Cronica internațională: TRUMP se instalează oficial la Casa Albă. Reacții și temeri
Donald Trump anunță „Ziua eliberării” și „Epoca de aur a Americii”, în discursul inaugural
„Epoca de aur a Americii începe chiar acum”, a proclamat Donald Trump în discursul de învestitură, foarte critic la adresa fostei administraţii democrate. El a promis că ţara va fi respectată din nou şi „invidiată de toate naţiunile”, iar toate lucrurile greşite se vor schimba foarte rapid.
„Nu vom mai permite să se profite de noi”, a declarat Trump. „Din acest moment, declinul Americii s-a încheiat”, a spus noul preşedinte. „Voi pune, foarte simplu, America pe primul loc”, a insistat el.
Trump s-a plâns că s-a vrut să i se ia libertatea, dar şi viaţa şi a promis că „folosirea ca armă” a Departamentului de Justiţie va lua sfârşit. „Dumnezeu mi-a salvat viaţa ca să fac America mare din nou”, a spus el.
Donald Trump a adăugat în timpul discursului său inaugural că „un val de schimbări mătură țara”. „Lumina soarelui se revarsă peste întreaga lume și America are șansa de a profita de această oportunitate ca niciodată”.
„Din această zi, țara noastră va înflori și va fi respectată din nou în întreaga lume. Vom fi invidiați de toate națiunile și nu vom mai permite să se profite de noi”, a spus Trump.
Președintele Donald Trump, a promis că va „pune America pe primul loc”, în timp ce a marcat luni un nou capitol pentru țară.
Trump dorește să se întâlnească cu Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina
„Chiar aş dori să mă întâlnesc curând cu preşedintele Putin şi să încheiem acest război. Şi nu este vorba despre economie sau altceva. Este vorba despre milioanele de vieţi irosite (…) Este un măcel (în Ucraina). Şi chiar trebuie să oprim acest război”, a indicat noul lider de la Casa Albă, la Forumul de la Davos, potrivit Agerpres.
Întrebat dacă până la următoarea ediție a forumului, în 2026, va exista un acord între Rusia și Ucraina, Trump a răspuns că: „Ei bine, va trebui să întrebaţi Rusia„, și că Ucraina este gata să ajungă la o înțelegere.
De asemenea, acesta ia în considerare și o posibilă implicare a Chinei pentru facilitarea unui acord ruso-ucrainean, deoarece are „multă putere în această situație”.
La câteva zile după preluarea mandatului, Trump a amenințat Rusia că dacă nu acceptă negocieri, economia Rusiei se îndreaptă către„mari probleme”, deoarece ar putea impune și mai multe sancțiuni și tarife.
Donald Trump a reafirmat joi, 23 ianuarie, că dorește să se întâlnească cu Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Zeci de mii de cetățeni UE urmează să fie expulzați din SUA
Este vorba de 30.000 de polonezi ce ar urma să fie expulzați, potrivit estimărilor făcute de guvernul de la Varșovia.
„Aceștia sunt, în multe cazuri, polonezi care au călătorit în SUA în anii ‘90 şi nu au avut grijă de statutul lor de migranți„, a declarat vineri, 24 ianuarie, Henryka Moscicka-Dendys, adjuncta ministrul de Externe.
Implementarea politicii actualei administrații privind migrația este urmărită cu îngrijorare în Polonia, scrie Agerpres. Premierul țării, Donald Tusk l-a însărcinat pe ministrul de Externe, Radoslaw Sikorski, să pregătească reprezentanțele consulare ale țării în Statele Unite pentru posibile expulzări de cetățeni polonezi.
Sikorski a anunțat că vor fi înființate ghișee speciale în fața consulatelor poloneze din SUA, astfel încât cetățenii țării sale să poată solicita un nou pașaport.
Preşedintele panamez: „Canalul este şi va continua să fie al statului Panama”
Președintele Panama, José Raúl Mulino, a respins „promisiunea lui Donald Trump” că Statele Unite vor „lua înapoi” Canalul Panama.
„Canalul este și va continua să fie al Panama, iar administrarea sa va continua să se afle sub control panamez în ceea ce privește neutralitatea sa permanentă”, a declarat Mulino într-o declarație după discursul inaugural al lui Trump, potrivit CNN.
Mulino a părut, de asemenea, să respingă afirmația lui Trump potrivit căreia China „operează” canalul, care leagă Marea Caraibelor de Oceanul Pacific.
„Nu există nicio prezență a vreunei națiuni din lume care să interfereze cu administrația noastră”, a declarat Mulino, fără a menționa direct China.
Uniunea Europeană, contract de patru ani cu Moderna pentru vaccinuri împotriva COVID-19
Comisia Europeană a anunţat vineri semnarea unui contract cu grupul farmaceutic american Moderna. 15 state membre vor putea achiziționa în comun vaccinuri împotriva Covid-19 de către 15 state membre.
Ţările care au participat la această achiziţie comună vor putea comanda până la 146 de milioane de doze de vaccinuri ARN mesager pe parcursul a patru ani, în funcţie de nevoi, fără o cantitate minimă stabilită, potrivit Agerpres.
Potrivit Comisiei, acest contract „garantează securitatea aprovizionării şi îmbunătăţeşte pregătirea ţărilor participante în faţa crizelor sanitare, aşa cum s-a întâmplat în timpul pandemiei”.
Bruxellesul a atribuit acest contract comun pentru 17 state: 15 din Uniunea Europeană (Belgia, Cipru, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Polonia, Spania, Slovenia, Suedia) şi două ţări nemembre, Macedonia de Nord şi Norvegia.
Benjamin Netanyahu: Veți avea distrugeri şi suferinţe ca cele pe care le vedem în Fâşia Gaza
Benjamin Netanyahu, premierul Israelului, le-a transmis libanezilor un mesaj în care le-a cerut „să-şi salveze ţara” şi să o „elibereze” de gruparea Hezbollah, pentru că, în caz contrar, vor avea parte de distrugeri şi suferinţe ca cele pe care le vedem în Fâşia Gaza.
Israelul a comunicat faptul că „l-a eliminat pe înlocuitorul lui (Hassan) Nasrallah”. Anunţul a fost făcut marţi chiar de către premierul israelian Benjamin Netanyahu şi se referă la Hashim Safi Aldiyn, cunoscut şi ca Hachem Safieddine, despre care cele mai multe voci afirmau că ar fi potenţialul nou lider al Hezbollah, scrie News.ro, citând presa internaţională.
Amintim ca sâmbătă, un oficial din cadrul Hezbollah a precizat că s-a „pierdut” contactul cu Hachem Safieddine în urma unor atacuri israeliene cu rachete care au vizat vineri fieful Hezbollah la Beirut.
SUA au înghețat ajutoarele externe americane. Doar două țări vor mai primi ajutor militar
Marco Rubio, noul şef al diplomaţiei americane, a îngheţat ajutorul extern al SUA, timp pentru o reexaminare completă a tuturor programelor, conform unei circulare interne a Departamentului de Stat, informează AFP.
Face excepţie doar ajutorul acordat Egiptului şi Israelului.
„Nu vor fi angajate fonduri noi (…) până când fiecare nouă alocare sau prelungire propusă nu va fi examinată şi aprobată” în conformitate cu programul preşedintelui Donald Trump, indică această circulară consultată vineri de AFP, potrivit Agerpres.
Ajutorul alimentar de urgenţă este scutit, dar circulara nu menţionează Ucraina, care a primit ajutoare de miliarde de dolari sub fosta administraţie Biden pentru a se apăra împotriva Rusiei, lăsând să se înţeleagă că şi pentru aceasta este blocat.
OMS trebuie să-şi reducă masiv cheltuielile după ce Donald Trump a anunţat retragerea SUA din cadrul organizației
Organizația Mondială a Sănătății se vede nevoită să reducă masiv din cheltuieli, dat fiind faptul că Donald Trump a decis că SUA, cel mai important susţinător financiar al OMS, se vor retrage din cadrul organizaţiei.
Luni, 21 ianuarie, a doua zi de la preluarea noului mandat de preşedinte, Donald Trump a anunţat că Statele Unite ale Americii se vor retrage din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Cu acest prilej, el a atacat OMS cu privire la modul în care a gestionat pandemia de Covid-19, considerând, de asemenea, că la fel de greşit a procedat şi în ceea ce priveşte alte crize de sănătate la nivel mondial.
În această situaţie, Organizația Mondială a Sănătății se vede nevoită nu doar să-şi revizuiască programele de sănătate prioritare, ci şi să reducă masiv din cheltuieli, potrivit unei note interne întocmite de preşedintele organizaţiei şi citată de Reuters.
România a preluat comanda Forței Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina
România a preluat comanda Forței Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina – EUFOR, cea mai mare operație multinațională din Balcanii de Vest desfășurată sub egida Politicii de Securitate și Apărare Comună (PSAC). Potrivit unui comunicat de presă. a Statului Major al Apărării , „prin preluarea comenzii EUFOR, cea mai mare operație multinațională din Balcanii de Vest desfășurată sub egida Politicii de Securitate și Apărare Comună (PSAC), România exercită, în prezent, comanda a două dintre cele nouă operațiuni și misiuni militare sub steagul Uniunii Europene, la care contribuie cu efective și tehnică militară”.
Bulgaria nu va adopta moneda euro de la 1 ianuarie 2026
Noul Guvern al Bulgariei a renunțat la planul de aderare la zona euro începând cu 1 ianuarie 2026. Ministrul de Finanțe, Temenuzhka Petkova, a anunțat că nu va solicita rapoarte extraordinare de convergență de la Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană, relatează Novinite.
Conform datelor recente publicate de Eurostat, în luna decembrie, Bulgaria respecta criteriul de inflație stabilit prin Tratatul de la Maastricht pentru adoptarea monedei euro.
În decembrie 2024, inflația medie anuală în Bulgaria a fost de 2,6%. Lituania, Finlanda și Italia au înregistrat rate ale inflației de 0,9%, 1% și, respectiv, 1,1%, potrivit Eurostat.
Gazprom caută să majoreze prețurile în Rusia din cauza problemelor financiare
Gigantul rus Gazprom caută să majoreze preţurile reglementate în ţară, pentru a-şi finanţa investiţiile.
n 2023, gigantul rus a înregistrat pierderi nete de aproape şapte miliarde de dolari, primele sale pierderi anuale de după 1999, în condiţiile în care a pierdut piaţa europeană foarte profitabilă, după debutul invaziei ruseşti în Ucraina, scrie Agerpres.
Vânzările realizate de Gazprom în Europa s-au redus şi mai mult de la 1 ianuarie 2025, când Ucraina a pus capăt tranzitului gazelor naturale ruseşti pe teritoriul său. Dacă la aceasta se adaugă închiderea rutelor anterioare, decizia Kievului de a nu prelungi acordul de tranzit a marcat sfârşitul mai multor decenii de dominaţie a Rusiei asupra pieţelor energetice ale Europei.
Alerte cu bombă în peste 120 de școli și instituții din Ungaria
Viktor Orban a anunțat că se află în contact cu ministrul de interne Sandor Pinter, după ce mai multe şcoli din ţară și instituții au primit ameninţări cu bombă.
„Vom întări securitatea școlilor vizate și vom investiga amenințările cu bombă”, a spus Orban pe Facebook.
Inițial, Bence Rétvári, secretar de stat parlamentar la Ministerul de Interne, a anunțat că 268 de școli din întreaga țară au primit amenințări cu bombă, potrivit Index.
Ulterior, Eszter Vitalios, purtătorul de cuvânt al guvernului ungar, a precizat că 121 de instituții au primit amenințări cu bomba.
Până în prezent nu au fost găsiți explozibili în clădirile verificate. Cazul este în curs de investigare pentru infracțiunea de pericol public.
Scrisorile trimise conțineau texte islamiste, iar autoritățile ungare sunt asistate de organizația internațională de poliție Interpol. Potrivit anchetatorilor, este posibil ca un e-mail cu conținut similar să fi fost primit din același loc în mai multe instituții de învățământ joi dimineața.
Secretarul de stat a adăugat că tipuri similare de amenințări au fost făcute în Bulgaria, Croația și Republica Cehă.
Premierul Robert Fico este acuzat că pregătește ieșirea Slovaciei din UE
Liderul opoziției slovace, Michal Simecka, a inițiat marți o moțiune de cenzură împotriva guvernului naționalist de stânga, acuzându-l pe premierul Robert Fico că ar pune bazele unei eventuale retrageri a Slovaciei din Uniunea Europeană. De asemenea, a criticat sancțiunile impuse Moscovei de Uniunea Europeană și a amplificat tensiunile cu Ucraina, după ce livrările de gaz rusesc prin teritoriul ucrainean au fost întrerupte la sfârșitul anului 2024.
Aflat la al patrulea mandat de premier și lider al partidului Smer-SSD, Robert Fico a declarat că Slovacia trebuie să fie pregătită pentru ”toate crizele posibile” care ar putea afecta Uniunea Europeană, sugerând inclusiv posibilitatea unei ieșiri din blocul comunitar.
Europa a produs mai multă electricitate din soare decât din cărbune
Europa a produs, în 2024, mai multă energie electrică din soare decât din cărbune. Analiştii sunt de părere că este o „piatră de hotar” pentru tranziţia către energia curată. Panourile solare au generat 11% din energia electrică a UE în 2024, în timp ce centralele electrice pe bază de cărbune au generat 10%, potrivit datelor Ember, un centru de reflecţie dedicat climei.
De asemenea, rolul gazelor fosile a scăzut pentru al cincilea an consecutiv, acoperind 16% din mixul de energie electrică. Energia eoliană, la rândul ei, a generat mai multă energie electrică (17%) decât gazul (16%) pentru al doilea an consecutiv, potrivit raportului, care analizează datele anuale privind producţia şi cererea de energie electrică pentru UE-27.
Combustibilii fosili au scăzut la 29% de la 39% în 2019, când energiile regenerabile au reprezentat doar 34%. Astfel, producţia totală de energie electrică pe bază de combustibili fosili a atins un minim istoric.