Criza sanitară provocată de virusul din România: consecințele asupra Europei
Începând cu 1 septembrie, șoferii de camioane care intră în Bulgaria vor fi obligați să plătească o taxă specială de dezinfecție de 10 euro (20 leva). Această măsură vine ca răspuns la apariția unor focare de boli contagioase la caprine și ovine în România, care s-au răspândit rapid în Grecia și amenință să destabilizeze industria agricolă din întreaga regiune. Serviciile sanitare bulgare au anunțat că, până la intrarea în vigoare a acestei taxe, dezinfecția vehiculelor va fi efectuată gratuit, însă impactul acestei măsuri se resimte deja în rândul transportatorilor și comercianților.
Originea crizei: un sat mic, probleme mari
Satul Jamu Mare, din județul Timiș, împreună cu regiunea Tulcea, au devenit puncte fierbinți pe harta epidemiologică a Europei. Primele cazuri de pestă a micilor rumegătoare au fost raportate aici la mijlocul lunii iulie, iar până acum au fost identificate multiple focare. Conform Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, România a înregistrat deja 11 cazuri confirmate, iar măsurile de carantină și restricțiile impuse nu par să fie suficiente pentru a controla răspândirea virusului.
Impactul asupra Greciei și riscurile pentru Europa
Grecia este una dintre țările cele mai afectate de această criză sanitară. Pesta micilor rumegătoare s-a extins rapid în regiunile Thessalia, Corint, Attica și Creta, determinând autoritățile să impună restricții severe privind transportul și sacrificarea animalelor. Industria lactatelor este puternic afectată, cu controale stricte impuse la fabricile de brânzeturi, iar producătorii locali se confruntă cu pierderi masive.
Rusia nu mai vrea mici rumegătoare din România…
Este important de menționat că animalele infectate ar fi fost aduse în Grecia din România pentru îngrășare și abatorizare, o practică obișnuită care, în acest context, s-a dovedit a fi o poartă deschisă pentru răspândirea bolii. Acest lucru a dus la o interdicție temporară a importurilor de oi și capre din România impusă de Rusia, iar alte țări europene ar putea urma exemplul, având în vedere riscurile asociate.
Măsuri de prevenire și posibile scenarii
Bulgaria nu este singura țară care a luat măsuri preventive. Alte state vecine, precum Serbia, Macedonia de Nord și Turcia, au intensificat controalele la frontieră pentru a preveni o criză similară pe teritoriul lor. În același timp, se fac eforturi pentru stabilirea trasabilității virusului și izolarea acestuia, dar specialiștii avertizează că situația ar putea dura până în septembrie, în cel mai optimist scenariu.
Penurie de produse alimentare?
Această criză epidemiologică, pornită dintr-un mic sat din România, demonstrează cât de interconectate sunt economiile și piețele agricole europene. Răspândirea rapidă a virusului și măsurile draconice adoptate de diverse state subliniază importanța colaborării transfrontaliere și a adoptării rapide a măsurilor de prevenție. Dacă criza nu este gestionată eficient, Europa ar putea să se confrunte cu o penurie de produse alimentare de bază, ceea ce ar afecta și mai mult economiile deja fragile din regiune.