Cronica săptămânii internaționale

O săptămână plină de întorsături pe scena internațională, între rezultate electorale neașteptate, decizii politice și conflicte militare. Descoperă evenimentele care au marcat știrile în cele patru colțuri ale globului…

Săptămâna aceasta, știrile internaționale au fost marcate de o serie de evenimente pe cât de variate, pe atât de neașteptate.

Alegeri în Georgia. Dacă opoziția câștigă, negocierile de aderare la UE ar începe în 2025

Georgianii voteză sâmbătă, 26 octombrie, pentru alegerile parlamentare. Aceste rezultate ar putea determina dacă țara se va întoarce mai mult spre Moscova în viitor sau se va întoarce pe o cale pro-occidentală.

Dacă uniunea de opoziție georgiană câștigă alegerile legislative de sâmbătă, 26 octombrie, Tbilisi ar putea redeschide negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană (UE) până în vara anului 2025, potrivit președintelui țării, Salomé Zourabichvili.

07:30 • Internațional

Cronica săptămânii internaționale: Trump, oficial la Casa Albă/Incident cumplit în Germania/Fără WhatsApp în Guvernul scoțian

21:04, 13.12.2024 • ACTUALITATE

Ministrul Burduja spune cum va ajuta România Republica Moldova să treacă de criza energetică

UE a acordat Georgiei statutul de candidat anul trecut, dar de atunci relațiile țării cu Occidentul s-au deteriorat după ce guvernul condus de partidul Visul Georgian a adoptat o serie de legi similare cu cele adoptate în Rusia și a început să se apropie de aceasta din urmă.

În iulie, Uniunea Europeană a decis că perspectiva Tbilisi de aderare la UE a fost de facto înghețată după ce autoritățile țării au adoptat o lege controversată privind agenții străini.

Pe lângă legea agenților străini, Visul Georgiei a adoptat o legislație care vizează „propaganda LGBT”, replicând tacticile politice interne ale Rusiei.

Tabăra președintelui pro-occidental Salomé Zourabichvili este de așteptat să obțină cel mai mare număr de voturi. Președintele în funcție s-a opus încă de la început legilor de inspirație rusă adoptate de guvernul Visului Georgian. Cele patru partide principale de opoziție din Georgia urmăresc să impiedice Visul Georgian, aflat la guvernare, de a avea majoritatea pe care o deține timp de aproape un deceniu. Mai multe partide de opoziție pro-europene au format mici coaliții, dar nu au reușit să formeze un front unit așa cum a fost planificat inițial.

Alegeri în  Japonia: Nemulțumirea față de democrație este larg răspândită înainte de alegerile anticipate

Alegătorii Japoniei ar putea pune capăt mai mult de un deceniu de dominație a Partidului Liberal Democrat duminică, forțând partidul de guvernământ să încheie acorduri de împărțire a puterii care ar putea submina conducerea țării.

Alegerile generale, cu nouă zile înainte ca SUA să aleagă un nou președinte, adaugă incertitudine la un peisaj geopolitic deja turbulent, deoarece guvernul de la Tokyo se confruntă cu tensiuni tot mai mari cu China vecină, iar inflația stoarce gospodăriile japoneze.

PLD-ul conservator al prim-ministrului Shigeru Ishiba, aflat la guvernare aproape toată perioada postbelică, are o majoritate în camera inferioară a parlamentului din 2012, guvernând în coaliție cu Komeito, de care depinde să controleze camera superioară, mai puțin puternică.

„Mânia publicului nu s-a potolit. Alegerile vor fi foarte aproape pentru PLD”, a spus Tomoaki Iwai, profesor emerit la Universitatea Nihon și expert în bani în politică.

Un sondaj de opinie publicat luni de ziarul Asahi a sugerat că partidul ar putea pierde până la 50 din cele 247 de locuri în camera inferioară, iar Komeito ar putea scădea la mai puțin de 30, plasând coaliția sub cele 233 necesare pentru majoritate.

LDP va rămâne cu ușurință cea mai mare forță din parlament, dar multe voturi ar putea merge către partidul numărul doi, Partidul Constituțional Democrat al Japoniei, care a răsturnat PDL în 2009. CDPJ ar putea câștiga 140 de locuri, a estimat Asahi.

Dacă LDP trebuie să se bazeze pe Komeito pentru a forma un guvern, asta i-ar oferi mai multă influență.

Komeito, afiliat la cea mai mare organizație budistă laică din Japonia, a fost reticent să susțină deciziile pe care le consideră a fi îndepărtate de pacifismul postbelic al Japoniei, cum ar fi achiziționarea armelor cu rază lungă de acțiune despre care LDP susține că sunt necesare pentru a descuraja China să înceapă un război în Asia de Est.

Dacă coaliția își pierde majoritatea, LDP ar avea nevoie de sprijinul a cel puțin unui alt partid, ceea ce îl limitează și mai mult pe Ishiba în politică și, posibil, complică eforturile Băncii Japoniei de a debloca decenii de stimulente monetare.

Dar nemulțumirea față de un scandal de finanțare politică a PDL și de creșterea costului vieții în a patra economie din lume amenință partidul de guvernământ.

Sondaje în Moldova: peste 400 de alegători au fost plătiți să voteze

O anchetă în curs de desfășurare a poliției moldovenești a relevat deja că peste 400 de moldoveni au primit bani în schimbul votului lor la alegerile prezidențiale și la referendum.

Duminică, 20 octombrie, Moldova a organizat primul tur al alegerilor prezidențiale. Președintele în funcție, Maia Sandu, a câștigat la limită această primă etapă, avansând-o astfel în turul doi de pe 3 noiembrie împotriva fostului procuror general, Aleksandr Stoianolgo.

În aceeași zi, moldovenii au votat și în cadrul unui referendum asupra Uniunii Europene (UE), care s-a soldat cu un vot strâns de 50,32% în favoarea aderării la UE. Curtea Constituțională a țării poate acum să includa in Constitutie obiectivul apartenenței la UE.

Forțele pro-europene au luptat și au câștigat alegerile „în mod corect”, deși a fost o „bătălie sigură”, a spus Maia Sandu într-o conferință de presă a doua zi după cele două sondaje. „Infractorii hotărâți să recâștige puterea cu orice preț” au căutat să cumpere 300.000 de voturi, a explicat ea- o afirmație care este în prezent investigată de autoritățile statului.

Ca parte a investigației în curs, poliția a declarat marți că majoritatea celor implicați au cooperat și au furnizat informații care ar putea fi folosite ca probe. Maia Sandu a mai remarcat că, dacă sistemul de justiție ar fi funcționat corect în ultimii ani, cei implicați în cumpărarea de voturi ar fi fost deja pedepsiți.

La începutul acestei luni, oamenii legii au raportat că aproximativ 14 milioane de dolari au fost transferați din Rusia în septembrie pentru a influența alegătorii să respingă referendumul de aderare la UE, iar suspecții ar fi folosit Telegram, potrivit Agora.md.

Pe 3 octombrie, Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului General de Poliție, a declarat că fondurile de la Sberbank — o bancă rusă supusă sancțiunilor internaționale — au fost virate în conturi în Republica Moldova.

El a adăugat că suspecții au fost legați de Ilan Sor, un politician și om de afaceri aflat în prezent la Moscova, după ce a fost condamnat pentru corupție în Moldova.

În octombrie, șase membri ai unui partid politic legat de Ilan Sor au făcut obiectul unei anchete penale pentru corupție electorală. Aceștia au fost acuzați că au oferit mită alegătorilor în schimbul sprijinului lor pentru un anumit candidat la alegerile prezidențiale din 20 octombrie.

Referendumul privind schimbarea constituțională și aderarea la UE a fost câștigat la limită după o campanie acerbă în care Rusia a depus eforturi considerabile pentru a influența rezultatul.

Dacă se va întoarce la Casa Albă, Donald Trump vrea să-l „demită” pe procurorul special responsabil cu anchetarea lui

„L-aș concedia în două secunde”, a spus Donald Trump despre Jack Smith, responsabil de investigarea încercărilor fostului președinte de a inversa ilegal rezultatele alegerilor din 2020.

Avocații lui Donald Trump au mai cerut, în argumente scrise adresate judecătorului Tanya Chutkan, anularea procedurii, pe motiv că numirea procurorului special ar fi neconstituțională.

Ei citează în special o decizie a unui judecător federal din Florida într-un alt dosar investigat de Jack Smith împotriva fostului președinte, pentru reținerea de documente clasificate după plecarea sa de la Casa Albă. Judecătoarea Aileen Cannon a clasat procedura pe 15 iulie pe motiv că numirea ei ca procuror special în caz și finanțarea activității sale au încălcat secțiunile privind numirile și cheltuielile din Constituție. Această decizie este în prezent atacată.

 G7 va acorda un împrumut de 50 de miliarde pentru Ucraina, finanțat din active rusești înghețate

G7, care reunește șapte dintre cele mai avansate economii ale lumii, a anunțat un acord de împrumut de „aproximativ 50 de miliarde de dolari” Ucrainei, rambursat prin dobândă la activele rusești înghețate în cadrul sancțiunilor occidentale. „Deservirea și rambursarea acestor împrumuturi vor fi asigurate de viitoarele fluxuri extraordinare de venituri din imobilizarea activelor suverane rusești, în conformitate cu sistemele juridice respective ale țărilor G7”, au indicat aceste state într-un comunicat final publicat vineri, pe marginea unei întâlniri de la Washington.

Europa-Statele Unite: Viitorul Comisar pentru Comerț pledează pentru dialog, apărând în același timp interesele europene

Maroš Šefčovič este precaut cu privire la problema viitoarelor relații comerciale dintre Uniunea Europeană (UE) și Statele Unite, subliniind importanța relației transatlantice, dar avertizând totodată că Bruxelles-ul își va apăra propriile interese economice atunci când va fi necesar.

Maroš Šefčovič, comisarul desemnat de Slovacia căruia i s-a atribuit portofoliul comercial pentru următoarea legislatură (2024-2029), nu a fost încă confirmat de Parlamentul European.

După ce și-a văzut declarația de interese validată de Comisia pentru afaceri juridice (JURI) a Parlamentului, el trebuie acum să răspundă la întrebările scrise formulate de deputații europeni din comisiile parlamentare legate de viitorul său portofoliu.

În răspunsurile sale la aceste întrebări, publicate marți, 22 octombrie, aspirantul comisar a insistat asupra priorității păstrării relațiilor de prietenie dintre Statele Unite și UE.

„Statele Unite rămân cel mai mare partener comercial al nostru și vreau să continuăm să dezvoltăm relațiile noastre bilaterale prin dialog, precum și apărarea asertivă a intereselor noastre”, scrie politicianul slovac.

Maroš Šefčovič, actualul comisar pentru Pactul Verde European, a adăugat că acest dialog va fi facilitat parțial de un Consiliu pentru Comerț și Tehnologie (TCC) „reorganizat” UE-SUA.

Tensiunile economice și comerciale dintre Washington și Bruxelles s-au intensificat în ultimii ani, mai ales din 2018, când Donald Trump a impus tarife mari la oțelul și aluminiul european, care nu au fost încă ridicate oficial de actualul președinte, Joe Biden.

Cercetare și inovare: programe care ar putea fi incluse în următorul buget al UE

Comisarul desemnat pentru Cercetare și Inovare, Ekaterina Zakharieva, s-a angajat să protejeze autonomia Consiliului European pentru Cercetare (ERC) și a făcut aluzie la programe care ar putea supraviețui proiectului de simplificare al Comisiei pentru următoarea perioadă bugetară a Uniunii Europene (UE).

Fostul ministru bulgar de externe va fi audiat de europarlamentari luna viitoare, dar înainte de aceasta a trebuit să răspundă în scris la întrebările din Parlamentul European. Răspunsurile sale oferă o imagine despre cum ar putea arăta cercetarea și inovarea în următorul cadru financiar multianual al UE (2028-2034).

Ursula von der Leyen s-a angajat să facă din cercetare și inovare inima economiei europene și a cerut rezultate concrete de la Ekaterina Zakharieva în scrisoarea sa de misiune. Prin urmare, aspirantul comisar bulgar le-a spus eurodeputaților că dorește să extindă și să reformeze Consiliul European pentru Inovare (EIC), în conformitate cu o propunere făcută de Mario Draghi în raportul său privind competitivitatea Uniunii. Această propunere a fost aprig dezbătută de când raportul a fost publicat luna trecută.

Nici Pilonul II al programului Orizont Europa, nici programul Digital European, nici programul Piața unică nu sunt menționate în răspunsurile Ekaterinei Zaharieva, Stéphane Séjourné sau ale candidatului la vicepreședinție pentru Suveranitatea Tehnologică, Securitate și Democrație, Henna Virkkunen.

Toate sunt, totuși, incluse într-un document intern al Comisiei, în care executivul își propune să consolideze toate finanțările strategice și de cercetare și inovare într-un singur Fond european de competitivitate.

UE va acorda Bosniei un ajutor imediat de 20 de milioane de euro

Uniunea Europeană va acorda Bosniei un ajutor „imediat” de 20 de milioane de euro pentru a face față consecințelor inundațiilor care au lovit țara la începutul lunii octombrie, provocând 27 de morți și pagube materiale importante, a anunțat CE vineri, 25 octombrie.

Inundațiile au lovit violent mai multe localități din centrul și sud-vestul Bosniei în noaptea de 3 spre 4 octombrie. Alunecările de teren au măturat drumuri, căi ferate și poduri, tăind multe zone populate din restul țării.

Comisia Europeană și statele UE resping interzicerea cărnii cultivate în laborator

Potrivit unor opinii detaliate făcute publice, Comisia Europeană și mai multe state membre ale Uniunii Europene (UE) s-au opus unui proiect de lege prezentat de Ungaria care interzice producția de carne în laboratoare.

Potrivit documentelor publicate în baza de date TRIS a Comisiei, propunerea de lege de la Budapesta, notificată de UE pe 10 iulie, nu ar fi conformă cu regulamentul european privind alimentele noi și ar amenința libera circulație a mărfurilor pe piața internă.

Interdicția este nejustificată „deoarece ar putea anticipa procedura de autorizare armonizată a alimentelor noi la nivelul UE, care include o evaluare științifică de către EFSA [Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară]”, putem citi în opinia executivului european.

Cinci state membre au trimis observații sau un aviz detaliat. Republica Cehă, Țările de Jos, Suedia și Lituania consideră că această măsură restrânge libertatea pieței și afectează dezvoltarea noilor tehnologii în Europa. Contribuția Austriei nu a fost încă făcută publică.

Ungaria, care deține președinția rotativă a Consiliului UE de la 1 iulie și care a propus o dezbatere la prima reuniune a miniștrilor agriculturii cu privire la posibilul impact negativ al noilor alimente asupra tradițiilor culinare europene, are la dispoziție trei luni pentru a răspunde.

Dacă Budapesta decide să aprobe proiectul de lege în ciuda obiecțiilor, Ungaria s-ar putea confrunta cu proceduri de încălcare a dreptului comunitar.

Italia a deschis deja calea pentru legi naționale împotriva cărnii cultivate în laborator la sfârșitul anului 2023, dar nu a reușit niciodată să aplice legislația, deoarece guvernul a notificat neregulile legii din UE.

Parlamentul European acordă Premiul Saharov doi membri ai opoziției venezuelene

Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunțat joi, 24 octombrie, că oponenții venezueleni María Corina Machado și Edmundo González Urrutia au primit anul acesta Premiul Saharov pentru libertatea de gândire, cea mai înaltă distincție a Uniunii Europene (UE) din punct de vedere uman drepturi.

Maria Corina Machado și Edmundo González Urrutia sunt figuri cheie din opoziția venezueleană care au contestat puterea președintelui Nicolás Maduro în urma alegerilor prezidențiale din iulie.

Premiul Saharov, înființat în 1988, poartă numele fizicianului și disidentului sovietic Andrei Saharov și este acordat persoanelor sau organizațiilor care apără drepturile omului, democrația și libertățile fundamentale.

Printre câștigătorii din trecut sunt Nelson Mandela, Anatoly Marchenko și Națiunile Unite.

Ucraina, Orientul Mijlociu… Cum tehnologiile de război „low-cost” zguduie câmpul de luptă

Apariția unor arme ieftine, dar numeroase, forțează dispozitivele militare să regândească războiul. O dronă iraniană Shahed costă 20.000 de dolari, iar interceptorul ei, racheta franceză Aster, un milion și jumătate. Lansând proiectile ieftine, Houthii, un grup rebel din Yemen, golesc astfel ieftin conturile armatei franceze, care patrulează în largul Mării Roșii. Ei înfrunta o forță regulată cu o forță neregulată – atât la nivel militar, cât și financiar. Houthii „aplica o noțiune de avantaj competitiv”, explică o sursă militară. Incapabili să concureze cu arsenalele occidentale, ei se concentrează pe o slăbiciune a adversarului lor pentru a căuta un efect de saturație economică.