Criza apelor în România: coeficientul de umplere a lacurilor de acumulare în scădere și restricții în aproape 450 de localități

Publicat: 22 iul. 2024, 15:28, de Radu Caranfil, în ACTUALITATE , ? cititori
Criza apelor în România: coeficientul de umplere a lacurilor de acumulare în scădere și restricții în aproape 450 de localități

Într-un an marcat de condiții meteorologice extreme și de secetă prelungită, Administrația Națională „Apele Române” a anunțat o scădere semnificativă a coeficientului de umplere în cele 40 de lacuri de acumulare, la 79,77%, cu perspective de a ajunge la 77% până la sfârșitul lunii iulie. Această scădere reflectă o problemă îngrijorătoare pentru gestionarea resurselor de apă ale țării, având implicații majore asupra populației și industriei.

Situația actuală și prognoze

Coeficientul de umplere a lacurilor de acumulare este un indicator esențial al capacității țării de a face față cerințelor de apă potabilă, irigații și energie hidroelectrică. Față de săptămâna trecută, când coeficientul era de 80%, situația s-a deteriorat ușor, iar prognozele indică o continuare a acestui trend descendent. Cu toate acestea, Administrația „Apele Române” menționează că în prezent există un volum de aproximativ 3,46 miliarde de metri cubi de apă, suficient pentru a satisface necesitățile imediate ale beneficiarilor care depind de sursele de apă de suprafață.

Debitul Dunării și râurilor interioare

Debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) este de 4.000 mc/s, sub media multianuală a lunii iulie, care este de 5.350 mc/s. Această scădere a debitelor afectează sectoare importante ale râurilor interioare. În prezent, 57 de sectoare de râuri sunt sub debitele medii ale lunii, față de doar 12 în săptămâna precedentă. Aceste sectoare includ râurile Jiu, Buzău, Olt, Ialomița și diverse pâraie din județul Covasna.

Restricții de apă în localități

Criza de apă a impus restricții severe în alimentarea cu apă în aproape 450 de localități, dintre care 6 sunt orașe mari precum Dorohoi, Târgu Neamț, Târgu Ocna, Roman, Pașcani și parțial municipiul Iași. Restricțiile se aplică în anumite intervale orare, afectând direct calitatea vieții locuitorilor. Cele mai afectate județe sunt Botoșani (140 de localități), Iași (77), Alba (62), Gorj (35), Vrancea (21) și Bacău (19).

În plus, în 251 de localități fără sisteme centralizate, fântânile au secat, iar comunitățile se confruntă cu o lipsă acută de apă. Județele Botoșani, Vaslui, Prahova, Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea și Galați sunt printre cele mai afectate.

Măsuri și recomandări

Administrația „Apele Române” a luat măsuri pentru a asigura resursele necesare în zonele critice. De exemplu, în acumularea Siriu, se evacuează un debit suplimentar zilnic mediu de 5,3 mc/s pentru a susține folosințele din aval. În colaborare cu Republica Moldova, debitul evacuat din acumularea Stânca-Costești a fost majorat temporar pentru a preveni criza de apă.

De asemenea, „Apele Române” face apel la populație pentru utilizarea rațională a apei. Printre recomandări se numără:

  • Verificarea și repararea instalațiilor de apă pentru a preveni pierderile.
  • Utilizarea rațională a apei în gospodărie, evitând risipa.
  • Folosirea fântânilor pentru udarea grădinilor sau adoptarea sistemelor de irigare eficiente, cum ar fi cele prin picurare.
  • Refolosirea apei pentru uz casnic.
  • Montarea economizoarelor de apă și utilizarea mașinilor de spălat în perioadele de consum redus.
  • Înmagazinarea apei din precipitații și adâncirea fântânilor pentru acces la surse mai adânci de apă.

Concluzii și perspective

Situația actuală subliniază necesitatea unei gestionări stricte și eficiente a resurselor de apă, mai ales în contextul schimbărilor climatice și a secetei prelungite. În timp ce măsurile luate de autorități sunt cruciale pentru a atenua efectele imediate ale crizei, pe termen lung, este esențială dezvoltarea unor strategii sustenabile pentru conservarea și utilizarea resurselor de apă.

Alimentarea cu apă a populației trebuie să rămână prioritatea principală, iar implicarea comunităților în adoptarea unor practici de economisire a apei poate juca un rol decisiv în depășirea acestei crize. În contextul actual, fiecare picătură de apă contează, iar responsabilitatea colectivă este mai importantă ca niciodată.