CRONICA SĂPTĂMÂNII ECONOMICE

În ultimele două zile ale anului 2024, s-a discutat mult despre trenuri și calea ferată. ,,Trenulețul guvernamental” a străbătut toată țara, fără excepție, oprind în toate haltele posible, unde a ,,descărcat” tot ce a fost gândit de coaliție, prin faimoasa ,,Ordonanță trenuleț”. O denumire dacă nu ciudată, cel puțin bizară, ,,moștenire” din 2023, de pe vremea minstrului Adrian Câciu, căruia i-a venit această idee năstrujnică de ,,botez” – ,,Ordonanța trenuleț”.

De unde s-a plecat. Să ne reamintim ,,Ordonanța trenuleț”,, pozitivă, de la 1 ianurie 2023

Salarii și sporuri

• Salarii bugetari: Drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar se majorează cu 10%, de la 1 ianuarie 2023, faţă de nivelul din decembrie 2022, dar fără a depăşi grila, respectiv prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare cu 2.500 lei.
• Salarii demnitari: Indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora se menţin la nivelul de la finalul acestui an.
• Sporuri, compensații și prime – Cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, cu excepţia soldei de grad şi a salariilor de grad, se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.
• Liber în loc de bani pentru ore suplimentare: Munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se va compensa numai cu timp liber corespunzător.

Pensii

• Majorarea pensiilor: Valoarea punctului de pensie se majorează de la 1.586 la 1.785 lei, adică cu 12,5%.

Pensionarii cu venituri mai mici de 3.000 de lei vor beneficia de ajutoare, în două tranșe (prima în ianuarie 2023, a doua în octombrie 2023), astfel:

• 1.000 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de până la 1.500 lei, inclusiv;
• 800 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 1.501 lei și 2.000 lei, inclusiv;
• 600 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 2.001 lei și 3.000 lei, inclusiv.

Pensiile militare vor fi majorate diferențiat, astfel:

Pensiile militare de stat recalculate, stabilite și/sau actualizate, aflate în plată la 31 decembrie 2022:

• până la 3.000 lei inclusiv, se indexează cu 12,5%, fără să depășească 3.256 lei;
• între 3.001 lei – 4.400 lei inclusiv, se indexează cu 8,5%, fără să depășească 4.687 lei;
• între 4.401 lei – 5.800 lei inclusiv, se indexează cu 6,5%, fără să depășească 6.103 lei;
• între 5.801 lei – 7.200 lei inclusiv, se indexează cu 5,2%, fără să depășească 7.518 lei;
• între 7.201 lei – 8.600 lei, se indexează cu 4,4%, fără să depășească 8.902 lei;
• între 8.601 lei – 10.000 lei, se indexează cu 3,5%, fără să depășească 10.000 lei.

Pensiile militare stabilite începând cu data de 01.01.2018 și indexate ulterior, aflate în plată la 31 decembrie 2022:

• până la 3.000 lei inclusiv, se indexează cu 3,8%, fără să depășească 3.076 lei;
• între 3.001 lei – 4.400 lei inclusiv, se indexează cu 2,5%, fără să depășească 4.485 lei;
• între 4.401 lei – 5.800 lei inclusiv, se indexează cu 1,9%, fără să depășească 5.888 lei;
• între 5.801 lei – 7.200 lei inclusiv, se indexează cu 1,5%, fără să depășească 7.295 lei;
• între 7.201 lei – 8.600 lei, se indexează cu 1,3%, fără să depășească 8.687 lei;
• între 8.601 lei – 10.000 lei, se indexează cu 1%, fără să depășească 10.000 lei.

Pensiile speciale pentru primari se suspendă până la 1 ianuarie 2024

Indemnizație compensatorie pentru persoanele cu handicap

Copiii și adulții cu handicap primesc în ianuarie 2023 o indemnizație comensatorie acordată în mod excepțional, astfel:

• 368 de lei pentru adulții cu handicap grav.
• 279 de lei pentru adulții cu handicap accentuat.
• 64 de lei pentru adulții cu handicap mediu.

• 316 de lei pentru copiii cu handicap grav.
• 184 de lei pentru copiii cu handicap accentuat.
• 64 lei pentru copiii cu handicap mediu.

Și unde s-a ajuns. ,,Ordonanța trenuleț”, ,,negativă”, de la 1 ianuarie 2025

1. Salariile bugetarilor rămân înghețate în 2025, la nivelul lunii noiembrie 2024. Același lucru este valabil și în cazul demnitarilor. Similar se va întâmpla și în cazul angajaților din primării, consilii județene și locale.
2. Sporurile și primele bugetarilor nu vor crește în 2025, ci vor rămâne la nivelul din noiembrie 2024. La fel și în cazul indemnizației de hrană.
3. La fel ca în ultimii ani, orele de muncă suplimentare nu se plătesc, ci se vor acorda alte zile libere. Excepție face personalul militar, polițiști, inclusiv cei din penitenciare și salvatorii montani. Dacă nu se poate compensa cu timp liber în termen de 90 de zile, li se va plăti o majorare din solda în funcție de venitul respectiv.
4. Bugetarii care pleacă din instituțiile publice nu vor beneficia de compensarea în bani a concediilor neefectuate.
5. Bugetarii nu vor mai beneficia de tichete, cu excepția celor de creșă. Aici sunt incluse, într-un paragraf special, TVR și Radioul Public (angajații nu vor avea plătite nici ore suplimentare sau premii). În plus, drepturile de hrană se mențin la nivelul lunii decembrie 2024.
6. Cuantumul contribuţiei lunare pentru personalul neclerical se menține la nivelul lunii noiembrie 2024.
7. Instituțiile și autoritățile publice indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, nu vor deconta cheltuieli de transport la plecarea/întoarcerea din concediul de odihnă a personalului.
8. În anul 2025, pentru personalul militar, poliţiştii şi poliţiştii de penitenciare, indemnizaţiile, compensaţiile, primele, ajutoarele, plăţile compensatorii, despăgubirile, compensaţiile lunare pentru chirie şi alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul lunar brut, se menţin la nivelul lunii noiembrie 2024. De asemenea, cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană, valoarea financiară anuală a normelor de echipare şi valoarea financiară a drepturilor de echipament se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna noiembrie 2024.
9. Îngheață angajările la Stat. Excepția fac posturile unice vacante. De asemenea, instituțiile vor trebui să se încadreze în bugetul aprobat în privința cheltuielilor de personal. Prevederile nu se aplică posturilor a căror ocupare a fost deja aprobată de Guvern prin memorandum până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, concursului de admitere în rezidențiat, unităților sanitare cu paturi pentru ocuparea posturilor de medici, precum și posturilor vacante aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile și plătite din fonduri europene pentru care sunt încheiate contracte de finanțare. La acest capitol mai sunt unele excepții.
10. Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti definitive având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2025, se va realiza eșalonat.
11. Bugetarii nu vor beneficia în 2025 ajutoare sau indemnizaţii la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de muncă/serviciu ori la trecerea în rezervă. Această prevedere nu se aplică în situaţia încetării raporturilor de muncă sau serviciu ca urmare a decesului angajatului.
12. Alocațiile copiilor nu vor mai crește în 2025, adică nu se vor mai indexa cu rata medie anuală a inflației.
13. O serie întreagă de indemnizații se mențin la nivelul din 2024, cum ar fi cele pentru persoanele persecutate politic în comunism, cele pentru invalizi, veterani de război, văduve de război, cele acordate membrilor Academiei Române, Academiei Oamenilor de Știință din Româmnia, Academiei de Științe Medicale din România.
14. Rentele viagere pentru sportivi se mențin la nivelul lunii decembrie 2024.
15. În anul 2025 se vor acorda reduceri de tarife sau, după caz, gratuităţi, numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, la facilităţile de transport pentru anumite categorii de persoane, cum ar fi persoane care au luptat la Revoluție ori judecătorii și procurorii.
16. Subvenția alocată partidelor politice se diminuează cu 25% față de nivelul acordat în anul 2024.
17. În 2025, judecătorii și procurorii care funcționează în instituții din cadrul autorității judecătorești, precum și personalul din Ministerul Justițiie, care sunt delegați sau detașați pentru a acoperi necesarul de posturi pentru buna funcționare a acelor instituții beneficiază de diurnă, anumite decontări de cheltuieli (vezi OUG 27/2006), în limita unui număr de maximum 300 de posturi medii zilnice.
18. Pensiile speciale ale judecătorilor și procurorilor nu se actualizează cu rata medie anuală a inflaţiei. Același lucru și în cazul grefierilor și altor categorii de personal care ocupã funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești.
19. Nu se mai actualizează cu rata inflației nici pensiile speciale ale deputaţilor şi senatorilor, personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, membrilor Corpului diplomatic consular, a celor de la Curtea de Conturi, precum și cele militare.
20. Pensiile nu mai cresc în 2025. Practic, valoarea punctului de referință se menține la nivelul de 81 lei.
21. În anul 2025, valorile garantate ale punctelor pentru acordarea serviciilor medicale în asistența medicală primară, asistența medicală ambulatorie de specialitate pentru specialități clinice și respectiv suma orientativă/medic specialist în asistența medicală stomatologică, se mențin la nivelul valabil în trimestrul IV al anului 2024.

1. Proiectul include și prevederi cu privire la sumele pe care le vor primi de la bugetul de stat primăriile etc. până la adoptarea bugetului pe 2025.
2. În anul 2025 valoarea costului standard pentru fondul de burse și protecție socială în lei/student se menține la nivelul aferent lunii noiembrie 2024.
3. Institutele de cercetare-dezvoltare care au înregistrat pierderi nu mai pot angaja ori să crească salariile în 2025. Cele care au înregistrat profit pot majora cheltuielile de personal realizate în anul precedent, în limita unui indice de creştere a câştigului mediu brut lunar pe salariat, care să nu depăşească indicele de creştere a productivităţii muncii.
4. În anul 2025, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene acordă prime didactice și prime de cariere profesionale pentru personalul administrativ din învățământul de stat, numai în cazul în care cheltuielile cu acesta se decontează integral din fonduri externe nerambursabile.
5. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ca acorda tichete sociale pe suport electronic pentru sprijin educațional pentru susținerea preșcolarilor și elevilor dezavantajați doar în cazul în care cheltuielile cu acesta se decontează integral în cadrul Programului Incluziune și Demnitate Socială 2021 – 2027. Același lucru și în cazul persoanelor defavorizate.
6. Banii pentru investițiile derulate prin programul „Anghel Saligny” vor fi transferați beneficiarilor în baza unor criterii de prioritizare aprobate prin hotărâre de Guvern. Același lucru se va întâmpla și în cazul proiectelor dezvoltate de Compania Națională de Investiții.
7. În 2025, se încheie angajamente legale pentru proiecte de investiții noi finanțate prin Programul naţional de dezvoltare locală etapa I și etapa a II-a, Programul național de investiții ”Anghel Saligny” și Programul național de construcții de interes public sau social doar în limita creditelor de angajament aprobate cu această destinație. Valoarea creditelor de angajament în anul 2025 nu poate depăși 50% din valoarea creditelor de angajament aprobate în anul 2024.
8. Studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă în instituţiile de învăţământ superior acreditate beneficiază de tarif redus cu 90% pe transportul intern auto și pentru transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a doar pe distanța/rutele dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care se află instituția, pe tot parcursul anului universitar. Același lucru și în ceea ce privește mijloacele de transport local în comun și transportul cu metroul.
9. În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, Ministerul Afacerilor Externe poate utiliza taxele de urgenţă aferente serviciilor prestate și pentru plata cheltuielilor de repatriere a cetăţenilor români, decedaţi pe teritoriul statelor de reşedinţă, pentru care familia nu poate suporta costurile de repatriere şi nu există posibilitatea înhumării sau incinerării în statul în care a survenit decesul.
10. OUG conține mai multe măsuri care au legătură cu societățile de Stat cu probleme, cărora li se pune anumite limite de cheltuieli.
11. Contractele colective de muncă din companiile de Stat se vor negocia după aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli în limitele stabilite în bugete. De asemenea, nu mai pot fi prevăzute prin contractele de muncă bonusuri, prime, plăți compensatorii sau orice alte drepturi de natură salarială pentru retragerea din activitate ca urmare a pensionării. În cazul contractelor colective în vigoare la 1 ianuarie 2025 plata se va face eșalonat în termen de 5 ani în tranșe anuale egale.
12. Pensiile speciale pentru primari și șefi de consilii județene se amână pentru 2026 (tot aici sunt incluse posturile de viceprimar, președinte al consiliului județean și vicepreședinte al consiliului județean).
13. Legea privind statutul persoanlului profesionist operativ din cadrul serviciilor civile care asigură asistență publică medicală de urgență se suspendă până la 1 ianuarie 2026.
14. De asemenea, termenul pentru înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul Transportului Rutier se prorogă până la 31 decembrie 2025.
15. Cuantumul minim al buselor elevilor pentru anul școlar 2025-2026 va fi următorul:

• bursă de merit: 450 lei/lună

• bursă de reziliență: 300 lei/lună

• bursă socială: 300 lei/lună

• bursă tehnologică: 300 lei/lună
• Voucherele de vacanțã vor fi în cuantum de 800 lei, în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2025, și vor fi acordate bugetarilor ale căror salarii de bazã nete din luna anterioarã acordãrii acestora sunt de pânã la 8.000 lei. Voucherele de vacanță emise în cursul anului 2025 se utilizeazã pentru plata a cel mult 50% din contravaloarea pachetelor de servicii turistice achiziționate, respectiv 800 de lei pentru achiziționarea de pachete de servicii turistice în valoare de cel puțin 1.600 lei.

Ordonanța Trenuleț (OUG 156/2024) a fost publicată în Monitorul oficial cu aproximativ 2 ore înainte de Anul Nou. Practic, măsurile au aplicare imediată. Câteva măsuri au dispărut, unele au fost modificate și au apărut altele noi, cum ar fi cele referitoare la salariile din construcții, agricultură și industria alimentară.

Așadar, tot ce s-a dat în 2024 a fost luat în 2025

Măsurile denumite de ,,salvare a țării”, după cum a declarat premierul Marcel Ciolacu, au fost catalogate ca fiind de ,,austeritate”, de mediul de afaceri, care a reacționat imediat la prevederile din Ordonanța 156/2024.

Cele mai vehemente critici au avut ca țintă:

Impozitul pe dividende crește de la 8% la 10%. Se aplică veniturilor din dividende distribuite după data de 1 ianuarie 2025.

Pragul pentru impozitare a microîntreprinderilor, cerință a Comisie Europene, este redus de la 500.000 de euro la 250.000 de euro anul viitor și la 100.000 în 2026.

Facilitățile fiscale acordate angajaților din agricultură, IT și construcții vor fi eliminate, ca urmare a angajamentelor asumate prin PNRR și prin Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu – 2025-2031.

Se introduce și un impozit suplimentar pentru construcțiile considerate speciale, de 1,5%, aplicabil cu data de 31 decembrie. Aceste construcții sunt sondele de țiței, platforme, stații sau centrale hidroelectrice, centrale termoelectrice, dar și altele. (măsura a fost amânată cu șase luni).

X X X

Ministrul Finanțelor a dat asigurări că plata pensiilor și a salariilor reprezintă o prioritate pentru 2025

Ministrul Finanțelor Publice, Tanczos Barna, a oferit detalii importante despre planurile Guvernului privind pensiile și alte venituri sociale pentru anul 2025, într-un context economic și politic marcat de multiple provocări. Întrebat despre posibilitatea unei indexări a pensiilor în octombrie 2025 sau a acordării unor ajutoare pentru persoanele cu pensii mici, ministrul a subliniat că obiectivul principal este asigurarea plății tuturor drepturilor aflate în vigoare în noiembrie 2024.

Tanczos Barna a declarat că în următoarele două săptămâni vor avea loc discuții cu toate ministerele, inclusiv cu Ministerul Muncii, pentru a analiza bugetele și propunerile fiecărei instituții.

El a precizat că Guvernul își propune să mențină nivelul pensiilor, salariilor și altor beneficii sociale din noiembrie 2024, fără a exista riscul neplății acestora. Ministrul a subliniat că aceste angajamente reprezintă o prioritate absolută pentru anul 2025.

„În următoarele două săptămâni, vom avea discuții cu toate ministerele, pe toate bugetele de resort, inclusiv cu Ministerul Muncii. Vom analiza propunerile pe care le vor gândi toate aceste ministre.

Încă o dată, obiectivul principal pentru 2025 este să putem plăti ce a fost în plată în noiembrie ca nivel de salariu, de pensie, de alocații sociale, de protecție socială, sumele care au fost în vigoare în noiembrie 2024”, a afirmat ministrul Finanțelor.

X X X

Ministrul a anunțat și decizii surpriză, pe 31 decembrie 2024, pentru sectorul hidrocarburilor

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a emis un ordin, semnat în ultima zi a anului 2024, prin care extinde obligația de plată a impozitului specific de 0,5% din cifra de afaceri către unele firme care prestează servicii pentru industria de extracție a hidrocarburilor.

Măsura, aplicabilă începând cu 1 ianuarie 2025, afectează și companiile care desfășoară activități aferente codului CAEN 0910 – „Activități de servicii anexe extracției petrolului brut și gazelor naturale”.

Ordinul, semnat în locul ministrului de secretarul de stat Attila Gyorgy, introduce acest cod CAEN pe lista domeniilor vizate, alături de: 0610 – „Extracția petrolului brut”; 0620 – „Extracția gazelor naturale”; 1920 – „Fabricarea produselor obținute prin rafinarea petrolului”; 3522 – „Distribuția combustibililor gazoși, prin conducte”; 3523 – „Comercializarea combustibililor gazoși, prin conducte”; 4671 – „Comerț cu ridicata al combustibililor”; 4681 – „Comerț cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoși”; 4730 – „Comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule”.

X X X

Reacția mediului de afaceri și a investitorilor străini nu a întârziat

Membrii Camerei de Comerț Americană în România, îngrijorați de ,,ordonanța trenuleț”

AmCham România își exprimă îngrijorarea față de măsurile fiscale anunțate de către Guvern ,,în mod inopinat”, dar și față de termenul imediat de implementare a acestora. 1 ianuarie 2025 pune mediul de afaceri într-o situație dificilă și afectează suplimentar predictibilitatea economică și încrederea investitorilor, potrivit unui comunicat, făcut public de AmCham, pe 30 decembrie.

În ultimii cinci ani, AmCham a semnalat în mod sistematic deprecierea indicatorilor macroeconomici, riscurile asociate și nevoia unor măsuri de substanță care să restabilească echilibrul fiscal și să sprijine creșterea economică. Din păcate, semnalele mediului de afaceri nu au fost urmate de măsuri adecvate, ceea ce a contribuit la adâncirea dezechilibrelor bugetare, subliniază comunicatul.

Realitatea și experiența dovedesc că soluțiile sustenabile  trebuie  să vină dintr-un proces transparent de consultare cu toate părțile implicate și dintr-un angajament ferm pentru reforme structurale care să susțină creșterea economică și atragerea de investiții.

X X X

Romanian Business Leaders solicită amânarea cu șase luni a creșterii fiscalității

Romanian Business Leaders (RBL) solicită amânarea cu șase luni a implementării măsurilor de creştere a fiscalităţii pentru mediul de afaceri şi adoptarea unor ,,măsuri drastice” de reducere a cheltuielilor publice, arată un comunicat făcut public de RBL, pe 30 decembrie.

“Noi, Romanian Business Leaders, suntem nemulţumiţi pentru că, din nou, sunt promovate măsuri de modificare a regimului fiscal cu aplicabilitate în 3 zile, date încă o dată între Crăciun şi Revelion. Nu există un parteneriat, nu există consultări reale, aşa cum se declară, între Guvern şi mediul de afaceri, iar oprirea creşterii cheltuielilor bugetare nu înseamnă reducerea lor. Astăzi, 30 decembrie, înainte de adoptarea OUG-ului Trenuleţ în şedinţa de Guvern, Romanian Business Leaders solicită: amânarea cu 6 luni a implementării măsurilor de creştere a fiscalităţii pentru mediul de afaceri şi consultări reale şi imediate; adoptarea unor măsuri drastice de reducere a cheltuielilor publice, nu doar de îngheţare a lor. Închidem anul 2024 cu un deficit de aproape 9%, avem nevoie urgentă să închidem robinetul cu bani publici”, se menţionează în comunicat.

X X X

Confederația Patronală Concordia: Termenul de aplicare a ordonanței ,,este inacceptabil pentru noi”

Am fost extrem de neplăcut surprinşi să aflăm, după discuţiile cu Guvernul, în Consiliul Naţional Tripartit, pe tema Ordonanţei privind reducerea cheltuielilor, că de la 1 ianuarie 2025 vor fi introduse noi taxe şi eliminate facilităţi fiscale, fără ca aceste lucruri să fi fost discutate aşezat, aşa cum am primit asigurări că se va întâmpla în luna ianuarie, a afirmat, într-un comunicat, directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, Radu Burnete.

“Este de neînţeles de ce Guvernul a ales să nu ne spună transparent, în cadrul întâlnirii, că intenţionează să ia aceste decizii chiar înainte de finalul anului. Cel mai grav însă este că ele au aplicabilitate de la 1 ianuarie 2025, adică în trei zile”.

X X X

Consiliul Național al IMM critică dur creșterea taxării companiilor

Consiliul Național al IMM-urilor a criticat măsura din ,,ordonanța trenuleț” de creștere a taxării pentru companii și consideră că aceasta reprezintă ,,un atac asupra antreprenoriatului românesc”.

Măsurile nu au fost discutate cu mediul de afaceri și nu a fost realizat niciun studiu de impact. Trebuie reduse cheltuielile publice, nu impuse poveri suplimentare pe cei care au dus și până acum greul creșterii economiei, subliniază Consiliul, într-un comunicat.

IMM România solicită imperativ guvernului să elimine din proiectul de Ordonanță de Urgență toate măsurile care au impact asupra mediului de afaceri, inclusiv reducerea pragului la microîntreprinderi, creșterea impozitului pe dividende și eliminarea facilităților fiscale din anumite domenii.

X X X

Consiliul Investitorilor Străini: Impredictibilitatea măsurilor fiscale reduce încrederea investitorilor

Ordonanţa adoptată pe 30 decembrie în Guvern, care include şi introducerea de noi taxe şi creşteri de impozite, nu a asigurat timpul necesar pentru o analiză atentă din partea mediului de afaceri.

Nerespectarea termenelor de consultare publică în cadrul procesului legislativ este un semnal negativ, care creşte gradul de incertitudine pentru viitorul investiţiilor din România, consideră Consiliul Investitorilor Străini (FIC).

Într-un comunicat de presă, FIC precizează că nu a fost timp pentru formularea unor puncte de vedere și din partea mediului de afaceri, chiar dacă consideră oportună reducerea cheltuielilor.

X X X

Măsurile din ,,ordonanța trenuleț” au lovit și piața de capital. Bursa s-a prăbușit

,,Ordonanța trenuleț” provoacă un șoc la Bursa de Valori București. Indicii, integral pe roșu

Bursa de Valori București (BVB) resimte șocul frământărilor politice și al anunțului făcut public de  coaliția de guvernare privind măsurile de austeritate bugetară, pentru anul 2025, stabilite în asa-zisa ,,ordonanță trenuleț”, de 27 de pagini, prin care se îngheaţă salariile şi pensiile la nivelul bugetar al lunii noiembrie 2024, sunt blocate noile angajări şi se încearcă reducerea cheltuielilor bugetare, pentru a redresa situaţia finanţelor publice.

Luni, în ultima zi de tranzacționare din 2024, indicii erau în integralitate pe roșu, după ce brokerii au plasat, în marea majoritate, ordine de vânzare, fără succes, piața fiind saurată

Șocul adus de ordonanța austerității a coborât principalul indice al BVB – BET – la 1,3 la sută, la deschiderea pieței, cu o revenire, dar tot pe minus, de 0,87 la sută, la jumătatea zilei, până la 16.776,83 puncte.

X X X

Piața bursieră s-a calmat, ulterior. Brokerii si-au recîștigat optimismul, după atenuare tensiunilor pe scena politică, dar au rămas sceptici privind evoluția pietelor, după intrarea în vigoare a ,,ordonanței trenuleț”, contestată vehement de mediul de afaceri privat și investitori.

Vineri, 3 ianuarie, în prima ședință de tranzacționare după vacanța Sărbătorilor de Crăciun și Anul Nou, brokerii au introdus masiv ordine de vânzare, pe fondul unui preț în creștere dinamică a acțiunilor.

Principalul indice al pieței BET, care include cele mai lichide 20 de companii cotate la BVB, era în creștere cu 1,40 la sută, la jumătatea zilei, ajungând la 16.954,71 puncte.

X X X

Moneda națională a început prost tranzacțiile din 2025, la cursul BNR. Depreciere pe linie

Moneda națională a început negativ primele tranzacții oficiale, din 2025, de la Banca Națională a României (BNR), cu deprecieri față de toate valutele principale.

Efectele ,,ordonanței trenuleț” tulbură și piața valutară. Perspectiva deprecierii puternice a leului sperie investitorii. Aceștia vor să cumpere masiv valută, pentru a se pune la adăpost de pierderile viitoare, în urma creșterii impozitelor pe afaceri și pe dividende.

Cererea a scumpit, vineri, 3 ianuarie, toate devizele pricipale din tabelul de cotații al BNR.

X X X

Banca Națională a României a început anul, cu un sondaj pesimist, privind încrederea în sectorul bancar românesc

Încrederea companiilor nefinanciare autohtone în sectorul bancar românesc continuă să se mențină moderată, arată un sondaj efectuat în mediul de afaceri de Banca Națională a României (BNR).

Ponderea firmelor care o evaluează astfel este în ușoară creștere, față de Sondajul aferent anului anterior (58 la sută, +1 punct procentual față de aceeași perioadă a anului 2023).

Gradul scăzut al intermedierii financiare continuă să plaseze România pe ultimul loc din Uniunea Europeană din perspectiva activelor bancare raportate la PIB, fiind necesare eforturi în vederea creșterii sustenabile a intermedierii financiare și a tranziției către o economie cu valoare adăugată superioară.

Încrederea în sectorul bancar diferă și în funcție de sectorul în care firma activează. Astfel, firmele din agricultură au consemnat cele mai mari niveluri de încredere (46 la sută încredere ridicată sau foarte ridicată), fiind însă în contrast cu răspunsurile firmelor din același sector, care indică încredere scăzută sau deloc (29 la sută), arată analiștii BNR.

X X X

BNR are și vești bune. Rezervele valutare ale României au crescut

Rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 62,135 miliarde de euro, la 31 decembrie 2024, față de 61,174 miliarde de euro, la 30 noiembrie 2024, și față de 59,770 miliarde de euro, la 31 decembrie 2023.

Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 8,356 miliarde de euro, față de 8,399 miliarde de euro, la 30 noiembrie 2024, și față de 6,213 miliarde de euro, la 31 decembrie 2023.

Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur), la 31 decembrie 2024, au fost de 70,491 miliarde de euro, faţă de 69,573 miliarde de euro, la 30 noiembrie 2024, și față de 65,983 miliarde de euro, la 31 decembrie 2023.

X X X

Experții explică efectele introducerii ,,taxei pe stâlp”

Cum va afecta taxa pe stâlp facturile de electricitate: Estimări și riscuri pentru consumatori, chiar dacă măsura a fost amânată cu șase luni

Guvernul a reintrodus recent celebra „taxă pe stâlp”, o măsură fiscală ce vizează toate construcțiile pentru care nu se plătește impozit pe clădiri. Potrivit fostului ministru de Finanțe Gheorghe Ialomițianu, această taxă ar putea genera venituri anuale la buget între 2 și 3 miliarde de lei. Totodată, ea va avea un impact direct asupra consumatorilor, ducând la creșteri ale facturii la electricitate cu 2-3%. „În domeniul energiei, această nouă taxă va pune presiune pe costuri, care vor fi transferate consumatorilor finali, în factura la electricitate”, a explicat Ialomițianu pentru termene.ro. Creșterile de preț sunt inevitabile, având în vedere că domeniul energetic este unul dintre cele mai afectate de noua măsură fiscală.

X X X

Industria a reînceput să funcționeze

Centrala electrică Mass Mintia, un proiect impresionant cu o valoare estimată la 1,4 miliarde de euro, a primit undă verde pentru construcție, marcând un moment crucial în dezvoltarea energetică a României. Amplasată în comuna Vețel, județul Hunedoara, această investiție strategică este menită să redefinească sectorul energetic național și să contribuie semnificativ la independența energetică a țării.

Centrala Electrică Mass Mintia , proiect de importanță națională

Decizia de autorizare a fost confirmată recent de senatorul liberal Călin Marian, fost prefect al județului Hunedoara, care a subliniat importanța acestui proiect în contextul angajamentelor asumate pentru dezvoltarea energetică. El a explicat că autorizația de construire marchează intrarea proiectului într-o etapă decisivă, menționând totodată că termenul de execuție pentru această centrală de ultimă generație este de 36 de luni.

X X X

Anul 2024 a fost unul foarte bun pentru infrastructura mare de transport rutier din România. S-a deschis circulația pe 197 km de drum de mare viteză (autostradă și drum expres), dintre care 102 km au fost dați în trafic pe Autostrada Moldovei (A7).

Pentru 2025, oficialii de la Transporturi au în plan deschiderea a peste 200 km de drum de mare viteză, finalizarea întregului semi-inel sudic al A0 și asigurarea conexiunilor de mare viteză între Oltenia, Muntenia și Dobrogea (Craiova – București –  Constanța), dar și dintre Moldova și Muntenia (Bacău – București).

Pe un tronson de autostradă s-a reluat deja munca. Muncitorii s-au întors pe șantierul primului tunel construit pentru o autostradă din România, cel de pe Secțiunea 4 Tigveni – Curtea de Argeș a A1 Sibiu – Pitești (prin Dealul Momaia, din județul Argeș). Aici lucrează austriecii de la PORR Construct, iar la tunel munca se derulează în regim non-stop (sunt 1,3 km de tunel pe sens, iar la ambele s-a depășit distanța de un kilometru). Anunțul a fost făcut de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu, prezent, pe 3 ianuarie, pe șantier.

X X X

Anul 2024 a fost unul cu rezultate fără precedent pentru infrastructura de transport din România, printre altele fiind deschisă circulaţia pe 197 kilometri de drum de mare viteză şi fiind pus în circulaţie primul tren electric din ultimii 35 de ani, a arătat ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu.

„2024, un an cu rezultate fără precedent pentru infrastructura de transport din România: a fost deschisă circulaţia pe 197 km de drum de mare viteză (autostradă şi drum expres), din aceştia 100 km din A7; pentru prima dată a fost asigurată conexiunea dintre A7 şi A3; am conectat Autostrada de Centură a Capitalei A0 cu A2; primul tren electric achiziţionat în ultimii 35 de ani – dintr-o serie de 189 de trenuri noi – a fost pus în circulaţie; Aeroportul Internaţional „Traian Vuia” din Timişoara are primul terminal Schengen modern”, a scris Sorin Grindeanu, marţi, pe pagina sa de Facebook.

X X X

Politicienii vorbesc despre aderarea deplină a României la Schengen, și implicațiile economice

Odată cu aderarea deplină a României la spațiul Schengen, de la 1 ianuarie, premierul Marcel Ciolacu consideră că economia va primi un impuls masiv, de care are nevoie pentru a depăși contextul dificil actual.

Faptul că suntem pe deplin în spațiul Schengen din acest an va aduce economiei noastre impulsul masiv de care are nevoie pentru a depăși acest context internațional dificil”, a scris Marcel Ciolacu pe contul său de Facebook.

„Dispariția punctelor de frontieră de la granița cu Ungaria și Bulgaria reprezintă mai mult decât un moment simbolic, constituție garanția că exporturile românești vor avansa puternic în acest an. Iar asta înseamnă mai mulți bani care vor întra în conturile firmelor noastre și un suport solid pentru dezvoltarea economiei românești”, a transmis el.

Totodată, premierul și-a reiterat încrederea în puterea românilor de a-și atinge marile obiective, atunci când se unesc pentru un scop comun.

„Integrarea totală a României în Schengen este o dovadă că, atunci când ne urmărim cu insistență marile obiective naționale, avem toate motivele să reușim! Iar eu cred în forța noastră de a reuși să depășim împreună toate obstacolele”, consideră Marcel Ciolacu.

X X X

Mai sunt și vești bune pentru salariați

De la 1 ianuarie 2025, a crescut cu 9,4% salariul minim pe economie brut, iar salariul net, pe care angajații îl primesc „în mână” s-a majorat cu peste 9%, în România, inclusiv în firmele private.

Începând cu data de 1 ianuarie 2025, salariul minim brut este de 4.050 lei lunar, în creștere cu 9,4% față de nivelul precedent, de 3.700 de lei.

Salariul minim orar este de 24,496 lei/oră pentru un program normal de lucru de 165,334 ore, în medie, pe lună, conform HG 1505/2024. 

La un salariu minim brut de 4.050 lei pe lună, salariul minim net pe care un angajat îl primește „în mână” este de 2.574 lei, cu aplicarea scutirii de taxe pe suma de 300 de lei din salariul minim (ordonanța trenuleț).

Astfel, pe net, angajatul primește 211 lei mai mult la salariul minim, în creștere cu nici 9% față de nivelul precedent al salariului minim net, care a fost 2363 lei pe lună. De majorarea salariului de bază minim la 4050 lei beneficiază 1,82 milioane salariați.

Salariul minim net crește în funcție de deducerile personale, conform art. 77 din Codul Fiscal, 

În schimb, de la 1 ianuarie 2025, firmele suportă un cost salarial complet la salariul minim de 4134 lei, în creștere cu 357 de lei (9,4%) față de nivelul precedent. Aici intră salariul net, impozitul pe venit, contribuția la pensie (CAS), contribuția la sănătate (CASS) și contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM).

Salariul minim în agricultură și îndustria alimentară și salariul minim în construcții, în 2025

De la 1 ianuarie 2025, salariul minim lunar brut în agricultură și industria alimentară crește de la 3.436 de lei la 4.050 de lei, adică la nivelul salariului minim pe economie (general). Măsura a fost dispusă prin ordonanța-trenuleț pentru ca salariile angajaților din acest sector să nu cadă sub nivelul minim legal.

X X X

Nici economia globală nu va sta mai bine, în 2025

Nu este un secret faptul că sectorul tehnologiei a fost responsabil pentru majoritatea câștigurilor pieței bursiere americane din acest an, dar lucrurile ar putea să nu mai arate la fel în 2025, deoarece companii precum AppLovin și Netflix ar putea primi de fapt o lovitură, potrivit CNBC.

Investitorii au plasat bani în sectorul tehnologiei pentru al doilea an consecutiv în 2024, în special în industria semiconductorilor și în beneficiarii proiectați ai inteligenței artificiale.

Indicele Nasdaq 100, care măsoară performanța a 100 dintre cele mai mari companii nefinanciare listate pe Nasdaq, a crescut cu aproximativ 29% în acest an, depășind avansul de 26% al S&P 500.

Printre companiile de referinţă din acest indicie, cu un conţinut ridicat de tehnologie, se numără giganţii Apple, Nvidia, Broadcom și Tesla.

Cu toate acestea, unele dintre aceste nume de marcă ale tehnologiei ar putea scădea în 2025, după creșterea lor masivă din 2024.

Potrivit CNBC, acţiuni precum Tesla, Grail, Netflix, Marriott International, Apple, AppLovin, Paychex, Fortinet vor înregistra  randamente negative în următoarele 12 luni. Acţiunile Tesla ar putea scădea cu 35%. Analiștii intervievați de LSEG au indicat un preţ ţintă pentru acțiuni care prevede un potențial declin de 35%.

Analiștii consideră, de asemenea, că platforma de streaming Netflix este supraevaluată și prevăd că acțiunile ar putea scădea cu aproximativ 8%. Acțiunile au sărit cu aproape 88% în 2024.

Directorul general al Loop Capital, Alan Gould, și-a redus recent ratingul pentru Netflix de la „buy” la „hold”, afirmând că principala sa îngrijorare cu privire la companie este evaluarea sa „istoric ridicată”.

Alți potențiali perdanți din 2025 în Nasdaq-100 ar putea fi operatorul hotelier Marriott International și gigantul iPhone Apple, care ar urma să piardă fiecare aproximativ 4% în următorul an, conform preţului ţintă indicat de analişti.