Cronica săptămânii internaționale: război, cel mai bogat refugiat din lume, avertismentul de la NATO, fotbalistul-președinte de țară

Cronica săptămânii internaționale: După o săptămâna în care rezultatul alegerilor prezidențiale din România a făcut obiectul discuțiilor referitoare la pericolul care paște democrația în lume, urmează alte evenimente deloc de neglijat. Cum ar fi un fost fotbalist care preia șefia statului georgian. Sau președintele Coreei de Sud care va fi pus sub acuzare, ori Bashar al-Assad, „cel mai bogat refugiat din lume”. Un alt moment demn  de a fi menționat este acela în care șeful NATO, Mark Rutte, avertizează că este timpul „să trecem la o mentalitate de război”.

Georgia are un nou președinte. Cine este Mihail Kavelaşvili, fostul fotbalist acuzat că este o marionetă a rușilor

Un colegiu electoral, controlat de partidul de guvernământ Visul Georgian, l-a numit sâmbătă pe Mihail Kavelaşvili în funcţia de preşedinte al Georgiei, în urma unui vot boicotat de opoziţie pe fondul unei crize politice şi a protestelor de amploare antiguvernamentale din această ţară din Caucaz.

09:12, 08.12.2024 • Internațional

Cronica săptămânii internaționale: anularea alegerilor din România, subiect de breaking news în lume

Preşedintele Comisiei Electorale din Georgia, Giorgi Kalandarişvili, a declarat că Kavelaşvili a fost ales cu 224 de voturi, potrivit Agerpres.

Actuala şefă a statului, Salome Zurabişvili, care s-a despărţit de guvernare, a denunţat acest vot ca fiind „ilegitim” şi a spus că va refuza să demisioneze până când nu vor fi organizate noi alegeri legislative.

Mihail Kavelaşvili, fost fotbalist, este cunoscut pentru diatribele sale împotriva criticilor puterii, faţă de care a arătat o loialitate infailibilă, comentează AFP.

Kavelaşvili, în vârstă de 53 de ani, a ţinut discursuri în Parlament, adesea pline de obscenităţi, împotriva criticilor partidului de guvernământ Visul Georgian, dar şi împotriva persoanelor LGBT+.

Ucraina vrea să deschidă 11 puncte de trecere a frontierei cu România. Proiect pentru încurajarea exporturilor

Ucraina îşi propune să deschidă în total 11 puncte de trecere a frontierei cu România, pentru a facilita exporturile, a declarat, pentru Agerpres, şeful Agenţiei de Stat de Reconstrucţie şi Dezvoltare a Infrastructurii, Serhiy Suhomlyn.

Potrivit acestuia, următorul punct de legătură care va fi deschis între cele două state va fi cel de Fântâna Albă.

În regiunea transcarpatică funcţionează în prezent punctele de trecere a frontierei Diacovo – Halmău şi Solotvino – Sighetu Marmaţiei, iar în perioada următoare sunt prevăzute Bila Ţerkva – Sighetu Marmaţiei, Hîja – Tarna Mare şi Iablunivka- Remeţi.

În regiunea Cernăuţi sunt deschise punctele Krasnoilsk – Vicovu de Sus, Porubne – Siret, Diakivţki – Racovăţ şi sunt în fază de proiect punctele Şepit – Izvoarele Sucevei, Ruska – Ulma şi Fântâna Albă – Climăuţi.

Dintre cele aflate în proiect sunt deja semnate acorduri pentru Bila Ţerkva – Sighetu Marmaţiei, Şepit – Izvoarele Sucevei şi Ruska – Ulma, iar pentru alte trei dintre ele, respectiv pentru Fântâna Albă – Climăuţi, Hîja – Tarna Mare şi Iablunivka – Remeţi, nu sunt deocamdată semnate acorduri.

Președintele Coreei de Sud va fi pus sub acuzare

Parlamentul Coreei de Sud a votat sâmbătă pentru punerea sub acuzare a preşedintelui Yoon Suk Yeol din cauza încercării sale de a impune legea marţială la începutul lunii decembrie.

Rezoluţia care va duce la suspendarea sa din funcţie a întrunit 204 voturi favorabile, în condiţiile în care era necesară o majoritate de 200 de voturi, anunţă agenţia sud-coreeană Yonhap, citată de News.ro. Doar 85 de voturi au fost împotrivă.

Președintele Coreei de Sud va fi suspendat din funcție și pus sub acuzare.

Decizia lui Yoon de a impune legea marţială, asupra căreia a revenit peste câteva ore, a aruncat țara într-o criză constituţională. Decizia a stârnit furie în Coreea de Sud. Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă cerând demisia sau demiterea președintelui.

François Bayrou a fost numit prim-ministru al Franţei

François Bayrou, un vechi politician de centru şi un aliat al preşedintelui Emmanuel Macron, a fost numit vineri în funcţia de prim-ministru al Franţei, după ce votul istoric de neîncredere de săptămâna trecută a pus capăt coaliţiei minoritare de scurtă durată a politicianului de dreapta Michel Barnier.

François Bayrou este al treilea prim-ministru francez din acest an, în timp ce ţara se luptă cu o criză politică în creştere şi un parlament profund divizat.

În vârstă de 73 de ani, Bayrou este liderul partidului de centru MoDem şi un om politic cu greutate din sud-vestul Franţei, care se autointitulează „omul de la ţară”. Fost ministru al educaţiei şi primar al oraşului Pau din sud-vestul Franţei, el a fost un aliat şi un confident apropiat al lui Emmanuel Macron de când acesta a preluat puterea în 2017.

Guvernul Barnier a fost înlăturat săptămâna trecută după doar trei luni de mandat, iar Macron doreşte să evite ca un nou guvern să aibă aceeaşi soartă.

De când Macron a convocat alegeri anticipate în iunie, încheiate fără un rezultat concludent, parlamentul francez este împărţit în trei grupuri mari, niciunul însă cu majoritate absolută. O alianţă de stânga a obţinut cel mai mare număr de voturi, dar nu a reuşit să obţină majoritatea absolută; gruparea de centru a lui Macron a suferit pierderi, dar este încă în picioare; iar gruparea de extremă dreapta Rassemblement National (Reunirea Naţională) a câştigat mandate în plus, dar a fost împiedicată să ajungă la putere de votul tactic al partidelor de stânga şi centru.

Republica Moldova intră în stare de urgență pe fondul șantajului energetic

Republica Moldova intră în stare de urgență în domeniul energetic pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 16 decembrie. 56 de parlamentari au votat în favoarea măsurii, după ce premierul Dorin Recean a explicat motivele instituirii acesteia, printre care se numără și faptul că Transnistria ar putea rămâne fără gaze rusești.

În plenul Parlamentului, prim-ministrul moldovean, Dorin Recean, a afirmat că Republica Moldova se confruntă cu o situație excepțională pe fondul șantajului Moscovei privind livrarea gazelor naturale către Transnistria, începând cu anul viitor, când contractul privind transportul gazelor rusești prin Ucraina către Europa va expira.

Recean a mai menționat că starea de urgență va oferi Guvernului pârghiile legale necesare pentru a acționa rapid în cazul în care Gazprom nu-și va onora prevederile contractuale, respectiv să livreze gazul destinat Transnistriei până la granița Republicii Moldova.

China şi-a retras navele de război desfăşurate în jurul Taiwanului

Navele marinei şi ale pazei de coastă chineze care desfăşurau de câteva zile un vast exerciţiu naval în jurul Taiwanului s-au întors joi în porturile lor, au anunţat vineri autorităţile taiwaneze.

China nu a comentat, săptămâna aceasta, ceea ce Taipeiul a descris ca fiind o demonstraţie formidabilă a puterii sale militare, cu mai multe nave ale marinei şi gărzii de coastă chineze navigând printr-o zonă de aproximativ 1.000 de kilometri, de la Shanghai spre provincia Fujian.

Desfăşurarea navală a avut loc la câteva zile după ce preşedintele taiwanez William Lai a încheiat un tur în Pacificul de Sud cu vizite în cele trei ţări aliate ale Taiwanului din zonă – Insulele Marshall, Tuvalu şi Palau – şi „escale” în teritoriile americane Hawaii şi Guam, care au înfuriat Beijingul.

Taiwanul este considerat de China drept o provincie pe care încă nu a reuşit să o unească cu restul teritoriului său de la sfârşitul războiului civil chinez, în 1949, şi nu exclude utilizarea forţei pentru a realiza acest lucru.

Șeful NATO avertizează că este timpul „să trecem la o mentalitate de război”

Mark Rutte, secretarul general al NATO, a avertizat, joi, că alianţa nu este pregătită pentru ameninţările cu care se va confrunta din partea Rusiei în următorii ani și că este timpul să treacă la o mentalitate de război.

„Rusia se pregătește pentru o confruntare pe termen lung, cu Ucraina și cu noi”, a spus șeful NATO într-un discurs susţinut la Bruxelles, potrivit Sky News.

Acesta a mai spus că NATO trebuie să treacă la o mentalitate de război, sporind cheltuielile pentru apărare. Mark Rutte le-a spus membrilor alianţei că trebuie să ia în considerare cheltuieli de apărare mult mai mari, care ar trebui să fie cu mult peste 2% din PIB.

În timp ce alianța îndeplinește această țintă în mod colectiv, aproximativ o treime dintre membri nu o ating în mod individual. Cel puțin 23 din cei 32 de membri ai săi vor îndeplini ținta de 2% în acest an, estimează alianța.

Șeful NATO a mai spus că situația actuală de securitate este „cea mai rea din viața mea”. El mai spus că alianţa trebuie să fie lucidă în ceea ce priveşte ambiţiile Chinei şi a avertizat că Beijingul îşi consolidează substanţial forţele şi intimidează Taiwanul.

Bashar al-Assad, „cel mai bogat refugiat din lume”

Liderul sirian destituit Bashar al-Assad a reușit să scoată din țară 135 de miliarde de dolari înainte de a fugi în Rusia, sumă semnificativ mai mare decât PIB-ul Siriei, scrie ziarul turc Turkiye Gazetesi, citându-l pe fostul ofițer de informații sirian Khalid Beye.

BBC nota că în timpul celor 13 ani de război din țară, întreaga economie siriană a fost concentrată în mâinile primei doamne, Asma al-Assad. În 2020, secretarul de stat american de atunci, Mike Pompeo, a declarat că aceasta, cu sprijinul soțului său și al membrilor familiei Ahras, a fost cea care a profitat cel mai nerușinat de pe urma războiului din Siria.

Stilul extravagant al cuplului Bashar-Asma nu va avea de suferit deci în capitala Rusiei. Sirienii au avut un șoc atunci când au pătruns palatul prezidențial după fuga președintelui. În timp ce 70% din populația țării trăia în sărăcie extremă, conducătorul său și implicit familia acestuia duceau o viață de lux. O colecție impresionantă de mașini de lux, obiecte de artă, vestimentație de firmă și alte bunuri scumpe au fost descoperite de rebeli atunci când au pătruns în reședința acestuia. Departamentul de Stat al SUA apreciază că averea familiei Assad este estimată la aproape 2 miliarde de dolari, fiind depozitată în numeroase conturi, companii-fantomă, paradisuri fiscale offshore și portofolii imobiliare.

Prima apariție a lui Netanyahu în procesul de corupţie

Benjamin Netanyahu a compărut, marţi, pentru prima dată începerea procesului intentat contra sa în urmă cu patru ani, în faţa judecătorilor. Premierul israelian a respins ca „absurde” acuzaţiile formulate la adresa sa.

Audierea în faţa completului de trei judecători, condus de judecătoarea Rivka Friedman-Feldman, a avut loc la tribunalul districtual Tel Aviv, după ce procesul a fost strămutat de la Ierusalim, din motive de securitate, au transmis DPA şi Reuters, citate de Agerpres.

Premierul israelian este acuzat de fraudă, delapidare şi luare de mită. Acuzaţiile includ faptul că ar fi acordat privilegii grupului de telecomunicaţii Bezeq atunci când era ministru al comunicaţiilor. De asemenea, el ar fi acceptat cadouri de lux de la prieteni miliardari.

Şeful executivului israelian a respins constant acuzaţiile. Într-o conferinţă de presă desfăşurată luni seară, Netanyahu a calificat acest proces judiciar drept o „crudă vânătoare de vrăjitoare”.

„De opt ani aştept să prezint adevărul. De opt ani aştept să elimin pentru totdeauna acuzaţiile ridicole şi sălbatice la adresa mea”, a spus el.

Cetățenii Republicii Moldova vor beneficia în continuare de regimul fără vize cu statele spațiului Schengen

Comisia Europeană a adoptat, pe 6 decembrie, cel de-al șaptelea raport privind Mecanismul Uniunii Europene de suspendare a regimului fără vize. Astfel, cetățenii moldoveni vor beneficia în continuare de regimul fără vize cu statele spațiului Schengen.

Republica Moldova continuă să-și onoreze angajamentele aferente regimului fără vize cu Uniunea Europeană. Într-un comunicat emis de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) din Republica Moldova se menționează că raportul conține o „evaluare detaliată a evoluțiilor cu referire la alinierea politicilor în domeniul vizelor la politicile Uniunii Europene; tendințele în domeniul migrației ilegale, cererilor de protecție internațională, returnării și readmisiei; cooperarea în sectorul migrației, gestionării frontierei și readmisiei, precum și cooperarea în domeniul securității. Documentul se referă la vecinătatea UE, Caraibe de Est și America Latină. De asemenea, raportul formulează un șir de recomandări specifice pentru fiecare beneficiar al regimului fără vize în parte”.

În cazul Republicii Moldova recomandările se referă la alinierea politicilor în domeniul vizelor la politicile respective ale Uniunii Europene, în special în ceea ce ține de țările terțe, care prezintă risc de migrație ilegală sau risc de securitate pentru Uniunea Europeană

Bulgaria, pregătită să treacă la moneda euro

Guvernatorul Băncii Naționale a Bulgariei (BNB), Dimitar Radev, a declarat că țara va îndeplini condițiile pentru aderarea la zona euro până în ianuarie, dar decizia finală rămâne în mâinile politicienilor bulgari, potrivit Euractiv.

Potrivit datelor BNB, inflația va scădea până la un nivel compatibil cu adoptarea monedei euro până în ianuarie, ceea ce ar putea permite Bulgariei să adopte euro începând cu 1 ianuarie 2026.

„Politicienii trebuie să se asigure că obținem decizia finală a Consiliului European în cursul anului 2025. Data exactă a adoptării euro urmează, de obicei, la șase luni după o astfel de decizie”, a precizat Radev.

Deși infrastructura tehnică pentru aderarea la zona euro este pregătită, Radev avertizează că oportunitatea ar putea să nu dureze mult.

„Sistemele de plată, informații, contabilitate și statistică ale Bulgariei sunt complet pregătite pentru operațiunile din zona euro. Suntem, de asemenea, gata pentru procesul de schimb valutar. Imprimăm bancnote euro de patru ani și producem acum loturi de test pentru monede euro bulgare”, a adăugat el.

Deși Bulgaria a reușit să controleze inflația, deficitul bugetar rămâne o problemă majoră. Ministerul de Finanțe a raportat un deficit de 9 miliarde de euro în august, echivalent cu aproximativ 8% din PIB, conform unei investigații Euractiv.

Georgia: Mii de oameni au ieșit din nou în stradă. A 12-a noapte consecutivă de proteste față de politica pro-rusă a guvernului

Mii de georgieni pro-Uniunea Europeană s-au adunat luni în faţa clădirii Parlamentului de la Tbilisi pentru o a 12-a noapte consecutivă de proteste împotriva guvernului, acuzat că a renunţat la ambiţiile europene ale ţării şi de derivă autoritară prorusă.

Fosta republică din Caucaz este în criză politică după alegerile legislative din 26 octombrie, câştigate de partidul puterii Visul Georgian, însă denunţate de opoziţia prooccidentală ca fiind fraudate.

Decizia din 28 noiembrie a guvernului georgian de a amâna până în 2028 „problema aderării la Uniunea Europeană” a generat un val de manifestaţii proeuropene la Tbilisi şi în alte oraşe. Aceste manifestaţii au fost majoritatea dispersate de poliţie cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă, în timp ce sute de manifestanţi au aruncat cu focuri de artificii şi pietre asupra forţelor de ordine.

Potrivit Ministerului de Interne georgian, 402 de manifestanţi au fost arestaţi de la începutul manifestaţiilor, majoritatea pentru „nesupunere” sau „vandalism”, însă „peste 30” pentru infracţiuni precum organizarea de violenţe.