Critici față de lumina sfântă adusă de la Ierusalim: „O improvizație pentru mase, fără temei teologic”

Ioan-Florin Florescu, preot ortodox român stabil în Scoția, atrage atenția asupra fenomenului tot mai răspândit în Biserica Ortodoxă Română – aducerea anuală, cu avionul, a luminii sfinte de la Ierusalim. Acest lucru este, în viziunea preotului Florescu drept o „inovație periculoasă” ce tinde să fie percepută ca o tradiție, în ciuda lipsei sale de fundament istoric și teologic.

Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale și preluat de publicația Adevărul, preotul Ioan-Florin Florescu susține că această practică a început recent. NU există nicio mențiune în textele patristice sau în scrierile liturgice ale marilor teologi ai trecutului, despre lumina sfântă de la Ierusalim. El avertizează că aducerea luminii cu avionul expune Biserica Ortodoxă „ridicolului public”, în cazul unor eventuale întârzieri sau probleme logistice: „Cum ar fi să auzi la știri că lumina lui Iisus a avut o întârziere de patru ore? Sau că zborul luminii sfinte a fost anulat? Este cineva conștient de ridicolul la care nu expune această obstinație?”.

Florescu ridică semne de întrebare și cu privire la semnificația teologică a luminii aduse din Ierusalim, susținând că acest gest nu face decât să deturneze atenția de la sensul profund al Sărbătorii Pascale și să creeze o ierarhie artificială între credincioșii aflați „mai aproape” și „mai departe” de sursa „autentică” a luminii.

Lumina sfântă, prezentă în fiecare biserică

Potrivit preotului, practica tradițională era ca fiecare credincios să primească lumina sfântă a Învierii de la preotul paroh, din candela aflată pe Sfânta Masă – obiect cu o semnificație profundă în cultul ortodox.

17:18, 19.04.2025 • ACTUALITATE

Lumina Sfântă s-a aprins la Ierusalim. Va ajunge în România în această seară

10:10, 16.04.2025 • ACTUALITATE

Călătoria Sfintei Lumini de la Ierusalim. Ajunge sâmbătă în România

Florescu explică faptul că această lumină este simbolică, provenind din mormântul Mântuitorului, indiferent de locația fizică a bisericii:„Sfânta masă din orice biserică este altarul de jertfă și mormântul Mântuitorului. Lumina candelei de pe sfânta masă este chiar lumina de la mormântul învierii lui Hristos.”

În acest context, insistă el, aducerea luminii dintr-un loc anume – fie el chiar Ierusalimul – nu ar trebui să primeze în fața simbolismului profund prezent în liturghia fiecărei comunități parohiale.

Inegalități și confuzie în rândul credincioșilor

Preotul atrage atenția și asupra efectului pe care această practică îl are în rândul credincioșilor din zonele mai izolate, unde lumina de la Ierusalim nu ajunge. El avertizează că se poate crea percepția unei „ierarhii” între luminile sfinte – cea „adevărată” adusă cu avionul și cea „inferioară” luată din candela bisericii locale: „Lumina aia bună ajunge la domnii de la București, în timp ce copiii noștri primesc lumină din asta proastă, de la taică părintele.

Astfel, Florescu subliniază această nouă practică riscă să creeze o distanță între Biserică și credincioși, erodând încrederea și înțelegerea simbolurilor pascale.

Preotul afirmă că în scrierile vechilor teologi români și în lucrările care descriu Locurile Sfinte nu există nicio referință la o „lumină miraculoasă” care ar trebui adusă de la Ierusalim. El sugerează că obsesia actuală pentru acest ritual este o invenție recentă, lipsită de fundament în tradiția autentică a Bisericii Ortodoxe: „Ierarhii și teologii din secolele trecute nu aveau această obsesie. În scrierile lor nu am găsit mențiuni despre vreo lumină miraculoasă de adus cu avionul.”

O voce critică în diaspora

Ioan-Florin Florescu este originar din Iași, unde a activat ca preot de parohie și cercetător științific. A emigrat în Scoția în 2011, iar de atunci a devenit un comentator activ al realităților ortodoxe din România, exprimându-se frecvent asupra unor practici controversate din Biserica Ortodoxă Română.

Prin poziția sa critică, Florescu aduce în atenție tensiunea dintre inovațiile recente din Biserică și tradiția teologică veche. Mesajul și-a invitat la reflecție asupra modului în care simbolurile religioase sunt folosite, înțelese și comunicate în societatea contemporană.