CRONICA SĂPTĂMÂNII ECONOMICE

Rubrica oferă o retrospectivă asupra principalelor subiecte macroeconomice din România, în săptămâna care s-a încheiat, și despre evoluția economiei globale, cu implicații și potențialul ei impact asupra deciziilor și politicilor economice interne.

Săptămâna 10 -16 februarie a fost marcată de vizita premierului Marcel Ciolacu, alături de mai mulți miniștri, la Platforma Neptun Deep, un proiect de importanță strategică pentru viitorul energetic al României. Platforma, descrisă drept „o minune tehnologică”, are dimensiuni impresionante – 90 de metri înălțime și 120 de metri lungime – și este pregătită să înceapă forarea în Marea Neagră, la presiuni foarte mari.

Prezent în delegație, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat că Neptun Deep este cel mai important proiect energetic al României de la finalizarea reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă. Investiția, realizată printr-un parteneriat între Romgaz și OMV Petrom, este evaluată la 4 miliarde de euro și are potențialul de a aduce peste 20 de miliarde de euro la bugetul de stat.

X X X

Guvernul României a adoptat, pe 13 februarie, un proiect de hotărâre privind extinderea regimului de zonă liberă în portul Constanța, în zona Midia, cu scopul de a stimula dezvoltarea economică a regiunii și de a îmbunătăți fluxurile comerciale internaționale.

Conform actului normativ, regimul de zonă liberă va fi extins pe o suprafață de aproximativ 7,7 milioane de metri pătrați, teren aflat în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Transporturilor.

Această extindere, care include și concesionarea părții de teren către Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța, va aduce multiple beneficii economice și logistice. Printre acestea se numără reducerea taxelor vamale pentru bunurile care tranzitează această zonă, stimularea investițiilor și crearea de noi locuri de muncă, aspecte care vor contribui la dezvoltarea infrastructurii portuare și a economiei regionale.

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța va fi responsabilă de realizarea lucrărilor de împrejmuire și de stabilirea punctelor de intrare/ieșire în/din zona liberă, în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a hotărârii. Regimul de zonă liberă va deveni operațional doar după certificarea de către autoritatea vamală a realizării acestor lucrări.

X X X

Investitorii și băncile comerciale au fost în așteptarea deciziei Băncii Naționale a României (BNR), cu privire la dobânda de politică monetară.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), întrunit în ședința de din 14 februarie, a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an, din cauza creșterii inflației peste așteptări.

De asemenea, CA al BNR a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an, și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Rata anuală a inflației a crescut peste așteptări în ultimele trei luni ale anului 2024, urcând în decembrie la 5,14 la sută, de la 4,62 la sută în septembrie, în principal ca efect al scumpirii combustibililor, dar și ca urmare a noilor majorări înregistrate de prețurile alimentelor, pe fondul secetei severe din vara anului trecut și al măririi cotațiilor unor mărfuri, a explicat CA al BNR decizia de păstrare a nivelului de 6,50 la sută, la dobânda cheie.

X X X

Banca Națională a anunțat și indicatorii monetari, subliniind că datoria externă totală a României a ajuns la 203,575 miliarde euro, la finalul anului 2024, cu 20,336 miliarde euro mai mult decât la finalul anului 2023.

Din suma totală, datoria externă a administraţiei publice a ajuns în decembrie 2024 la 107,1 miliarde euro, cu un salt de 16,6% faţă de decembrie 2023.

Soldul deţinut de societăţile care acceptă depozite, exclusiv banca centrală, a fost de 12,8 miliarde euro, nivel apropiat de cel înregistrat la 31 decembrie 2023.

Din volumul total, datoria externă este de 154,2  miliarde euro, iar creditele intra-grup reprezintă 49,2 miliarde euro.

BNR a anunțat, de asemenea, că În perioada ianuarie-decembrie contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 29,370 miliarde euro, comparativ cu 21.491 miliarde euro, în perioada ianuarie-decembrie 2023.

În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 3,854 miliarde euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 1,815 miliarde euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 1,273 miliarde euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 937 milioane euro.

X X X

BNR a anunțat intenția de a supraveghea piața cripto din România, consolidând astfel reglementările și monitorizarea activităților financiare în acest sector emergent.

Prelungirea acordului cu Banca Centrală Europeană

BNR a prelungit acordul cu Banca Centrală Europeană pentru furnizarea de lichiditate în euro, având posibilitatea de a împrumuta până la 4,5 miliarde euro până la 31 ianuarie 2027. Acest aranjament are ca scop prevenirea tensiunilor de finanțare pe piețele internaționale și asigurarea stabilității financiare.

Aceste acțiuni reflectă angajamentul BNR de a menține stabilitatea financiară și de a sprijini dezvoltarea economică a României.

X X X

Primele semne de presiune pe piaţa valutară au apărut în piață. Cursul euro în cotațiile oficiale de la BNR a ajuns, pe 14 februarie, la nivelul record din ziua în care CCR a anulat alegerile prezidențiale.

Moneda naţională s-a depreciat pe 14 februarie, iar BNR a stabilit un curs de 4,9773 lei pentru un euro, un maxim al anului în curs şi un nivel egal cu recordul din 2024.

Pe de altă parte, leul s-a apreciat faţă de dolarul american, cursul calculat joi fiind de 4,7785 lei pentru un dolar, comparativ cu 4,8244 lei cu o zi în urmă.

X X X

Piața bursieră a înregistrat fluctuații importante în săptămâna de tranzacționare 10 -14 februarie

Luni, 10 februarie 2025:

• Valoare tranzacționată: 61,64 milioane lei
• Cele mai tranzacționate acțiuni: Banca Transilvania (TLV) cu 12,54 milioane lei

Marți, 11 februarie 2025:

• Valoare tranzacționată: 93,51 milioane lei
• Cele mai tranzacționate acțiuni: Banca Transilvania (TLV) cu 21,24 milioane lei

Miercuri, 12 februarie 2025:

• Valoare tranzacționată: 47,00 milioane lei
• Cele mai tranzacționate acțiuni: Banca Transilvania (TLV) cu 12,54 milioane lei

Joi, 13 februarie 2025:

• Valoare tranzacționată: 68,35 milioane lei
• Cele mai tranzacționate acțiuni: Banca Transilvania (TLV) cu 16,38 milioane lei

Vineri, 14 februarie 2025:

• Valoare tranzacționată: 81,52 milioane lei
• Cele mai tranzacționate acțiuni: Banca Transilvania (TLV) cu 21,24 milioane lei

În această săptămână, Banca Transilvania (TLV) a fost constant cea mai tranzacționată acțiune, având o lichiditate semnificativă pe parcursul întregii perioade.

În ceea ce privește indicii bursieri, în data de 13 februarie 2025, indicele BET a înregistrat o creștere de 3,65%, iar indicele BET-FI a crescut cu 1,95%. La polul opus, S.P.E.E.H. Hidroelectrica SA (H2O) a înregistrat o scădere de 0,08%, iar Sphera Franchise Group (SFG) a scăzut cu 0,73%.

Aceste evoluții reflectă o săptămână activă pe piața de capital din România, cu o lichiditate crescută și fluctuații semnificative ale indicilor bursieri.

X X X

Noi reglementări privind piața de capital

Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat un proiect de lege care modifică Legea nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiunile de piață. Proiectul urmează să fie transmis pentru promulgare președintelui interimar Ilie Bolojan.

Principalele modificări legislative

Proiectul de lege adoptat vizează o serie de schimbări menite să simplifice și să eficientizeze mecanismele de funcționare a pieței de capital din România. Printre principalele modificări se numără:

• Reducerea termenului pentru exercitarea dreptului de preferință în cazul majorărilor de capital social de la 30 de zile la 14 zile calendaristice.
• Simplificarea procedurilor și diminuarea perioadei necesare pentru atragerea de capital, cu scopul de a dinamiza piața financiară.
• Obligația publicării rapide în Monitorul Oficial a hotărârilor relevante ale adunărilor generale ale acționarilor.
• Stabilirea unor reguli noi pentru executarea hotărârilor judecătorești care dispun anularea sau constatarea nulității unei hotărâri privind majorarea capitalului social.
• Menținerea obligației de întocmire și publicare a raportului trimestrial de către companiile listate, pentru asigurarea transparenței și informării corecte a investitorilor.

X X X

O listă șoc despre evaziunea fiscală a multinaționalelor din România

O listă șoc a fost dezvăluită despre multinaționalele austriece din România și din alte țări europene, prezente pe piața locală cu afaceri de miliarde de lei, dar cu taxe aproape inexistente sau ZERO raportate autorităților fiscale de la București.

Este bizar cum toate aceste corporații par că activează în România ca și cum ar face acte de caritate pentru Statul român și pentru cetățenii pe care îi angajează și le plătesc salarii.

În România, un fenomen alarmant persistă de ani de zile: marile corporații internaționale raportează cifre de afaceri impresionante, însă reușesc, prin diverse artificii contabile, să declare profit ZERO, sau chiar pierderi semnificative.

În timp ce firmele românești sunt sufocate de taxe și impozite, multinaționalele par să fi găsit metode eficiente de a evita contribuțiile esențiale către Bugetul de Stat.

Lista principală a firmelor cu capital austriac și ZERO profit în România

• KRONOSPAN TRADING SRL: cifră de afaceri 2.494.611.480 lei, profit 0, pierdere 15.546.600 lei
• PORR CONSTRUCT SRL: cifră de afaceri 1.251.719.899 lei, profit 0, pierdere brută 4.616.564 lei
• STRABAG SRL: cifră de afaceri 919.310.107 lei, profit brut ridicol 4.963.942 lei
• ASIROM VIENNA INSURANCE: cifră de afaceri 736.735.195 lei, profit 0, pierdere 2.523.516 lei
• RWA RAIFFEISEN AGRO ROMANIA SRL: cifră de afaceri 533.925.097 lei, profit 0, pierdere 4.978.855 lei

X X X

Lansarea primei ediții din 2025 a titlurilor de stat FIDELIS

Între 7 și 14 februarie 2025, Ministerul Finanțelor a lansat prima ediție din acest an a titlurilor de stat FIDELIS, oferind dobânzi de până la 7,95% pentru titlurile denominate în lei și 6,25% pentru cele denominate în euro. Această emisiune a marcat un record istoric, cu aproape 44.000 de ordine și o valoare totală de 848,41 milioane de euro, depășind cu 21,72% precedentul record din octombrie 2024.

Statul român a reușit să strângă aproape 850 de milioane de euro prin programul Fidelis, vânzând obligațiuni guvernamentale. Aceasta reprezintă un record absolut pentru Ministerul Finanțelor.

X X X

Continuă lucrările în infrastructură

CNAIR a anunțat, pe 10 februarie, ofertanții pentru primul lot al autostrăzii Timișoara – Moravița (A9), o licitație demarată în toamna lui 2024, la care termenul de depunere a ofertelor s-a tot prelungit. „Au existat sute de solicitări de clarificare și a trebuit să dăm curs la toate“, explicau oficialii de la Transporturi amânarea termenului. Astăzi au fost depuse ofertele. Și nu sunt deloc puține!

Potrivit unei postări a directorului general al CNAIR, Cristian Pistol, nu mai puțin de 9 oferte au fost depuse pentru construcția primului lot al autostrăzii Timișoara – Moravița. Vorbim de lotul Remetea Mare – Jebel (35,67 km). Dintre cele nouă asocieri, șase sunt de la constructori din Turcia. Majoritatea au deja lucrări în România.

Iată care sunt ofertanții pentru lotul Remetea Mare – Jebel al A9:  

1. Asocierea ANTREPRIZA DE CONSTRUCȚII DRUMURI ȘI AUTOSTRĂZI SRL (lider) – DANLIN XXL SRL – GROMA HOLD EOOD – EVROPEISKI PATISHTA AD – FRASINUL SRL (România – Bulgaria)
2. Asocierea DRUM ASFALT SRL (lider) – AUTOMAGISTRAL-PIVDEN SRL (România – Ucraina)
3. Asocierea IC IÇTAŞ INŞAAT SANAYI VE TICARET A.Ş. (lider) – ROTARY CONSTRUCTII MENTENANTA SA (Turcia – România)
4. KALYON INSAAT SANAYI VE TICARET A.Ş. (Turcia)
5. KOLIN INSAAT TURIZM SANAYI VE TICARET A.S. (Turcia)
6. Asocierea MAKYOL INSAAT SANAYI TURIZM VE TICARET A.S. (lider) – CBI CONSTRUCTII, TURISM & INVESTITII S.R.L. (Turcia – România)
7. Asocierea MAPA INSAAT VE TICARET A.S. (lider) – GUNAL INSAAT TICARET VE SANAYI A.S. (Turcia)
8. Asocierea NUROL CONSTRUCTION SA (lider) – NUROL INSAAT VE TICARET A.S. (România – Turcia)
9. WEBUILD SPA – MILANO (Italia)

X X X

Un drum de aproape 10 km care trebuia să aibă rol de variantă ocolitoare pentru municipiul Craiova este în construcție, deși trebuia să fie gata din 2023. DRDP Craiova a postat o filmare integrală cu șantierul Variantei Ocolitoare Craiova Sud, ajuns la un stadiu fizic de execuție de 80% (stadiu anunțat și în august 2024).

Cel mai întârziat proiect rutier din Oltenia este centura care va lega trei drumuri naționale importante din Dolj, DN 56 Craiova – Calafat, DN 55 Craiova – Bechet și DN 6 Alexandria – Craiova – Timișoara. Contractul a fost semnat pe 14.01. 2022, ordinul de începere a lucrărilor a fost emis în data de 3.05.2022, constructorul s-a apucat de muncă o lună mai târziu și trebuia să termine în 15 luni.

X X X

S-a stabilit constructorul ! Un drum expres care ajunge și la frontiera cu Ungaria intră în execuție

CNAIR a ales constructorul care se va ocupa de primul lot al Drumului Expres Arad – Oradea, în lungime totală de 120,47 km. Drumul de mare viteză care ajunge până la granița cu Ungaria a fost împărțit în trei loturi și scos separat la licitație. Acum a fost desemnat constructorul lotului 1 de 33,7 km, o asociere româno-ucraineană. Interesant este că această asociere a obținut și lotul 3 al DEx Arad – Oradea, dar atribuirea a fost contestată.

Un drum expres care ajunge și la frontiera cu Ungaria intră în execuție. Anunțul a fost făcut de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. „Primul Lot de 33,7 km al Drumului Expres Arad – Oradea are constructor desemnat! Asocierea de constructori români și ucraineni are la dispoziție 2,32 miliarde lei (fără TVA), asigurați prin Programul Transport (PT) 2021-2027, și 24 de luni pentru finalizarea lucrărilor la acest nou sector de drum de mare viteză. Contractul prevede inclusiv construcția unui pasaj de 727 metri peste Calea Ferată și DC77“, a precizat Sorin Grindeanu, pe Facebook.

X X X

Prima autostradă din 2025 care se dă în trafic. Alte două tronsoane sunt aproape de inaugurare

Se deschid, în curând, primele tronsoane de autostradă din 2025. Este vorba de loturile care erau avansate anul trecut și pe care constructorii au revenit în forță pentru a le finaliza. Nu va mai fi mult și vom avea și primele legături directe pe autostradă și drum expres între Craiova și Constanța și, respectiv, între Curtea de Argeș și Constanța, cu punct de întâlnire la Pitești.

Prima autostradă din 2025 care se dă în trafic este Secțiunea 5 Curtea de Argeș – Pitești, ultima a Autostrăzii Sibiu – Pitești (A1). Un tronson de 15,7 km din această secțiune a fost deschis în decembrie 2024 (Pitești – Nod Băiculești), diferența până la 30,3 km urmând să fie inaugurată în scurt timp.

X X X

Cum arată acum lotul 3 Pietroasele – Buzău din Autostrada Moldovei

Pe Autostrada Moldovei (A7), singura aflată integral în execuție, se vor mai deschide în acest an cel puțin două tronsoane. Este vorba de cele două loturi rămase din tronsonul A7 Ploiești – Buzău. După ce lotul 1 Dumbrava – Mizil a fost dat în trafic în decembrie 2024, în acest an vor fi inaugurate și loturile Mizil – Pietroasele și Pietroasele – Buzău, plus podul de 1,3 km peste râul Buzău, la care lucrează UMB.

Reamintim că UMB a deschis la finele anului trecut toată secțiunea dintre Buzău și Focșani (4 loturi), iar acum lucrează pe restul de 6 loturi din Autostrada Moldovei (Focșani – Bacău – Pașcani).

Lotul 3 Pietroasele – Buzău al A7 Ploiești – Buzău, parte din Autostrada Moldovei, a ajuns la un stadiu de execuție de 33%, potrivit datelor prezentate de CNAIR

X X X

Noi investiții în industrie

România a devenit pionier în estul Europei prin deschiderea primei fabrici de hârtie cerată destinată ambalării produselor alimentare, situată pe platforma industrială Exonia din Iași.

Această inițiativă reprezintă un pas important în lupta împotriva poluării cu plastic și se aliniază la reglementările Uniunii Europene privind reducerea impactului produselor din plastic asupra mediului,

Fabrica va produce hârtie cerată, un produs 100% biodegradabil, fabricat exclusiv din materii prime vegetale, care oferă o alternativă sustenabilă și ecologică la ambalajele pe bază de plastic. Hârtia cerată este destinată ambalării unor produse alimentare precum burgeri, shawarma, mezeluri și prăjituri, oferind o soluție sigură pentru consumatori și un impact redus asupra mediului.

Nadia Stoian, director operațional al Fabricii Exonia, a subliniat importanța acestui proiect, afirmând că „hârtia cerată se încadrează perfect în strategia Uniunii Europene de reducere a utilizării plasticului, oferind comercianților din România, din statele UE și din SUA o opțiune ecologică apreciată de consumatori”.

X X X

Piața europeană a serviciilor de cybersecurity a devenit tot mai dinamică, în contextual creșterii atacurilor cibernetice și acțiunilor hackerilor îndreptate împotriva unor entități și instituții, ale căror baze de date sunt esențiale pentru economie, finanțe și servicii sociale de importanță majoră.

Decalex Digital, prima companie românească specializată în servicii cybersecurity, GDPR și conformare digitală, fondată în anul 2013 de trei tineri antreprenori români, se extinde în Europa, deschizând primul birou în afara României, care a fost inaugurat la Londra.

“Piața din UK este o una extrem de matură din perspectiva serviciilor de consultanță, dar avantajul nostru competititv în această piață este tipul de soluții de conformitatate implementată strategic pentru susținerea obiectivelor de business ale organizațiilor. Ne dorim ca în următorii ani să dezvoltăm subsidiara din Londra și să ne poziționăm pe piața locală ca un partener de business valoros pentru creșterea companiilor”, a subliniat Cristiana Deca, CEO și Cofondator Decalex Digital.

X X X  

Asigurarea fondurilor pentru plata datoriilor către furnizorii de energie

Guvernul a prevăzut în bugetul pentru 2025 suficiente fonduri pentru a plăti datoriile către furnizorii de energie deja validate și pentru sumele care vor veni ulterior.

Ministrul Tanczos Barna a menționat că există fonduri suficiente pentru a sprijini companiile în recuperarea sumelor datorate.

Aceste măsuri reflectă angajamentul Ministerului Finanțelor de a menține stabilitatea economică și financiară a României în contextul actual.

X X X

Predicții ingrijorătoare privind economia globala

Predicții sumbre ale anreprenorului american Robert Kiyosaki arată că „milioane de oameni își vor pierde locurile de muncă, acțiunile și casele în 2025”.

Robert Kiyosaki, autorul cărții „Tată bogat, tată sărac”, avertizează asupra unei iminente prăbușiri istorice a piețelor financiare, cu consecințe devastatoare pentru locurile de muncă, acțiunile de la burse și piețele imobiliare. El preconizează o „depresie economică severă” și pierderi masive de locuri de muncă, scăderea prețurilor acțiunilor și o criză imobiliară de mari proporții.

Și analiștii români sunt pesimiști

Analistul economic Adrian Negrescu are previziuni sumbre pentru economia românească, în 2025. Acesta a declarant anul 2025 drept „anul covrigului” la cum arată din punct de vedere financiar

Adrian Negrescu avertizează că 2025 se va dovedi a fi un an dificil din punct de vedere financiar pentru mulți români. El preconizează înghețarea salariilor, pensiilor și altor forme de susținere pentru cei vulnerabili, ceea ce va duce la o scădere a puterii de cumpărare pe fondul unei inflații care se va menține peste 5%.

Analiștii economici au exprimat îngrijorări cu privire la perspectivele economice ale României pentru 2025. Se estimează o creștere economică lentă, cu riscuri legate de incertitudinea politică și economică, atât la nivel național, cât și european.

Temerile analiștilor privesc faptul că România se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ, estimat la peste 1.000 de miliarde de lei în 2025. Aceasta include cheltuieli de 802 miliarde de lei și împrumuturi suplimentare de peste 250 de miliarde de lei.

Criticii subliniază că acest buget este cel mai cheltuitor din istoria recentă a țării.

Investiții și fonduri europene

Guvernul român a alocat 149 de miliarde de lei pentru investiții în 2025, dintre care 92,8 miliarde de lei provin din fonduri europene. Există îngrijorări cu privire la capacitatea de a accesa aceste fonduri, având în vedere istoricul de absorbție scăzută.

Boicotul supermarketurilor

În perioada 10-16 februarie 2025, au avut loc apeluri la boicotarea supermarketurilor din România, ca reacție la creșterea prețurilor și la importurile de produse alimentare. Scopul a fost susținerea producătorilor locali și reducerea dependenței de importuri. Cu toate acestea, impactul asupra vânzărilor a fost limitat.

X X X

România a exportat în 2024 autoturisme de 12 miliarde euro, de patru ori mai mult decât importurile

În anul 2024, România a exportat autoturisme noi în valoare de aproximativ 12 miliarde de euro, în timp ce importurile de autoturisme noi au fost de 3,5 miliarde de euro.

Aceste cifre demonstrează un randament pozitiv al exporturilor față de importuri, ceea ce subliniază competitivitatea industriei auto românești pe piața internațională.

Chiar și luând în considerare importurile de autoturisme rulate, care au însumat 3,4 miliarde de euro, balanța comercială rămâne favorabilă exportului de autoturisme noi, precizează Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

În presa naţională, care a preluat o analiză a unui economişt-şef la o bancă din România, au apărut recent informaţii conform cărora România are un deficit comercial în comerțul auto: exportă mașini de 43 miliarde de euro și aduce din afară mașini în valoare de 45 de miliarde euro.

X X X

Una din două maşini cumpărate de români în 2025 va fi SUV, în ton cu tendinţa pieţei europene

Un SUV (Sport Utility Vehicle) este un tip de automobil care combină caracteristicile unei mașini de teren cu cele ale unui autoturism de familie. Acesta este conceput pentru a oferi mai mult spațiu și confort, fiind capabil să circule atât pe drumuri asfaltate, cât și pe terenuri accidentate sau off-road.

Una din două maşini cumpărate de români în 2025 va fi SUV, pe o piaţă de 150.000 de automobile noi

Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile din România (APIA) estimează că în 2025 vor fi înmatriculate în România 150.000 de automobile noi, iar 75.000 dintre acestea vor fi de tip SUV, respectiv jumătate din piaţă, în ton cu tendinţele europene, unde SUV-urile ating cote de piaţă record.

După pandemia de COVID-19, înmatriculările de SUV-uri în România au crescut puternic în fiecare an, de la 47.209 unităţi în 2020 la 72.400 unităţi în anul 2024.

X X X

Un nou motor cu combustie pe hidrogen a primit aprobarea oficială pentru vânzare și utilizare în toată Europa

Compania JCB a marcat o piatră de hotar majoră în tehnologia durabilă cu aprobarea motorului său cu combustie pe hidrogen pentru uz comercial în întreaga Europă. Compania, care a investit 100 de milioane de lire sterline în proiectul revoluționar, este prima din industria construcțiilor care dezvoltă un motor complet operațional pe hidrogen.

După trei ani de muncă dedicată a unei echipe de 150 de ingineri, JCB a obținut certificarea oficială de la 11 autorități europene de licențiere, inclusiv cele din Marea Britanie, Germania, Franța și Spania.

X X X

Presiuni financiare și tensiune în economia globală

Războiul banilor. Planurile lui Trump pentru Ucraina vor costa țările UE aproximativ 3 trilioane de dolari. Indiferent ce decide președintele SUA cu privire la Ucraina, Europa nu este pregătită să-și asume această povară. Ucraina va trebui să cheltuiască aproximativ 230 de miliarde de dolari pentru refacerea clădirilor și a infrastructurii

Președintele american Donald Trump a început să le spună liderilor Uniunii Europene (UE) ce trebuie să facă pentru a avea pace în Ucraina. Cererea lui Trump a expus principala problemă a Europei.

Potrivit estimărilor Bloomberg, apărarea Ucrainei și extinderea propriilor forțe armate le-ar putea costa pe cele mai mari puteri ale continentului încă 3,1 trilioane de dolari, în următorii 10 ani.

X X X

Compania T-Mobile a publicat lista cu telefoanele mobile inteligente compatibile cu Starlink, internetul prin satelit pe care îl deține Elon Musk.

Cu acest nou serviciu, utilizatorii au posibilitatea de a trimite mesaje text din zone îndepărtate, unde nu există acoperire cu telefonul mobil sau acces WiFi. Starlink, serviciul de internet prin satelit al SpaceX , operează acum pe telefoanele mobile ale utilizatorilor care s-au înscris pentru versiunea de probă.

Compania lui Elon Musk colaborează cu compania multinațională de telecomunicații T-Mobile pentru a oferi acest serviciu în Statele Unite. Lansarea standard a serviciului este programată pentru iulie 2025.

X X X

Efectul Trump: populaţia a cumpărat acţiuni de 12 miliarde de dolari în prima săptămână din februarie, un record.

Revenirea lui Trump la Casa Albă a adus euforie pe burse şi în rândul micilor investitori americani, aşa-numiţii „Mom-and-pop investors”, care au cumpărat acţiuni de 12 miliarde de dolari în prima săptămână din luna februarie.

„Investitorii de retail nu au fost niciodată mai euforici în privința acțiunilor americane: Mom-and-pop investors au cumpărat acţiuni în cuantium record de 12 miliarde dolari în prima săptămână din februarie. Aproximativ 70% au mers către Cei 7 Magnifici”, a scris, pe Linkedin, Charles Henry Monchau, Chief Investment Officer (CIO) şi membru în Comitetul de conducere al grupului bancar elveţian Syz Group.

Cei 7 Magnifici reprezintă grupul celor 7 giganţi americani din sectorul tehnologiei – Alphabet, Amazon, Apple, Meta, Microsoft, NVIDIA şi Tesla.

X X X

Europa va avea o nouă alternativă pentru furnizarea de gaze

Turkmenistanul a anunțat încheierea unui acord cu Turcia asupra tranzitului de gaze prin Iran. Președintele Consiliului Popular, Gurbanguly Berdimuhamedov, a anunțat că proiectul va fi implementat de companii iraniene

Turkmenistanul a convenit cu firma turcă Bota asupra tranzitului de gaze naturale prin Iran, în cadrul unei scheme de schimb, a anunțat președintele Khalk Maslahaty (Consiliul Poporului) din Turkmenistan, Gurbanguly Berdimuhamedov în timpul unei conversații telefonice cu președintele iranian Masoud Pezeshkian, relatează ziarul oficial Neutral Turkmenistan.

Berdimuhamedov a mai declarat că, pentru a spori cooperarea în industria energiei electrice, Turkmenistanul a propus amplasarea unei secțiuni a liniei de transport a energiei electrice de la centrala hidroelectrică Mary până la granița cu Iranul în direcția Mary – Mashhad. Potrivit acestuia, au avut loc deja negocierile necesare și a fost semnat documentul corespunzător: se are în vedere ca proiectul să fie implementat de companii iraniene.

X X X

Trump anunță tarife pentru toate importurile de oțel și aluminiu

Președintele SUA promite că va introduce taxe vamale reciproce pe scară largă, la importurile SUA.

Luni, 10 februarie, Statele Unite vor anunța introducerea unei taxe vamale de 25% la toate importurile de oțel și aluminiu, a declarat președintele american Donald Trump la bordul Air Force One. „Vom anunța tarife la oțel. Orice oțel care intră în Statele Unite va fi supus unui tarif de 25%. Și, de asemenea, aluminiul”, a  spus Trump, conform CNN.

Președintele SUA a mai anunțat că va susține o conferință de presă marți sau miercuri pentru a anunța tarife reciproce la scară largă și care ar trebui să fie în corespondență cu taxele vamale ale altor țări pentru mărfurile americane în dolari. „Este foarte simplu: dacă ne percep o taxă, noi le percepem o taxă”.