Critică la publicitatea responsabilă: Cum industria modei continuă să promoveze un ideal periculos de frumusețe

Controversa generată de brandul de îmbrăcăminte Next a readus în discuție standardele periculoase de frumusețe promovate de industria modei. Recent, autoritatea de reglementare a publicității din Marea Britanie (ASA) a constatat că o reclamă a companiei folosea o modelă „extrem de slabă”, iar imaginea a fost modificată digital pentru a o face și mai subțire.

În reclama pentru „legginșii de denim cu efect de întindere”, Next a folosit o tânără ce purta o pereche de pantaloni cu talie înaltă și un tricou albastru. Compania a susținut că modelul avea „o siluetă sănătoasă și tonifiată”, considerată potrivită pentru produsul promovat, și că în campaniile sale sunt folosiți modele de diverse tipuri de corp. De asemenea, Next a afirmat că nu a retușat modelul, ci a modificat imaginea doar pentru a prelungi pantalonii, astfel încât să se pună accentul pe produs, fără a exagera forma corpului modelului, scrie The Independent.

Totuși, ASA a subliniat că poza a fost realizată dintr-un unghi joasă, ceea ce a accentuat subțirimea picioarelor modelului. Autoritatea a concluzionat că imaginea sugera „subțirime nesănătoasă” și a considerat reclama „ireponsabilă”. De asemenea, ASA a observat că fața modelului nu era „subțire” și că brațele nu aveau oase proeminente, ceea ce pune în discuție mesajul transmis: femeile sunt reduse la simple produse pentru vânzarea de haine.

Această situație nu este o excepție. Deși există branduri care promovează diversitatea, cum ar fi Sinead O’Dwyer sau Karoline Vitto, acestea sunt încă o minoritate într-un peisaj dominat de modele subțiri. O simplă căutare pe site-urile majorității magazinelor de pe străzile principale ale orașului confirmă acest lucru: modelele sunt, în mare parte, subțiri.

În continuare, pe podiumurile de modă, diversitatea rămâne o raritate. Chiar dacă există semne timide de schimbare, industria modei este departe de a accepta o viziune cu adevărat inclusivă asupra corpului feminin. În cazul Next, modificările digitale nu fac decât să întărească ideea că „dacă vei cumpăra acești pantaloni, vei arăta ca modelul din imagine”, alimentând presiunea de a se conforma unui ideal nerealist de frumusețe.

În acest context, publicitatea continuă să promoveze ideea că frumusețea feminină este legată de un număr unic de dimensiuni. Femeile care nu se încadrează în acest tipar sunt lăsate deoparte. Este evident că multe branduri nu înțeleg cu adevărat ce înseamnă diversitatea, iar includerea este adesea folosită ca o tactică de marketing, nu ca o valoare reală.

Este nevoie de schimbări semnificative pentru ca femeile să fie acceptate în toate formele lor, fără a trebui să se conformeze unui ideal impus de modă. Un viitor în care femeile cumpără haine pentru confort, nu pentru a încerca să își modifice corpul, ar fi un pas esențial. Totodată, este important ca brandurile să îmbrățișeze diversitatea nu doar ca o tendință, ci ca o convingere autentică.