite să diminueze salariile nete ale angajaților dacă dorește să și-i păstreze. În acest context, va trebui să fie mărite salariile brute, să vedem care dintre aceste companii vor avea capacitatea de a crește salariile brute”, a mai arătat antreprenorul.

Totodată, Cristian Erbașu atrage atenția asupra migrării specialiștilor din construcții.

„Există un alt risc, cel mai mare, ca din nou specialiștii din construcții, dar și din alte domenii să migreze, mai ales în contextul în care se preconizează încheierea războiului din Ucraina.

Va fi o cerere foarte mare de firme de construcții, de oameni, de specialiști din construcții. Ucraina este aproape, vor fi fonduri foarte mari pentru reconstrucție și să nu ne mire că proiectele pe care noi le vom avea de făcut în România nu se vor face în ritmul pe care ni l-am propus.

Să ne bazăm pe firmele străine, că sunt ele din Est sau din Vest, în condițiile în care și ele au de făcut o mulțime de alte lucrări, de proiecte, chiar și în Ucraina sau la ele în țară… aceste firme nu o să ne rezolve ceea ce nu suntem noi capabili să rezolvăm în România”, spune Erbașu pentru termene.ro

Datele Eurostat arată o scădere abruptă a sectorului construcțiilor în România, cu o contracție anuală de -14,5% în octombrie 2024. Costurile ridicate ale materialelor și întârzierea proiectelor europene au contribuit la această prăbușire.

Viitorul incert al construcțiilor în România

Eliminarea facilităților fiscale a fost justificată de Guvern prin necesitatea reducerii deficitului bugetar. Cu toate acestea, Cristian Erbașu și alți lideri din industrie sunt sceptici că măsura va genera mai multe încasări.

„Ne vom confrunta cu o creștere a muncii la gri și cu dificultăți în menținerea competitivității. Avem nevoie de politici economice clare, care să sprijine dezvoltarea sectorului și să prevină pierderea resursei umane calificate”, concluzionează Erbașu.