Cronica săptămânii internaționale. Ce se întâmplă în lume

Ce a adus pe plan internațional ultima săptămâna din octombrie: inundații și pierderi de vieți omenești, alegeri controversate în mai multe state europene, o zi de duminică în care se decide soarta a milioane și milioane de oameni de peste Ocean și nu numai, testări militare ale Coreei de Nord dar și o veste bună legată de emisiile de gaze cu efect de seră. Pentru a afla toate acestea, urmăriți „Cronica săptămânală internațională” realizată de PUTEREA!

După Georgia, Moldova se confruntă cu alegeri prezidențiale decisive

Scuturată de victoria limitată pentru la referendumul UE, Republica Moldova isi alege președintele duminică, 3 noiembrie, o alegerea crucială între liderul pro-occidental în funcție, Maia Sandu, și un candidat care cere reconectarea cu Moscova.

09:35 • Internațional

Cronica săptămânii internaționale: Evenimentele care marchează lumea

Astfel, după alegerile legislative din Georgia, marcate de o victorie a partidului de guvernământ contestat de mai multe cancelarii europene, ochii sunt ațintiți spre Chișinău.

În aceste două foste republici sovietice, Rusia este acuzată de imixtiune în procesul electoral, acuzații respinse categoric de Kremlin.

Cumpărare masivă de voturi, dezinformare, propagandă, etc. „Am câștigat cinstit într-o luptă nedreaptă”, a lansat Maia Sandu a doua zi după referendumul aprig contestat asupra UE din 20 octombrie, anunțând „o luptă grea” în turul doi care se desfășoară duminică  în această ţară de 2,6 milioane de locuitori.

Maia Sandu cu 42,49% din voturi, fost economist, în vârstă de 52 de ani care a devenit o personalitate europeană de frunte se confruntă cu Alexandr Stoianoglo (25,95%), un fost procuror în vârstă de 57 de ani susținut de socialiștii pro-ruși.

În videoclipurile postate pe rețelele de socializare, Maia Sandu îndeamnă alegătorii „să nu cedeze în fața escrocilor care îți calcă demnitatea, îți fură libertatea” și vor „distruge Moldova pentru decenii viitoare”.

Georgia: Viktor Orbán a vizitat Tbilisi după alegerile controversate

Premierul maghiar Viktor Orbán, aliat politic al guvernului Georgian Dream, a vizitat Georgia luni, 28 octombrie, în timp ce Uniunea Europeană (UE) se luptă să decidă asupra rezultatelor contestate ale alegerilor legislative care au avut loc sâmbătă, 26 octombrie.

Viktor Orbán a fost unul dintre primii oficiali europeni care a felicitat partidul Visul Georgian după rezultatele alegerilor din weekendul trecut, declarând că mișcarea a câștigat o „victorie zdrobitoare”.

Potrivit observatorilor internaționali, votul de sâmbătă a fost afectat de nereguli semnificative, cum ar fi completarea buletinelor de vot, intimidarea alegătorilor și mita.

Alegeri în Lituania: Liderul social-democrat își retrage candidatura pentru scaunul de prim-ministru

Liderul Partidului Social Democrat Lituanian (LSDP) și favorit pentru postul de prim-ministru Vilija Blinkeviciute a anunțat miercuri, 30 octombrie, că își retrage candidatura pentru această funcție din cauza vârstei și stării de sănătate.

În locul său, social-democrații l-au nominalizat pe Gintautas Paluckas, fost președinte al partidului și actual deputat.

„La aproape 65 de ani, ar fi prea greu să lucrez ca prim-ministru, pentru că sunt pensionar și am înțeles, pe tot parcursul perioadei electorale, cum această funcție ar fi plină de responsabilitate și ar necesita multă sănătate și energie.” Vilija Blinkeviciute a declarat presei.

Sub conducerea lui Vilija Blinkeviciute, social-democrații au obținut 52 de locuri din cei 141 de membri ai parlamentului în urma alegerilor legislative care s-au încheiat duminică.

Gintautas Paluckas, în vârstă de 45 de ani, este considerat liderul celei mai tinere și progresiste aripi a social-democraților. El a deținut deja președinția partidului său înainte de a-l preda lui Vilija Blinkeviciute după un rezultat slab la alegerile legislative din 2020.

După o campanie electorală axată pe costul vieții și securitatea națională din Rusia vecină, social-democrații au început discuțiile de coaliție pentru formarea unui nou guvern. După ce au început discuțiile cu Uniunea Democrată „În numele Lituaniei” și Uniunea Populară a Țăranilor Lituanieni, au decis să extindă negocierile la alte partide.

Vilija Blinkeviciute, care a anunțat că își va continua activitatea în Parlamentul European în ciuda obținerii unui loc în parlamentul național, a estimat că negocierile privind formarea coaliției ar trebui finalizate până pe 9 noiembrie, adică cu o săptămână înainte de începerea mandatului lui. noul parlament.

 Bulgaria: alegătorii bulgari au susținut partidele radicale și populiste

Parlamentul Bulgariei va avea  deputati din opt partide pentru un nou mandat după alegerile anticipate din 26-27 octombrie, în care fostul prim-ministru și liderul GERB Boyko Borissov a ieșit învingător. Acesta va trebui să formeze o coaliție de patru partide sau o majoritate „fantomă” pentru a guverna.

GERB-ul lui Boyko Borissov a câștigat alegerile cu 26,46% din voturi, în timp ce coaliția pro-europeană We Continue the Change — Bulgaria Democratică a obținut 14,23% din voturi, devenind a doua cea mai mare forță politică din țară. Dar o coaliție cu aceste două partide nu va fi suficientă pentru ca liderul GERB să formeze un guvern, ceea ce înseamnă că va trebui să caute sprijinul a cel puțin altor trei partide.

Posibilii parteneri ar putea include partidul radical pro-rus Renașterea, care s-a clasat pe locul al treilea cu 13,38%, sau partidul Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS, Renew) a lui Delyan Peevski, care s-a clasat pe locul a patra cu 11,45%.

Partidul Socialist Bulgar a intrat și el în Parlament cu 7,57%, nereușind să-și revină în ciuda formării unei coaliții de stânga în perioada premergătoare alegerilor. Partidul populist al lui Slavi Trifonov, „Există un astfel de popor” (ITN), a obținut 6,79%.

Partidul radical MECH al lui Radostin Vassilev, fost deputat ITN (4,59%), s-a făcut cunoscut făcând apel la un regim autoritar în stilul premierului ungar Viktor Orban.

La rândul său, partidul populist pro-rus Velichie nu a reușit să intre în parlament, apropiindu-se de pragul de 4% cu 3,999% din voturi – rezultat de care va beneficia GERB, partidul care a venit primul, întrucât va primi cel mai mare. cota la redistribuirea deputaţilor nealeşi.

Cu toate acestea, peste 29% dintre alegătorii bulgari au susținut partidele radicale și populiste, care ar putea trebui să fie luate în considerare în timpul negocierilor de coaliție.

Germania este încrezătoare în procesul de aderare al Macedoniei de Nord la UE după alegerile din Bulgaria

Germania este încrezătoare că actualul impas din procesul de aderare al Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană (UE) va fi rezolvat după alegerile anticipate din Bulgaria din 27 octombrie, potrivit ministrului german al afacerilor externe, Annalena Baerbock care s-a întâlnit cu omologul său din Macedonia de Nord.

UE a decis să înceapă negocierile de aderare cu Macedonia de Nord în 2022, dar prima rundă de negocieri nu a fost confirmată, întrucât calea de aderare a țării este blocată din cauza unei dispute privind recunoașterea minorităților bulgare în constituția Macedoniei de Nord.

Germania a fost de multă vreme un susținător al extinderii UE, astfel încât statele din Balcanii de Vest să se alăture blocului, ajungând chiar să lanseze Procesul de la Berlin în 2014 pentru a accelera aderarea regiunii.

 Alegeri SUA: Harris contra Trump

Bătălia dintre Kamala Harris şi Donald Trump pentru obţinerea voturilor în statele cruciale, ce pot fi decisive pentru rezultatul alegerilor, a continuat contracronometru, relatează BBC.

Vineri, Harris şi Trump au organizat mitinguri în Milwaukee, statul Wisconsin, iar Harris a continuat a face campanie şi în alte câteva locuri din acest stal din Vestul Mijlociu. În Wisconsin, Joe Biden a câştigat datorită a 20.000 de voturi în urmă cu patru ani.

Donald Trump, a alimentat din nou în rândul susţinătorilor săi temerea că singurul mod în care ar putea pierde scrutinul de marţea viitoare este dacă ar exista fraude, potrivit agenției DPA.

Într-o intervenţie în Arizona, Trump a susţinut că el conduce în fiecare dintre cele şapte state-cheie care vor decide rezultatul alegerilor.

Nu există nicio dovadă care să susţină declaraţiile făcute de fostul preşedinte. În fapt, Washington Post a relatat joi că printre alegătorii care au votat anticipat, Kamala Harris se afla la conducere, ba chiar cu o marjă importantă.

Sondajele naţionale recente efectuate printre cei care au votat deja îi dau Kamalei Harris un avans de 19 până la 29 de puncte procentuale faţă de Donald Trump. Aceste cifre sunt mai mici decât pentru Biden în timpul alegerilor din 2020, când mai mulţi alegători americani au votat mai devreme din cauza coronavirusului, dar mai mari decât cele înregistrate pentru Hillary Clinton în 2016, relevă Washington Post.

În general, sondajele arată că cei doi candidaţi sunt la egalitate. Trump a intentat zeci de procese după victoria lui Joe Biden în 2020, care au eşuat în instanţă. La 6 ianuarie 2021, declaraţiile sale insistente că el a câştigat şi că „victoria” i-a fost furată în faţa unei mulţimi de susţinători au dus la luarea cu asalt a Capitoliului din Washington (sediul Congresului SUA) de către simpatizanţi ai săi.

Televiziunile se pregătesc de o noapte electorală disputată, cu teama de a anunță un câştigător prea devreme şi pe fondul unui posibil torent de dezinformare. În culisele studiourilor de televiziune, presiunea se exercită asupra birourilor de decizie, a echipelor de statisticieni şi analişti care furnizează estimări în direct pe baza primelor rezultate, care sunt în mod necesar fragmentare.

Inundații în Spania: „Dacă încălzirea continuă în ritmul actual, multe teritorii din Marea Mediterană vor fi nelocuibile”

Inundațiile mortale care au lovit Spania se adaugă la lunga listă a evenimentelor devastatoare care au aruncat Europa  în suferinta de peste treizeci de ani, chiar în momentul în care ONU publică un nou raport privind insuficiența politicilor climatice, care conduce planeta spre o încălzire de +3,1°C la sfârșitul acestui secol.

Cel puțin 205 persoane au murit în inundațiile care au devastat sud-estul Spaniei în această săptămână, potrivit unui nou bilanț provizoriu al serviciilor de urgență, citat de agenția AFP.

„În prezent, și provizoriu, numărul victimelor este de 202” numai în regiunea Valencia, potrivit unui comunicat al serviciilor de urgență din această regiune, de departe cea mai afectată de tragedie.

Alte două decese au avut loc, de asemenea, în regiunea învecinată Castilla-La Mancha și unul în Andaluzia, în timp ce un număr mare de persoane, al căror număr nu este cunoscut, sunt încă date dispărute.

Este vorba despre cele mai devastatoare inundaţii din Spania din ultima jumătate de secol, iar violenţa dezastrului a fost pusă pe seama fenomenului cunoscut local sub numele de DANA, care este intensificat de încălzirea climatică, relatează Reuters.

Coreea de Nord lansează o rachetă balistică cu cea mai lungă durată de zbor înregistrată

Coreea de Nord a efectuat joi, 31 octombrie, un test „crucial” cu rachete balistice intercontinentale, supravegheat de liderul său Kim Jong-un, cu scopul de a-și consolida descurajarea nucleară. „Tragerea de probă este o acțiune militară adecvată care îndeplinește pe deplin obiectivul de a-i informa pe rivalii noștri… cu privire la dorința noastră de a riposta”, a declarat Kim Jong-un în timpul lansării, a informat agenția de presă KCNA.

Casa Albă a să denunțat această lovitură, îngrijorându-se de riscurile de destabilizare din regiune. „Această lansare constituie o încălcare flagrantă a mai multor rezoluții ale Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională al SUA, Sean Savett, într-un comunicat. Conform sancțiunilor ONU, Phenianului i se interzice efectuarea oricăror teste de arme folosind tehnologie balistică.

Regatul Unit: creșteri de taxe și investiții fără precedent pentru primul buget al guvernului Starmer

Bugetul prevede creșteri fără precedent de taxe de 40 de miliarde de lire sterline pe an, dar și un pachet de 100 de miliarde de lire sterline în investiții pe cinci ani, pentru, potrivit cancelarului de la Finanțare, Rachel Reeves, „reconstruirea” țării și a serviciilor sale publice.

Acest buget prevede creșteri fără precedent, de taxe de 40 de miliarde de lire sterline pe an (48 de miliarde de euro), dar și un pachet uriaș de 100 de miliarde de lire sterline de investiții pe cinci ani, care să „reconstruiască” Regatul Unit și serviciile sale publice.

Emisiile de gaze cu efect de seră din UE au scăzut cu 8,3% în 2023

Comisia Europeană a anunțat joi, 31 octombrie, o scădere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu 8,3% în 2023, comparativ cu anul precedent, datorită dezvoltării energiilor regenerabile.

„Acesta este cel mai mare declin anual din ultimele decenii, cu excepția anului 2020, când Covid-19 a dus la o reducere a emisiilor cu 9,8%”, subliniază Bruxelles într-un comunicat de presă.

Emisiile nete de gaze cu efect de seră sunt acum cu 37% sub nivelul din 1990, în timp ce PIB-ul a crescut cu 68% în aceeași perioadă.

„UE rămâne pe drumul cel bun pentru a-și îndeplini angajamentul de a-și reduce emisiile cu cel puțin 55% până în 2030”, mai asigură Comisia.

Emisiile provenite din producția de energie electrică și încălzire au scăzut cu 24% față de 2022, datorită dezvoltării turbinelor eoliene și a panourilor solare și „tranziției de la cărbune”.

În 2023, sursele regenerabile au reprezentat 44,7% din producția de energie electrică din Uniunea Europeană (+12,4%) față de 32,5% din energia electrică produsă de combustibili fosili (-19,7%) și 22,8% (+1,2%) de centralele nucleare. Mixul de energie electrică, însă, variază foarte mult în funcție de țara europeană.