Cronica săptămânii internaționale: alegeri prezidenţiale în Croaţia, catastrofă aviatică în Coreea de Sud, temeri legate de cel de-al Treilea Război Mondial
Cronica săptămânii internaționale: 2025 se anunță ca fiind un an complicat, date fiind războaiele din Ucraina şi Orientul Mijlociu, alianțele dintre regimuri autoritare şi, bineînțeles, revenirea republicanului Donald Trump la Casa Albă, a cărui politică externă va cântări greu asupra afacerilor mondiale, se arată într-o analiză a AFP, potrivit Agerpres.
„Putin nu se va opri“. Experții avertizează asupra expansiunii rusești în Europa de Est: Temerile legate de cel de-al Treilea Război Mondial cresc după ce Occidentul a fost avertizat că Vladiir Putin se pregătește să acapareze noi teritorii pentru a „restabili fosta Uniune Sovietică”.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat, luni, liderii mondiali pentru că nu au făcut „aproape nimic” pentru a contracara cooperarea militară a Rusiei cu Coreea de Nord, care trimite trupe și echipamente pentru a ajuta Moscova.
Prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico, şi-a atras critici din întreaga Europă, dar şi din partea propriului popor după vizita sa surpriză la Moscova, duminică, unde a avut discuții faţă în faţă cu Vladimir Putin.
Italia va prelungi livrările de război către Ucraina până la sfârşitul anului 2025.
Alegerile prezidenţiale în Croaţia. Cine are cele mai multe șanse să câștige scrutinul
Croaţii își aleg duminică, 29 decembrie, preşedintele pentru următorii cinci ani. Opt candidați sunt înscrişi pe buletinul de vot la aceste alegeri prezidențiale.
Potrivit sondajelor, marele favorit al alegerilor este Zoran Milanovic, preşedintele aflat la sfârşit de mandat, un politician cu discurs tranşant şi critic vehement al guvernului, informează agenţiile de presă internaţionale citate de Agerpres.
Fost premier social-democrat (SDP), ales preşedinte în 2020, Milanovic îi devansează în sondaje pe ceilalţi şapte candidaţi, fiind creditat cu 37% în intenţiile de vot în primul tur, insuficient însă pentru a câştiga din această duminică. Potrivit unui sondaj difuzat vineri, el ar urma să se confrunte într-un tur doi, pe 12 ianuarie, cu Dragan Primorac (20% din intenţiile de vot), susţinut de conservatorii aflaţi la putere (HDZ) ai premierului Andrej Plenkovic.
Scrutinul se derulează pe fondul unei inflaţii importante, al unei corupţii generalizate şi unei penurii de mână de lucru.
Catastrofă aviatică în Coreea de Sud. Peste 120 de persoane au murit, după prăbușirea unei aeronave cu 181 de persoane la bord
Un avion Jeju Air cu 181 de persoane la bord care venea de la Bangkok s-a prăbușit și a luat foc la aterizare pe aeroportul Muan din sud-vestul Coreei de Sud. Potrivit primelor informații, prăbușirea aeronavei ar fi fost produsă în urma unei coliziuni cu o pasăre. Autoritățile au anunțat că au salvat doi membri ai echipajului din epava în flăcări a aeronavei.
Cel puțin 124 de pasageri au murit în accidentul aviatic de pe aeroportul Muan din sud-vestul Coreei de Sud, potrivit ultimelor informații Reuters.
Turnul de control a emis un avertisment privind pericolul de lovire cu păsări. Piloții ar fi emis la scurt timp un semnal de alarmă, potrivit unui oficial al Ministerului Transporturilor.
Oficialul nu a precizat dacă zborul a spus că a lovit vreo păsări, însă a precizat că cutiile negre au fost colectate.
Premierul ungar Viktor Orban a declarat că este convins că războiul Rusiei împotriva Ucrainei se va încheia în 2025 și că economiile europene își vor reveni, iar pentru asta sunt două scenarii.
Armata rusă a atacat stația electrică din regiunea ucraineană Podolsk, fiind afectată și activitatea centralei de la Cuciurgan. Într-un mesaj pe Facebook, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat că în prezent, doar două turbine ale centralei sunt operaționale, iar capacitatea de producție a energiei electrice este limitată. Astfel, Guvernul de la Chișinău urmează să procure din România, de la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă, 100 megawați pentru a suplini deficitul. Autoritățile nu divulgă prețul, dar spun că este unul plafonat.
Într-un interviu acordat recent, premierul ungar Viktor Orban a fost întrebat despre posibilele scenarii dacă războiul dintre Rusia și Ucraina nu se va încheia în termenul pe care l-a anticipat. Orban a răspuns scurt și ferm: „Războiul se va încheia în 2025. Fie prin negocierea unui acord de pace, fie prin distrugerea uneia dintre părțile implicate în conflict”. De asemenea, acesta este de părere că, după încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, economiile europene, în special cea a Ungariei, vor experimenta o perioadă de succes economic semnificativ. În același timp, prim-ministrul Ungariei a făcut o reflecție asupra războiului din Ucraina, subliniind că „stelele nu s-au aliniat niciodată atât de prost” și că ultimii patru ani au fost cei mai grei din cariera sa politică, scrie B1.
Telegram a blocat accesul la mai multe canale media de stat din Rusia în Uniunea Europeană
Telegram a impus restricţii la accesul utilizatorilor din mai multe ţări din Uniunea Europeană la canalele media de stat ruseşti, inclusiv RIA Novosti şi Izvestia. Blocajele au fost raportate în Polonia, Belgia, Franţa, Ţările de Jos, Grecia, Italia şi Cehia, dar nu există informaţii clare cu privire la aplicabilitatea acestora în întreaga Uniune Europeană.
Măsura survine în contextul eforturilor constante ale Uniunii Europene de a combate dezinformarea propagată de regimul de la Kremlin, dar şi de a preveni destabilizarea regională, în cadrul unui plan amplu care include, printre altele, interdicţia emisiunilor media ruseşti pe teritoriul UE, începând cu mai 2024.
Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat că anul acesta aproape 440.000 de oameni au semnat un contract cu Ministerul Apărării şi s-au înrolat în serviciul militar, anunță presa din Rusia.
După invazia Moscovei din Ucrainei de acum 1.035 de zile, regimul de la Kremlin a pierdut aproape în totalitate piața europeană. Însă, Rusia vrea să devină lider mondial într-un domeniu cheie. Putin face o mutare periculoasă, prin care leagă 7 țări de Rusia, pentru 60 de ani, construind acolo peste 10 centrale nucleare. Printre aceste state se numără China, Turcia, Iran și Ungaria, scrie Ziare.com.
AdNow, firmă de publicitate online fondată în 2014 de cetățeni ruși, cu sediul central din Moscova și cu o filială la Londra, relocată în Bulgaria
Campania lui Călin Georgescu pentru alegerile prezidențiale ar fi fost susținută de o rețea din Rusia care ar fi fost implicată și în campaniile prezidențiale ale lui Vladimir Putin sau Dmitri Medvedev. De asemenea, rețeaua ar fi fost implicată, spre exemplu, în campanii anti-vaccinare în timpul pandemiei de COVID-19, în Franța și Germania, arată jurnaliștii de la Financial Times.
Este vorba despre AdNow, o firmă de publicitate online fondată în 2014 de cetățeni ruși, cu sediul central din Moscova și cu o filială la Londra. Potrivit publicației, aceasta ar fi fost folosită într-o campanie de dezinformare despre vaccinurile împotriva coronavirusului. Compania, acum relocată în Bulgaria, a fost activă în ultimii ani în campanii publicitare în România și Bulgaria, arată documentele citate de jurnaliști. Acestea au fost dezvăluite pentru prima dată de BG Elves, un grup bulgar de experți în securitate cibernetică și de portalul român de investigații Snoop, scrie Gândul.
– Un tribunal rus a condamnat marţi un cetăţean american de origine rusă, Gene Spector, la 15 ani de detenţie pentru „spionaj”, transmite Reuters.
–Peste 10.000 de marinari, soldați și aviatori britanici în serviciu nu pot merge la război pentru că au fost declarați inapți din punct de vedere medical, potrivit publicației The Times.
–Statele occidentale au salutat anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din România, câștigate de ultranaționalistul Călin Georgescu, dar chiar și criticii săi spun că decizia ridică întrebări îngrijorătoare cu privire la democrația românească, scrie New York Times.
Atunci când România a anulat luna aceasta primul tur al alegerilor prezidențiale câștigat de un candidat ultranaționalist cu un discurs favorabil Moscovei, mulți occidentali au aplaudat ceea ce ei au numit o „soluție” pentru un proces democratic care nu a funcționat cum trebuie. Prin decizia de reluare a alegerilor însă, Curtea Constituțională a României a oferit un cadou propagandei Rusiei, scrie New York Times, care subliniază că Moscova a ironizat de mult timp angajamentul declarat al Occidentului față de democrație, considerându-l un simulacru care se aplică doar atât timp cât „cei buni” sunt cei care câștigă.
Rusia a primit mai multe propuneri din diferite țări care sunt dispuse să găzduiască o posibilă întâlnire pe teritoriul lor între președintele rus Vladimir Putin și liderul ales al SUA, Donald Trump, relatează site-ul ziarului rusesc Kommersant.
Uniunea Europeană ar trebui să producă aproximativ două milioane de obuze de artilerie în 2025, a declarat Andrius Kubilius, noul comisar european pentru apărare şi spaţiu, potrivit Kyiv Independent
Răspunzând preocupărilor legate de faptul dacă Europa are suficientă capacitate de producţie pentru a spori sprijinul militar pentru Ucraina, Kubilius a declarat că doar 20-25% din armele furnizate de UE sunt produse în cadrul blocului, restul fiind achiziţionate din surse externe. Kubilius a subliniat că creşterea producției de arme în UE depinde de comenzile din partea guvernelor europene, care în prezent sunt insuficiente. Fără contracte pe termen lung cu producătorii de apărare, a avertizat el, este puţin probabil ca Europa să crească producţia de arme şi muniții pentru Ucraina în următorii ani.
SUA intenţionează să impună sancţiuni suplimentare asupra petrolului rusesc până la sfârşitul anului, vizând în special aşa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, a declarat luni Vladyslav Vlasiuk, comisarul pentru sancţiuni al preşedintelui ucrainean. Peste 100 de petroliere care fac parte din flota fantomă a Rusiei, menită să eludeze sancţiunile, se aşteaptă să fie afectate, a declarat Vlasiuk. „Există așteptări mari de la acest pachet”, a declarat Vlasiuk pentru Suspilne ca răspuns la sancţiunile anticipate. „Acest lucru va influența în mod semnificativ dorinţa contrapărţilor de a lucra cu furnizorii ruşi”, potrivit Mediafax.
Americanii sunt sfătuiți să plece imediat din Belarus
Statele Unite își îndeamnă cetățenii să părăsească Belarus imediat, din cauza pericolelor la adresa cetățenilor americani, informează site-ul oficial al Departamentului de Stat al SUA, potrivit Știripesurse.
Ucraina a primit un nou pachet extins de arme din Germania, a anunţat luni Ministerul Apărării de la Kiev, informează dpa, conform Agerpres. Furnizarea, confirmată şi de guvernul german, include 15 tancuri de luptă Leopard 1A5, două tancuri antiaeriene Gepard, un obuzier autopropulsat Panzerhaubitze 2000, două sisteme antiaeriene Iris-T şi două lansatoare de rachete Patriot. Sistemele antiariene sunt deosebit de importante pentru Kiev pentru a combate atacurile Rusiei cu drone şi rachete, care s-au intensificat în ultimele săptămâni. Guvernul german a declarat că furnizarea de sisteme suplimentare Iris-T a fost promisă în 2023, scrie G4media.
Kremlinul a respins informațiile apărute în presa turcă, care sugerau că Asma al-Assad, soția de origine britanică a fostului lider sirian Bashar al-Assad, ar intenționa să divorțeze și să se întoarcă la Londra, scrie Adevărul.
Italia va furnizeza până la sfârșitul anului 2025 „mijloace, materiale și echipamente” Ucrainei
Cabinetul italian a adoptat luni un decret de lege care îi permite să continue să furnizeze până la sfârșitul anului 2025 „mijloace, materiale și echipamente” Ucrainei pentru a sprijini efortul său de război împotriva Rusiei, se arată într-un comunicat al guvernului, citat de Reuters. De când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, Italia a aprobat 10 pachete de ajutor militar pentru Kiev, inclusiv două sisteme franco-italiene de apărare aeriană cunoscute sub numele de SAMP/T.
Numărul soldaților nord-coreeni uciși și răniți care luptă alături de forțele ruse în regiunea Kursk din Rusia a depășit 3.000, a declarat președintele Zelenski într-o declarație distribuită pe Telegram pe 23 decembrie. Se pare că Rusia a desfășurat aproximativ 12.000 de soldați nord-coreeni pentru a ajuta la înlăturarea trupelor ucrainene care luptă în regiunea Kursk de la începutul lunii august.
Guvernul federal al Australiei a fost îndemnat să evacueze un cetățean australian care a fost grav rănit după ce a călcat pe o mină în timp ce lupta pentru Ucraina pe frontul din estul țării. Prietenii bărbatului de 38 de ani, care este tratat într-un spital ucrainean, avertizează că acesta are nevoie urgent de tratament specializat pentru a evita pierderea unor membre și fac apel la diplomații australieni pentru a interveni în acest caz, scrie The Guardian.
În capitala Slovaciei, Bratislava, oamenii au ieșit luni pe străzi pentru a protesta, afișând pancarte în sprijinul Ucrainei, precum şi reprezentări deloc măgulitoare ale premierului lor. Pe un banner scria simplu: „Miroase a trădare”, relatează Sky News. După cancelarul austriac Karl Nehammer şi premierul maghiar Viktor Orban, Robert Fico este doar al treilea lider al UE care îl vizitează pe Vladimir Putin la Moscova de când liderul rus a ordonat invadarea Ucrainei, în februarie 2022.
Sursa tv8.md