Criza din educație, recunoscută într-un document oficial: Riscuri sistemice și lipsă de personal în școli și universități

Un document elaborat de Ministerul Educației scoate la iveală, într-un limbaj tehnic și administrativ, un adevăr greu de ignorat: sistemul de învățământ românesc funcționează pe muchie de cuțit, afectat de lipsa de personal, constrângeri bugetare și blocaje birocratice. Constatările nu vin de la critici externi, ci chiar din interiorul instituției care gestionează educația în România.

Peste un sfert din profesorii din preuniversitar – cu contracte temporare

Conform datelor oficiale, peste 62.000 de cadre didactice, adică 27% din totalul personalului din învățământul preuniversitar, ocupă posturi „pe perioadă determinată”, iar contractele acestora urmează să expire la 31 august 2025. Ministerul, condus de Daniel David, avertizează că, în lipsa unei intervenții legislative urgente, anul școlar 2025–2026 riscă să înceapă cu un deficit major de personal didactic.

Această statistică reflectă o dependență structurală a sistemului de educație de forme de angajare instabile, cu efecte directe asupra calității actului educațional. Profesorii angajați temporar sunt mai puțin motivați, mai vulnerabili la plecări bruște și, adesea, lipsiți de perspective clare de carieră.

În învățământul superior, universitățile nu mai pot face angajări

Dacă școlile generale și liceele resimt presiunea directă a lipsei de cadre, nici universitățile nu scapă. Ministerul atrage atenția că, în urma adoptării Ordonanței de Urgență 156/2024 privind măsurile fiscal-bugetare, concursurile pentru ocuparea posturilor în universități sunt blocate, ceea ce pune în pericol atât standardele academice, cât și capacitatea de reacreditare a instituțiilor.

În lipsa ocupării posturilor vacante, universitățile nu își mai pot îndeplini obligațiile privind numărul minim de cadre didactice titularizate, iar acest lucru poate duce la pierderi de acreditare și de finanțare. Efectele ar putea fi devastatoare: de la compromiterea procesului educațional la limitarea accesului la fonduri europene sau internaționale.

Autonomia universitară, sub semnul întrebării

Ministerul Educației recunoaște, indirect, că autonomia universitară este grav afectată de constrângerile impuse la nivel guvernamental. Chiar dacă Legea învățământului superior nr. 199/2023 garantează autonomia instituțiilor de învățământ superior, realitatea administrativă contrazice acest principiu.

Universitățile sunt obligate să solicite aprobări anuale din partea Guvernului pentru structura instituțională și sunt nevoite să suspende concursurile de angajare din cauza „memorandumurilor” sau ordonanțelor de urgență. Astfel, independența academică devine mai degrabă declarativă decât practică.

Bugetul dictează educația

Deși documentul reiterează retoric faptul că „educația este o prioritate națională”, fiecare paragraf trădează subordonarea politicii educaționale față de constrângerile bugetare. Ministerul afirmă că ocuparea posturilor vacante se va face „numai în măsura încadrării în cheltuielile de personal aprobate”.

Cu alte cuvinte, nevoia reală de cadre didactice este secundară față de limita impusă de bugetul alocat. În loc să fie tratată ca un domeniu strategic, educația rămâne dependentă de logica austerității.

Lipsa unei strategii pe termen lung

Documentul nu propune măsuri pentru atragerea sau păstrarea cadrelor didactice, nu menționează politici de stimulare a profesiei sau de creștere a atractivității carierei de profesor. Intervențiile sunt exclusiv reactive: se iau măsuri doar când criza devine iminentă, nu în baza unei planificări strategice.

Un sistem la limită, recunoscut oficial

Ministerul Educației admite, într-un document oficial, vulnerabilitatea sistemului educațional românesc în fața propriilor politici publice și constrângeri bugetare. Departe de retorica festivistă, realitatea descrisă de minister este una a dezechilibrului profund, instabilității și lipsei de perspectivă.

Schimbări preconizate

Ca răspuns la această criză iminentă, Ministerul Educației propune un proiect de ordonanță de urgență ce prevede ocuparea posturilor didactice vacante din învățământul preuniversitar pe perioadă nedeterminată, începând cu anul școlar 2025–2026, în baza rezultatelor obținute de candidați la concursul național de titularizare, sesiunea 2025. Se menționează și asigurarea accesului neîngrădit la ocuparea posturilor vacante sau rezervate pentru orice persoană care îndeplinește condițiile legale, inclusiv absolvenții promoției 2025 din învățământul superior, postliceal și liceal pedagogic.

Totodată, Ministerul reafirmă un principiu fundamental: dreptul la învățătură pentru toți elevii și copiii din învățământul preuniversitar de stat trebuie asigurat în anul școlar următor.

În învățământul superior, organizarea de concursuri ar urma să contribuie la respectarea standardelor academice minime pentru toate formele de studiu – licență, master, doctorat, învățământ la distanță, dual și formare psihopedagogică –, astfel încât instituțiile să-și poată îndeplini misiunea în cadrul spațiului european al educației și cercetării.

DOC-651-