Criză bugetară la Înalta Curte! Guvernul intervine urgent
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) se confruntă cu o criză acută de fonduri care amenință să blocheze activitatea instituției.
Potrivit unui document oficial al Guvernului, instanța supremă solicită o suplimentare de 570 mii lei din Fondul de rezervă bugetară pentru a putea funcționa în regim normal până la sfârșitul anului. Această măsură vine pe fondul unei rectificări bugetare negative, care a diminuat creditele necesare pentru achitarea cheltuielilor curente, punând în pericol activitățile esențiale ale ÎCCJ.
Rectificarea bugetară negativă: Cauze și efecte
ÎCCJ a transmis, încă din luna septembrie 2024, o solicitare de suplimentare a bugetului său la Titlul 20 „Bunuri și Servicii”, cu suma de 654 mii lei, pentru a acoperi cheltuielile curente. Totuși, în urma rectificării bugetare operate prin Ordonanța de Urgență nr. 113/2024, fondurile alocate inițial au fost reduse cu suma de 4 milioane lei, iar cheltuielile curente au rămas insuficiente pentru a asigura buna desfășurare a activității instanței.
Această diminuare a alocărilor bugetare a lăsat instanța supremă într-o situație extrem de precară, în care fondurile actuale sunt mai mici decât creditele de angajament, iar deficitul de resurse a ajuns la un nivel critic. Problemele financiare sunt vizibile în toate domeniile activității curente ale ÎCCJ, de la achitarea energiei electrice necesare pentru funcționarea echipamentelor de telecomunicații, până la plata onorariilor experților sau achiziționarea materialelor consumabile.
Impactul direct asupra activității ÎCCJ
În lipsa unei suplimentări urgente a bugetului, ÎCCJ riscă să nu își poată îndeplini rolul constituțional. Printre cheltuielile prioritare care nu vor putea fi acoperite se numără publicarea în Monitorul Oficial a deciziilor importante, inclusiv cele ale Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii, și achitarea serviciilor de întreținere și funcționare a echipamentelor. De asemenea, există riscul ca instanța să nu poată onora plățile către furnizorii de bunuri și servicii, ceea ce ar duce la plata de penalități și dobânzi pentru întârzieri, afectând grav imaginea și funcționalitatea instanței.
Pentru a preveni un blocaj instituțional total, Guvernul a fost nevoit să propună alocarea unei sume suplimentare de 570 mii lei pentru acoperirea cheltuielilor necesare funcționării corecte a instanței până la finalul anului. În ciuda măsurii de rectificare bugetară inițială care a mai suplimentat fondurile pentru achiziționarea de bunuri și servicii, această nouă rectificare nu poate fi justificată, având în vedere că banii alocați nu pot fi utilizați pentru plata cheltuielilor curente ale instanței.
Posibile consecințe ale blocajului financiar
Nealocarea acestor fonduri suplimentare poate duce la consecințe negative grave pentru activitatea ÎCCJ. Instituția riscă să nu își poată îndeplini atribuțiile stabilite prin lege, iar aceasta ar putea afecta întreaga structură a justiției din România. În plus, instanța va înregistra obligații contractuale neîndeplinite, ceea ce va duce la creșterea cheltuielilor cu dobânzi și penalități, afectând în continuare resursele financiare deja limitate ale instituției.
Mai mult, un blocaj financiar în activitatea instanței supreme ar putea avea un efect de domino asupra întregului sistem judiciar, iar în mod indirect, asupra încrederii cetățenilor în justiție. Fără o rezolvare rapidă a acestei crize financiare, se pune în pericol funcționarea corectă a întregului sistem judiciar din România, afectând, în final, accesul cetățenilor la justiție.