Cronica săptămânii internaționale: anularea alegerilor din România, subiect de breaking news în lume

O nouă cronică a săptămânii care zguduie jurnalele: alegerile prezidențiale din România, anulate! Poate cea mai surprinzătoare știre a săptămânii…

Mass media din cele patru colțuri ale lumii a preluat și comentat ceea ce s-a întâmplat în țara noastră. Pe lângă acest subiect, moțiunea de cenzură a Guvernului francez, inaugurarea Catedralei Notre Dame de Paris dar și moțiunea în vederea destituirii președintelui sud-coreean cu privire la tentativa eșuată a acestuia de a impune legea marțială care a eșuat, sunt evenimente majore care au interesat mapamondul.

BBC: Presupusa ingerință rusă în alegerile din România reînvie amintiri întunecate. Reluarea alegerilor ar putea avea loc abia în primăvară. E o perioadă lungă de timp în politica românească

Curtea Constituțională a României a anulat recentele alegeri prezidențiale și a ordonat repetarea acestora, în urma unor acuzații și dovezi ale unei posibile interferențe rusești. Aceasta este o decizie șoc a Curții Constituționale a României, dar vine după două săptămâni de tensiune politică ridicată aici. Toate previziunile, orice certitudine, au zburat pe fereastră. Până acum, străzile din București sunt calme, oamenii asimilând vestea, relatează de la București jurnalista Sarah Rainsford, coresponenta BBC pentru Europa de Est.

AFP: Alegerile din România și locul ocupat de TikTok în opțiunea alegătorilor amintesc importanța rețelelor de socializare în difuzarea informației

07:30 • Internațional

Cronica săptămânii internaționale: Trump, oficial la Casa Albă/Incident cumplit în Germania/Fără WhatsApp în Guvernul scoțian

09:00, 15.12.2024 • Internațional

Cronica săptămânii internaționale: război, cel mai bogat refugiat din lume, avertismentul de la NATO, fotbalistul-președinte de țară

Alegerile din România și locul ocupat de TikTok în opțiunea alegătorilor amintesc importanța rețelelor de socializare în difuzarea informației, iar un raport anual al Institutului Reuters, care are la bază rezultate din 47 de țări, arată că utilizatorii care se informează pe rețele de socializare a crescut în ultimii ani, relatează AFP. În 2024, 29% dintre persoanele intervievate declară astfel că rețelele de socializare sunt principala lor sursă de informații online, urmate de căutări și de site-urile și aplicațiile presei tradiționale.

Ministrul polonez de Externe: Salutăm faptul că a fost găsită o soluție conformă Constituției române și democrația s-a impus

Ministrul polonez de Externe, Radek Sikorski, afirmă că ”alegerile libere și corecte, fără interferențe străine, sunt un drept inalienabil al tuturor cetățenilor în țările democratice”. ”Salutăm faptul că a fost găsită o soluție conformă Constituției române și democrația s-a impus”, arată Radek.

„Salutăm faptul că a fost găsită o soluție conformă Constituției române și democrația s-a impus. Alegerile libere și corecte, fără interferențe străine, sunt un drept inalienabil al tuturor cetățenilor în țările democratice”, a afirmat Radek Sikorski, vineri, într-un mesaj postat pe rețeaua X.

El a adăugat: „Polonia va continua să lucreze cu România ca un stat membru UE de încredere și un aliat NATO pentru a proteja securitatea ambelor țări și a popoarelor noastre”.

Președintele Comisiei pentru afaceri externe din Duma de Stat a Rusiei compară evenimentele din România cu cele din Ucraina anului 2004: „O acțiune foarte grosolană a occidentalilor de teama sosirii unor noi politicieni rezonabili precum Fico și Orbán”

Leonid Sluțki, șeful Comisiei pentru afaceri internaționale din Duma de Stat a Rusiei, a subliniat vineri asemănarea situației din România după anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale cu „modelul scenariului ucrainean din 2004”, acuzând o „dictatură brutală” a forțelor prooccidentale, care se tem de succesul unor lideri precum Viktor Orban, și prognozând „colapsul inevitabil al ordinii mondiale unipolare”, relatează TASS.

Comisia Europeană a transmis TikTok o nouă solicitare de informații, în regim de urgență, în legătură cu alegerile din România

Comisarul european pentru servicii digitale, Henna Virkkunen, a anunțat vineri că Bruxelles-ul a trimis către TikTok o nouă cerere urgentă de informații, subliniind că platforma trebuie să-și sporească resursele pentru a contracara operațiunile de dezinformare înainte de weekendul electoral din România.

„Suntem îngrijorați de indicii din ce în ce mai numeroase privind o operațiune de influență online străină coordonată care vizează alegerile în curs din România, în special pe TikTok”, a scris pe X comisarul Henna Virkkunen.

Ea spune că a trimis o cerere urgentă de informații către companie, „în lumina ultimelor informații declasificate”, după ce joi a emis deja un ordin de păstrare a datelor care acoperă întreaga perioadă electorală. Totodată, Comisia Electorală a emis un apel către TikTok referitor la „remedierea urgentă” a politicilor sale de moderare și amplificare și la respectarea reglementărilor electorale prevăzute de DSA.

Michel Barnier și-a prezentat demisia

Premierul Michel Barnier și-a prezentat joi demisia președintelui Emmanuel Macron, care i-a cerut să administreze afacerile curente până la numirea unui nou guvern.

Demisia intervine în urma unei moțiuni de cenzură la adresa guvernului votate miercuri de Adunarea Națională după ce premierul în exercițiu a decis să angajeze răspunderea guvernamentală pentru bugetul asigurărilor sociale.

Miercuri, deputații de stânga și cei din Rassemblement National (RN), partidul de extremă dreapta al lui Marine Le Pen, au adoptat împreună moțiunea de cenzură, a doua din istoria celei de-a cincea Republici, ceea ce deschide o perioadă de mare incertitudine politică și financiară în Franța.

Printre numele vehiculate pentru a-l înlocui pe Michel Barnier se numără cel al președintelui partidului centrist MoDem, François Bayrou, ministrul Forțelor Armate, Sébastien Lecornu, republicanul Xavier Bertrand, fostul premier socialist Bernard Cazeneuve și primarul din Troyes, François Baroin, scrie Le Figaro.

Inteligența artificială nu a perturbat alegerile în lume în 2024, anunță Meta. Majoritatea operațiunilor de influențare pe care le-a oprit în ultimii ani au fost desfășurate de către actori provenind din Rusia, Iran și China

Temeri cu privire l faptul că inteligența artificială (AI) avea să declanșeze un val de dezinformare cu scopul de a înșela alegătorii în lume în 2024 nu s-au adeverit, anunță marți gigantul american Meta, firma mamă a Facebook, relatează AFP.

Sistemele de apărare împotriva campaniilor de influențare mincinoase pe platforma întreprinderii au funcționat, a declarat presei președintele Meta însărcinat cu Afaceri Internaționale Nick Clegg.

„Nu cred că utilizarea AI generative a fost un instrument deosebit de eficient pentru AI”, declară Clegg, referindu-se la persoanele din spatele campaniilor de dezinformare.

Diferența ”între ceea ce se aștepta și ceea ce s-a observat este destul de importantă”, subliniază el.

Potrivit întreprinderii, majoritatea operațiunilor de influențare pe care le-a oprit în ultimii ani au fost desfășurate de către actori provenind din Rusia, Iran și China

O curte federală de apel din SUA susține legea care impune ByteDance, cu sediul în China, să vândă TikTok sau să facă față interdicției din SUA

O instanță federală de apel din Washington, D.C., a confirmat vineri o lege care cere companiei chineze ByteDance să-și vândă platforma de socializare TikTok până la 19 ianuarie 2024 sau să se confrunte cu o interdicție efectivă în Statele Unite, transmite CNBS.

Catedrala Notre-Dame și-a redeschis porțile, la peste cinci ani după incendiu

Distrusă parțial de un incendiu în 2019, celebra catedrală Notre-Dame din Paris și-a redeschis sâmbătă porțile în prezența a numeroși șefi de stat, dar și a unor celebrități, evenimentul reprezentând punctul culminant al unui colosal proiect de reconstrucție fără precedent în istoria Franței, relatează AFP.

Aproximativ 40 de șefi de stat și de guverne, inclusiv președintele ales al Statelor Unite Donald Trump, au asistat sâmbătă la redeschiderea catedralei Notre-Dame de Paris, incendiată în aprilie 2019, potrivit unei liste exhaustive publicate în cursul săptămânii de către președinția franceză.

Lavrov arată că Rusia este dispusă să folosească orice mijloace în conflictul din Ucraina

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat, într-un interviu difuzat joi, că folosirea unei rachete hipersonice în războiul din Ucraina urmărește să facă Occidentul să înțeleagă că Moscova este gata să folosească orice mijloace pentru a se asigura că nu suferă ”o înfrângere strategică”, potrivit Reuters.

Rusia a folosit racheta hipersonică Oreșnik asupra orașului ucrainean Dnipro luna trecută, în ceea ce liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a descris ca un test al unei rachete despre care a afirmat că nu poate fi doborâtă. El a spus că Rusia ar putea pune în acțiune alte astfel de rachete, în ”condiții de luptă”, dacă este nevoie.

„Mesajul este că voi, vreau să spun SUA și aliații SUA, care oferiți aceste arme cu rază lungă de acțiune regimului de la Kiev, ei trebuie să înțeleagă că noi suntem gata să folosim orice mijloace pentru a nu le permite să aibă succes cu ceea ce ei numesc o înfrângere strategică a Rusiei”, a declarat Lavrov jurnalistului american Tucker Carlso

Moțiunea în vederea destituirii președintelui sud-coreean Yoon Suk Yeol cu privire la tentativa eșuată a acestuia de a impune legea marțială a eșuat

Vestea a fost anunțată sâmbătă de președintele Parlamentului sud-coreean, în timp ce aproximativ 150.000 de manifestanți s-au adunat în fața sediului Parlamentului pentru a-i cere să plece de la putere, relatează AFP.

Yoon Suk Yeol a uimit Coreea de Sud marți seara, când a anunțat impunerea legii marțiale, o măsură fără precedent de la lovitura de stat a dictatorului Chun Doo-hwan în 1980, și a trimis armata în Parlament, cu scopul de a-l reduce la tăcere.

În condiții rocambolești, 190 de deputați au reușit să țină o ședință de urgență în cursul nopții, în timp ce asistenții lor blocau cu mobilier intrările în hemiciclu pentru a-i împiedica pe militarii înarmați să intre.

Acești deputați au votat în unanimitate împotriva legii marțiale și l-au obligat astfel pe nepopularul președinte conservator să ridice legea marțială după șase ore.

Ungaria va pierde 1 miliard de euro din fondurile UE până la sfârșitul anului

Ungaria este pe punctul de a pierde 1 miliard de euro din banii UE, care au fost blocați din cauza încălcării statului de drept, au declarat pentru POLITICO mai mulți oficiali care cunosc procedurile.

Comisia Europeană a alocat peste 16 miliarde de euro ca subvenții pentru regiunile mai sărace, precum și ajutoare economice post-Covid pentru stimularea creșterii economice, ca parte a eforturilor de a-l presa pe Viktor Orbán să revină asupra schimbărilor sale legislative considerate pe scară largă drept antidemocratice.

Dacă Ungaria nu va putea pune în aplicare 17 măsuri și nu va obține aprobarea Comisiei Europene până la 31 decembrie – dar numai această etapă durează în mod normal luni de zile – 1 miliard de euro din fondurile UE destinate regiunilor mai sărace vor dispărea definitiv.

Banca Mondială: Țările sărace au plătit o sumă-record în 2023 pentru a-și rambursa datoria

Țările în curs de dezvoltare au cheltuit o sumă record de 1,4 trilioane de dolari în 2023 pentru a-și achita datoriile externe, pe fondul creșterii costurilor dobânzilor la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii, conform celui mai recent raport al Băncii Mondiale privind datoria internațională.

Plățile totale de dobânzi ale țărilor în curs de dezvoltare au atins 406 miliarde de dolari, cele mai afectate fiind statele cele mai sărace. Acestea, eligibile pentru împrumuturi de la Asociația Internațională de Dezvoltare (IDA), au plătit un record de 96,2 miliarde de dolari. Deși rambursările de capital au scăzut cu aproape 8%, la 61,6 miliarde de dolari, costurile dobânzilor au urcat la 34,6 miliarde de dolari – de patru ori mai mult decât în urmă cu un deceniu.

În medie, țările IDA alocă acum 6% din veniturile din export pentru plata datoriilor externe, cel mai ridicat nivel din 1999. În unele cazuri, acest procent ajunge până la 38%.