CRONICA SAPTAMANII ECONOMICE

Săptămâna Sărbătorilor de Crăciun a fost umbrită de frământările politice și anunțul coaliției de guvernare privind măsurile de austeritate bugetară, pentru anul 2025, stabilite în asa-zisa ,,ordonanță trenuleț”, de 27 de pagini, prin care se îngheaţă salariile şi pensiile la nivelul bugetar al lunii noiembrie 2024, sunt blocate noile angajări şi se încearcă reducerea cheltuielilor bugetare, pentru a redresa situaţia finanţelor publice.

Investitorii la Bursa de Valori București (BVB) și-au recăpătat optimismul, după anunțarea noului guvern, și votul favorabil de învestitură din Parlament, pentru Guvernul Ciolacu 2, a cărui dificilă sarcină, în 2025, este corectarea deciziilor macroeconomice ale Guvernului Ciolacu 1, de dinaintea alegerilor prezidențiale și parlamenare, din acest an.

Contextul economic extern şi deciziile marilor bănci centrale, în special a Federal Reserve din SUA, au accentuat presiunea pe moneda naţională, care a ajuns la un minim al anului 2024 faţă de dolar, în timp ce cursul euro în raport cu leul pare să fie ţinut strict sub control de către Banca Naţională a României (BNR), această ancoră anti-inflaţionistă funcţionând foarte bine.

X X X

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, pe 28 decembrie, că Guvernul va aproba „ordonanța trenuleț”, în ședința de Guvern de luni, 30 decembrie, la finalul unor consultări de la Palatul Victoria, între liderii coaliției de guvernare.

„Vom pune în continuare accent asupra îmbunătățirii calității vieții oamenilor și a susținerii investițiilor, în condițiile menținerii unui control riguros asupra cheltuielilor publice”, a spus Ciolacu.

Premierul a coordonat, sâmbătă, consultările pe tema pregătirii măsurilor sociale și economice și a pachetului bugetar pentru anul 2025, care au avut loc în reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, de la Palatul Victoria.

X X X

Ministerul Finanţelor a publicat oficial, pe 29 decembrie, ordonanţa de îngheţare a salariilor, a noilor angajări la stat şi reducerea cheltuielilor bugetare.

Ministerul Finanţelor a postat, duminică, pe pagina sa de Internet, proiectul de ordonanţă („ordonanţa trenuleţ” – 27 de pagini) prin care se îngheaţă salariile şi pensiile la nivelul bugetar al lunii noiembrie 2024, se blochează noile angajări şi se încearcă reducerea cheltuielilor bugetare pentru a redresa situaţia finanţelor publice.

Guvernul Ciolacu 2 trebuie să ia acum aceste măsuri de stopare a cheltuielilor publice şi de reducere a deficitului bugetar pentru încadrarea în traiectoria de reducere bugetară convenită în toamnă cu Comisia Europeană.

Aceste măsuri care vizează foarte multe categorii şi cheltuieli bugetare trebuie aplicate de la 1 ianuarie.

Ordonanţa nu vorbeşte despre majorări de taxe şi impozite, dar cel mai probabil după desfăşurarea alegerilor prezidenţiale – martie/aprilie 2025 – ar putea fi luate și astfel de măsuri, consideră analiștii economici.

Mai jos este conţinutul integral al ordonanţei „trenuleţ” pusă în dezbatere publică de către Ministerul Finanţelor şi care ar trebui adoptată luni, 30 decembrie, de către Guvernul Ciolacu 2.

https://mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/transparenta/proiectOUGBGC2025_29122024.pdf

X X X

Un subiect fierbinte în spațiul public, dincolo de înghețarea salariilor și pensiilor, a fost eliminarea voucherelor de vacanță pentru sectorul bugetar.

„Ordonanța trenuleț”, prevede și eliminarea voucherelor de vacanţă pentru bugetari.

Specialiştii în domeniul turismului au avertizat că măsura eliminării voucherelor de vacanţă va avea consecinţe ,,catastrofale” asupra turismului intern şi au subliniat că miliarde de euro vor lua, astfel, drumul Greciei, Turciei, Bulgariei, în loc să rămână în ţară.

Peste 1,3 milioane de bugetari beneficiază de voucherele de vacanţă care pot fi folosite pentru turism intern, iar eliminarea acestora va face ca o parte dintre bugetari să aleagă vacanţele în străinătate, consideră specialiștii.

Cei care nu vor renunţa la vacanţe, chiar în condiţiile în care se prefigurează o serie de măsuri de austeritate în sistemul public, vor alege destinaţii externe de concediu, precum Bulgaria, Turcia, Grecia sau Albania, datorită costurilor scăzute ale cazării şi serviciilor.

X X X

Retrospective și perspective pe piața muncii din România. Criza globală nu a ocolit economia românească

După mai bine de 15 ani de la ultimele concedieri colective din județul Maramureș, sute de angajați au fost disponibilizați în 2024, iar prognozele pentru anul 2025 nu sunt deloc optimiste.

Val de concedieri, la mai multe societăți. Compania Taparo, al treilea cel mai mare producător de mobilier din județ, a intrat în insolvență și va disponibiliza personalul, a anunțat Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Maramureș (AJOFM).

La sfârșitul lunii trecute, Taparo SA din Târgu Lăpuș, unul dintre cei mai mari producători de mobilă din regiunea Maramureș, a intrat în insolvență la propria cerere.

În 2024, peste 400 de angajați din Maramureș au fost concediați în cadrul unor disponibilizări colective, cele mai multe fiind în sectoarele industriei ușoare și prelucrătoare.

Până la sfârșitul lunii noiembrie 2024 au fost finalizate procedurile de concediere colectivă în cazul mai multor firme, cum ar fi Infinity Mode S.R.L. (130 de angajați), Habimode & Style S.R.L. (91 de angajați), Westbridge Manufacturing SRL (65 de angajați), Martelino Shoes SRL (53 de angajați), Confecții Metalice FCM SRL (50 de angajați) și Habitex S.R.L. (21 de angajați).

Concedieri colective la trei firme din Brașov, pe final de an. Peste 80 de persoane de la Draxlmaier.

184 de salariați din Brașov şi-au pierdut locul de muncă în urma deciziilor de concedieri colective luate de către trei angajatori în ultimele trei luni ale anului 2024, respectiv 49 de salariați de la 595 Solutions SRL, 54 de la Promar Textile Industries SRL și 81 de la DTR Draxlmaier Sisteme Tehnice România.

La nivelul întregii țări, cel puţin 3.180 de salariaţi din diverse industrii au rămas fără job în urma deciziilor de concedieri colective, arată datelor centralizate de Inspectoratele Teritoriale de Muncă (ITM) din 17 judeţe ale ţării.

X X X

Val de inaugurări de proiecte de autostrăzi, anunțate în săptămâna Crăciunului

Anul 2024 a fost unul bun pentru infrastructura rutieră din România. Aproape 200 de kilometri de drumuri de mare viteză au fost dați în trafic în acest an, un record în materie. România a ajuns, astfel, la 1.280 km de autostradă și drum expres pe care se poate circula. Dintre aceștia, 286 km de drumuri au fost deschiși, cumulat, în 2023 și 2024. De anul acesta, se poate circula pe 102 km din totalul de 320 km cât are Autostrada Moldovei (A7), singura aflată integral în execuție. Aici, grosul lucrărilor este executat de Grupul UMB.

Un pas important pentru infrastructura rutieră din România a fost făcut odată cu emiterea autorizației de construire pentru Tunelul Poiana, parte integrantă a Autostrăzii Sibiu-Pitești (A1). Acest tunel, cel mai lung de pe întreg traseul autostrăzii, este situat pe Secțiunea 3, care leagă localitățile Cornetu și Tigveni.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat, pe 23 decembrie, că antreprenorul italian responsabil de construcție este deja mobilizat în șantier și a început lucrările pregătitoare. Acestea vizează amenajarea zonelor de acces pentru instalațiile de forare TBM (Tunnel Boring Machine), tehnologii moderne care vor fi utilizate pentru realizarea celor două galerii ale tunelului.

• Galeria de pe calea 1, destinată sensului Sibiu-Pitești, va avea o lungime de 1.780 de metri.
• Galeria de pe calea 2, pentru sensul Pitești-Sibiu, va avea o lungime de 1.778,11 metri.

„A fost emisă Autorizaţia de Construire pentru tunelul Poiana, de pe Autostrada Sibiu-Piteşti (A1) Este cel mai lung tunel de pe această autostradă şi va fi construit pe Secţiunea 3 (Cornetu-Tigveni).(…) Cele două galerii vor fi forate cu tehnologie TBM. Antreprenorul italian este mobilizat în şantier şi desfăşoară acum lucrări pregătitoare pentru construcţia zonelor de acces a instalaţiei TBM”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

X X X

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a făcut un pas semnificativ în proiectul construirii Alternativei Techirghiol, o investiție majoră în infrastructura rutieră din sud-estul României.

Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, a anunțat recent că 11 oferte au fost depuse pentru contractul de proiectare și execuție a acestui drum de mare viteză, care va avea o lungime de 30,59 km.

Proiectul este finanțat prin Programul Transport (PT) 2021-2027, valoarea estimată a contractului fiind de 4,36 miliarde lei (fără TVA). Durata totală a contractului este de 48 de luni, dintre care 12 luni sunt dedicate proiectării și 36 de luni execuției.

Traseul drumului va începe la nodul Cumpăna, situat pe Autostrada de Centură a Municipiului Constanța (A4), și va continua până în zona localității 23 August. Alternativa Techirghiol va reduce semnificativ traficul din localitățile Agigea, Techirghiol, Eforie, Tuzla și 23 August, facilitând accesul rapid la Litoral.

X X X

Vești bune pentru șoferi au venit, în pragul Sărbătorilor de iarnă! Lotul 1 al Autostrăzii Moldovei (A7) a fost deschis traficului începând cu luni după-amiază. Concret, s-a deschis circulația pe lotul Dumbrava – Mizil al Autostrăzii Moldovei (A7) Ploiești – Buzău construit de Asocierea Retter – Pizzarotti. Deschiderea acestui lot reprezintă un pas important în dezvoltarea infrastructurii rutiere din România și va contribui la reducerea timpului de călătorie și la creșterea siguranței rutiere.

Cifrele proiectului: Lungime: 21 km, între Dumbrava (conexiune cu Autostrada A3 București-Ploiești) și Mizil (DJ 100C). Constructor: Asocierea Pizzarotti – Retter. Valoarea contractului: 1,468 miliarde de lei, fără TVA. Elemente notabile: include construcția a 14 poduri și un pasaj de o complexitate tehnică ridicată, cu o lungime de 550 m.

Primul lot al Autostrăzii Ploiești – Buzău (63,25 km) se adaugă celor aproximativ 80 km deschiși recent tot pe Autostrada Moldovei, între Buzău și Focșani.

X X X

Piața bursieră și-a revenit spectaculos. Investitorii și-au recăpătat optimismul, pe fondul temperării incertitudinilor politice

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a evoluat în creştere cu 0,9%, pe 27 decembrie, iar transferurile de instrumente financiare erau dominate de tranzacţiile cu titluri de stat în euro, emise de Ministerul Finanţelor.

Titlurile de stat în euro, emise în decembrie 2023, cu scadenţa la 5 ani – cele mai căutate vineri la Bursă

La o jumătate de oră de la deschiderea şedinţei de tranzacţionare, rulajul general al pieţei era de 7,7 milioane lei (1,54 milioane euro), din care tranzacţiile cu acţiuni se situau la 3 milioane lei (603.676 euro), iar tranzacţiile cu obligaţiuni (inclusiv titluri de stat) la 4,2 milioane lei (857.000 euro).

Cele mai căutate pe Bursă, vineri dimineaţa, era titlurile de stat în euro emise în decembrie 2023, cu scadenţa la 5 ani şi o dobândă de 5,5% pe an, care însumau tranzacţii de 2,27 milioane lei (echivalent).

Anul 2024 a încurcat multe socoteli pe pieţele financiare, iar Bursa de Valori Bucureşti (BVB) ar fi trebuit să fie acum pe minus dacă se repeta istoria ultimilor ani, amintesc brokerii de la Tradeville.

Indicele principal BET al BVB, care arată evoluţia celor mai lichide 20 de acţiuni listate, este însă acum la un randament de aproape 10% pentru anul 2024, deşi dinamica sa din a doua jumătate a anului 2024 a dat ceva ameţeli investitorilor şi brokerilor.

X X X

Investitorii la Bursa de Valori București (BVB) și-au recăpătat optimismul, după calmarea mediului politic, și evoluția acestuia spre normalitate, cu înțelegerea intervenită în coaliția pro-europeană, pentru alcătuirea noului guvern.

Bursa a debutat cu indicii în integralitate pe verde.

Principalul indicele al pieței – BET – era în creștere, la jumătatea zilei de 23 decembrie, continuând trendul de la deschiderea ringului, de creștere.

BET se apreciase cu 1,75% la startul primei şedinţe de tranzacţionare a săptămânii, la peste 17.000 de puncte, dar ulterior, la jumătatea zilei, creșterea s-a temperat, coborând la 0,93%, până la 16.884,14 puncte. Toţi indicii bursieri locali înregistrau aprecieri în primele 15 minute ale şedinţei. Indicele BET-FI, în care sunt incluse fostele SIF-uri şi Fondul Proprietatea, era pe plus cu la 0,17%.

Cele mai mari creşteri din structura BET erau afişate de acţiuni precum Banca Transilvania (3,6%), Antibiotice Iaşi (2,4%), Electrica (2,4%), Aquila Part Prod (2,2%), One United Properties (1,8%), FP (1,7%) şi Hidroelectrica (1%). Lichiditatea totală însuma 4 milioane de lei.

Dinamicile vin după ce, liderii PSD, PNL şi UDMR și minorități au anunţat că au semnat acordul pentru funcţionare, „premergător unei coaliţii de guvernare şi a unei majorităţi parlamentare”. De asemenea, au convenit asupra posturilor din noul govern.

X X X

Piețele valutare și-au revenit la evoluțiile obișnuite, pe fondul stabilității mediului politic

Banca Naţională a României (BNR) a calculate, pe 27 decembrie, un curs de 4,9765 lei pentru un euro, în creştere uşoară faţă de nivelul înregistrat înaintea Crăciunului, de 4,9748 lei.

Evoluţia cursului euro în 2024: Cursul mediu pentru euro este 4,9746 lei, Cursul maxim pentru euro a fost de 4,9773 lei în data de 6 decembrie 2024 (a fost atins de mai multe ori pe parcursul anului, dar niciodată nu a fost depăşit acest nivel), Cursul minim pentru euro a fost de 4,9655 lei în data de 16 iulie 2024

Pe 27 decembrie, leul a câştigat teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,7768 lei, în scădere comparativ cu marţi, 24 decembrie, când s-a situat la 4,7860 lei.

Evoluţia cursului dolarului în 2024: Cursul mediu pentru dolar este de 4,5967 lei, Cursul maxim pentru dolar a fost de 4,7908 lei în data de 20 decembrie 2024, Cursul minim pentru dolar a fost de  4,4451 lei în data de 30 septembrie 2024.

X X X

Sectorul energiei a fost marcat de evoluții dinamice

Compania Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a lansat licitația pentru reabilitarea a patru dintre cele șase grupuri ale hidrocentralei Stejaru, din județul Neamț. Celelalte două grupuri au fost deja modernizate. Suma pusă în joc pentru contractul de retehnologizare a CHE Stejaru (HA1÷HA4) cu o durată de 66 de luni este de 97,5 milioane de euro. Banii sunt din fonduri proprii, potrivit anunțului de participare la licitație.

O hidrocentrală importantă din România va fi reabilitată. Investiția denumită „Retehnologizare CHE Stejaru. Retehnologizare HA1÷HA4 și instalații central“ a fost demarată de Hidroelectrica de Crăciun, iar ofertele sunt așteptate până la data de 9 aprilie 2025. „Obiectivele generale urmărite în raport cu acestă achiziție sunt finalizarea lucrărilor de retehnologizare a hidroagregatelor de tip I (HA1÷HA4) din centrală și a instalațiilor generale ale centralei, realizarea recepției PIF, amortizarea fondurilor investite și securizarea instalațiilor din CHE Stejaru“, se menționează în anunțul de participare la licitație.

Valoarea estimată a contractului este de 97.488.599 euro, iar durata de realizare a investiției este de 5 ani și jumătate.

X X X

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a adus clarificări în cazul unei posibile achiziții a companiei E.ON de către grupul maghiar MVM, afirmând că tranzacția nu a fost finalizată și că aprobarea acesteia depinde de autoritățile române.

”În primul rând nu s-a întâmplat nicio achiziţie. Deocamdată, compania germană E.ON a acceptat de principiu cea mai bună ofertă pe care a primit-o, într-adevăr, din partea acestei companii maghiare. Achiziția nu este finalizată până când statul român nu o aprobă eventual în Comisia de examinare a investiţiilor străine directe”, a precizat ministrul Energiei.

Burduja a menționat că Ministerul Energiei și alte instituții relevante vor analiza detaliile tranzacției înainte de a lua o decizie. Oficialul a subliniat că această comisie are dreptul legal de a sesiza CSAT, adăugând că, în opinia sa, probabil o va face.

”Noi vom aduce un punct de vedere consistent, de vreo 100 de pagini, în atenţia membrilor Comisiei şi Ministerul Energiei, dar şi celelalte instituţii vor acţiona în interesul românilor, nu în interesul altcuiva. Românii trebuie să stea liniştiţi, această tranzacţie nu este făcută în acest moment, clienţii tot ai E.ON sunt şi până când nu va fi eventual aprobată de statul român, nu se schimbă nimic. Tot E.ON este compania care asigură furnizarea”, a completat Burduja.

X X X

Termocentralele pe cărbune din Oltenia s-ar putea închide cu 3 ani mai târziu decât termenul stabilit prin planul de restructurare aprobat deja de Comisia Europeană. Autoritățile vor cere funcționarea termocentralelor până la începutul anului 2029, în baza unui studiu pe care îl va realiza Complexul Energetic Oltenia (CEO). Compania de stat care operează carierele și centralele electrice pe cărbune Rovinari, Turceni și Ișalnița caută consultanță pentru un astfel de studiu care să fie prezentat Comisiei Europene.

CE Oltenia arată că parcurile fotovoltaice construite împreună cu Petrom și Tinmar, care ar fi trebuit să fie funcționale încă din vara acestui an, nu pot fi puse în operare mai devreme de 2026, iar cele două grupuri pe gaze, de la Turceni (475 MW) și Ișalnița (850 MW), construite împreună cu Tinmar și Alro, nu vor putea fi operaționale mai devreme de 2028, deși potrivit planurilor inițiale trebuiau finalizate în 2026.

Ca atare, consultantul trebuie să prezinte, printre altele „propunerile de modificare a măsurilor care sunt imposibil de a fie implementate până la 31.12.2026, și termenele propuse pentru decalare până cel mai târziu la 31 decembrie 2028 cu evidențierea impactului (cum ar fi funcționarea în regim comercial a blocurilor energetice pe carbune)“.

X X X

Compania românească Sinteza Oradea face un pas semnificativ în tranziția către energia verde, anunțând semnarea unui contract de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Proiectul vizează să înființeze o fabrică, o  capacitate modernă de producție, testare și reciclare a electroliților utilizați în fabricarea bateriilor industriale destinate stocării energiei electrice. Această inițiativă plasează România pe drumul alinierii cu marile puteri europene în domeniul tehnologiei sustenabile.

Un proiect de amploare: 309 milioane de lei investiți într-o fabrică nouă

Valoarea totală a proiectului se ridică la peste 309 milioane de lei, inclusiv TVA, dintre care aproximativ 124 milioane de lei constituie finanțare nerambursabilă, acordată de Ministerul Energiei prin PNRR

X X X

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a anunţat, pe 24 decembrie, noile tarife de referinţă pentru asigurările de răspundere civilă auto (RCA), la nivelul lunii decembrie 2024.

Tariful de referință RCA nu este prețul de vânzare practicat de firmele de asigurări, ci are doar un rol orientativ pentru următoarele 6 luni, fiind calculat pentru clasa B0 și pentru o perioadă de 12 luni.

Tarifele de referinţă au fost calculate de către firma de audit KPMG, în urma unui contract de achiziție demarat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), având la bază date istorice.

Criteriile de risc luate în calcul sunt puterea motorului şi zona geografică, respectiv București/Ilfov și restul județelor.

Spre exemplu, şoferii din Bucureşti-Ilfov cu vârste mai mici de 30 de ani, care conduc automobile cu o putere cuprinsă între 76 şi 100 KW, vor avea un tarif de referinţă RCA de 3.865 lei, în timp ce şoferii de aceeaşi vârstă care conduc automobile similare ca putere, dar sunt din alte judeţe, vor avea un tarif de referinţă de 2.450 lei.

X X X

Comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) au dat amenzi de aproape un milion de lei, în urma unor controale făcute, până în prezent, la peste 600 de operatori economici, în cadrul Comandamentului de Iarnă.

Principalele nereguli constatate au fost deținerea de produse expirate, nerespectarea condiţiilor de igienă în unităţile de cazare, neafişarea tarifelor şi serviciilor incluse în pachetul de cazare, nereguli legate de echipamentele de schi la serviciile de închiriere.

Reprezentanţii ANPC au anunţat, pe 23 decembrie, că au început controale, în perioada 16 decembrie – 7 ianuarie, în zonele turistice frecventate în vacanţa de iarnă din România: Bucovina, Braşov, Maramureş, Valea Prahovei, Băile Felix şi Rânca, în cadrul Comandamentului de Iarnă 2024, structură special creată a ANPC pentru monitorizarea activităţii comerciale din domeniu, în acest sezon.

X X X

Metrorex propune majorarea tarifelor de călătorie cu metroul, la 1 ianuarie, astfel că tariful pentru o călătorie ar urma să crească de la 3 lei, în prezent, la 5 lei, conform unui proiect de ordin publicat, pe 24 decembrie, pe site-ul Ministerului Transporturilor.

Conform anexei proiectului, informează realitatea.net, tariful pentru o călătorie va creşte de la 3 lei la 5 lei, cel pentru două călătorii de la 6 lei la 10 lei, pentru 10 călătorii de la 25 de lei la 40 de lei.

Abonamentul pentru 24 de ore va costa 12 lei (8 lei, în prezent), cel pentru 72 de ore – 35 de lei (20 de lei, în prezent), abonamentul săptămânal 45 de lei (35 de lei, în prezent), cel lunar – 100 de lei (80 de lei, în prezent), abonamentul pe 6 luni – 500 de lei (400 de lei, în prezent) şi cel pe un an, 900 de lei (700 de lei, în prezent).

X X X

O nouă directivă europeană cu efecte și asupra României

Pe 28 decembrie, presa occidentală a anunțat o nouă directivă europeană, Eurovinieta. Măsura, care va fi aplicată de la 1 ianuarie 2025, va schimba fundamental transporturile auto pe șoselele și autostrăzile din Uniunea Europeană.

Bucuria șoferilor turiști români, care vor circula liber în Spațiul Schengen, nu a durat prea mult. Noua directivă va crește semnificativ costurile unei călătorii cu mașina proprietate personală pe șoselele din țările blocului comunitar.

Nouă directivă europeană, denumită „Eurovinieta”, va schimba fundamental politica transporturilor din Uniunea Europeană. Adoptată inițial pentru vehiculele grele de transport, directiva a fost extinsă și pentru vehiculele personale.

Prin această măsură, mai multe țări vor trebui să introducă taxe pe drumuri care până acum erau gratuite. În centrul acestei inițiative se află dorința de a transfera costurile de mediu generate de vehicule către utilizatorii acestora.

ările care au început să aplice directiva resimt deja impactul financiar:

• Germania: a introdus o taxă suplimentară de aproximativ 200 de euro per tonă de CO2 emisă, ceea ce a dus la creșteri de tarife de peste 30% în unele cazuri.
• Ungaria: a majorat cu 30% tarifele de utilizare a drumurilor de la începutul anului 2024.
• Polonia: a adoptat o creștere mai moderată, de 13,2%.
• Danemarca: pregătește implementarea taxei pentru 2025, vizând în special vehiculele grele de peste 12 tone.

X X X

Industria confecțiilor, sub spectrul unor decizii zdrobitoare

Un alt anunț al presei occidentale, publicat pe 28 decembrie, a declanțat dezbateri aprinse în spațiul pulic, dar în special în industria confecțiilor.

Zierele titrează: Noi reguli în Uniunea Europeană: îmbrăcămintea din bumbac va fi interzisă

Bumbacul rămâne unul dintre cele mai frecvent utilizate materiale în îmbrăcăminte. Însă, industria modei este pe cale să se schimbe. Pe măsură ce Europa se îndreaptă către o economie circulară, devine clar că bumbacul nu satisface nevoile viitoare.

Producția de bumbac folosește resurse imense și dăunează mediului, consideră specialiștii. Astfel, bumbacul ar putea fi interzis în Uniunea Europeană, în câțiva ani.

”Fashion United” raportează că sunt necesari aproximativ 10.000 de litri de apă și un litru de substanțe chimice pentru a produce un kilogram de bumbac.

Aceste substanțe chimice îngreunează utilizarea durabilă a suprafețelor cultivate, care se regenerează foarte lent.

În plus, bumbacul nu îndeplinește cerințele europene pentru 2030. Până atunci, 50% din materiale ar trebui să fie reciclabile și 25% complet circulare. Cu toate acestea, fibra de bumbac este prea mică și slabă pentru a fi complet circulară.

Uniunea Europeană și-a stabilit obiectivul de a recicla complet toate materialele până în 2050. Acest lucru crește presiunea asupra industriei modei.

Liniile directoare stricte, cum ar fi Directiva de due diligențe în materie de durabilitate corporativă (CSDDD) și Directiva de raportare a durabilității corporative (CSRD) impun obligații companiilor, dar lasă deschisă întrebarea dacă aceste măsuri sunt suficiente. Fără acțiuni concrete, eforturile vor rămâne fragmentate și ineficiente, relatează Chip.de.