Cronica săptămânii internaționale dominată de discuții despre pacea din Ucraina
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2024/12/CRONICA-INTERNATIONALA-1.jpeg)
Cronica săptămânii internaționale aduce în prim plan comentarii fără număr la planul lui Trump de a opri războiul din Ucraina. Dar cu ce preț?
Donald Trump a discutat cu Vladimir Putin despre oprirea războiului din Ucraina
Donald Trump, președintele Statelor Unite, a discutat miercuri, prin telefon, cu omologul său din Rusia, Vladimir Putin, despre principalele probleme internaționale, inclusiv despre oprirea războiului din Ucraina.
”Am avut o conversație lungă și foarte productivă cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. Am discutat despre Ucraina, despre situația din Orientul Mijlociu, despre energie, inteligența artificială, puterea dolarului și diverse alte subiecte. Am reflectat amândoi asupra istoriei mărețe a națiunilor noastre. (…) Am vorbit și despre forța națiunilor noastre, despre beneficiile pe care le vom avea într-o bună zi prin colaborare. Dar, în primul rând, am fost amândoi de acord, vrem să oprim moartea a milioane de oameni în războiul Rusiei cu Ucraina”, a declarat Donald Trump, într-un mesaj postat pe platforma Truth Social.
Arabia Saudită este deschisă perspectivei de a organiza ÎNTÂLNIREA Donald Trump – Vladimir Putin
Arabia Saudită și-a exprimat disponibilitatea de a găzdui o întâlnire între președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump, care promovează negocierile de pace cu Ucraina.
„Regatul își exprimă disponibilitatea de a găzdui întâlnirea din Arabia Saudită și își reafirmă eforturile continue de a realiza o pace durabilă între Rusia și Ucraina”, a transmis Ministerul Saudit de Externe într-un comunicat, citat de AFP.
Nu s-a confirmat, însă, faptul că întâlnirea va avea loc și nici nu a menționat o dată pentru aceasta.
China propune organizarea unui summit între Vladimir Putin și Donald Trump pentru a încheia războiul din Ucraina
China dorește organizarea unui summit între preşedinţii rus Vladimir Putin şi american Donald Trump pentru a ajuta la încheierea războiului din Ucraina.
„China este fericită să vadă că Rusia şi Statele Unite îşi consolidează comunicarea cu privire la o serie de probleme internaţionale (…). Rusia şi Statele Unite sunt, ambele, ţări importante şi influente„, a declarat Guo Jiakun, purtătorul de cuvânt al MAE chinez.
Zelenski ar fi refuzat să dea americanilor 50% din rezervele de elemente rare ale Ucrainei
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi primit oferta să cedeze SUA drepturi asupra a 50% din rezervele minerale ale țării, a relatat jurnalistul Josh Rogin de la Washington Post.
„Mulți parlamentari aici, la München, mi-au spus că delegația Congresului SUA i-a prezentat lui Zelenski o bucată de hârtie pe care doreau ca acesta să o semneze, și prin care ar acorda SUA drepturi la 50% din exploatarea rezervelor minerale ale Ucrainei. Zelenski a refuzat politicos să o semneze”, a scris Josh Rogin pe X.
Jurnalistul a precizat ulterior că planul i-ar fi fost prezentat președintelui ucrainean de ambasadoarea americană Bridget Brink înainte de călătoria secretarului (Trezoreriei SUA, Scott) Bessent la Kiev.
Atacul de la Munchen: ipoteza unui act TERORIST în cazul atacului cu vehicul soldat cu 36 de răniți
Autoritățile germane privilegiază ipoteza unui atac islamist în cazul incidentului rutier produs joi în orașul München, soldat, conform noului bilanț, cu 36 de răniți.
”În acest moment, aș evoca o motivație islamistă a autorului”, a declarat un purtător de cuvânt al Poliției din München.
Autoritățile germane nu au stabilit încă vreo legătură cu organizații teroriste precum rețeaua Stat Islamic. Atacul cu vehicul s-a soldat, potrivit noului bilanț, cu 36 de răniți. Opt persoane sunt în stare gravă, iar două prezintă risc vital.
Individul de origine afgană a intrat aparent intenționat cu mașina într-un grup de oameni, în orașul München. Incidentul a avut loc joi în timpul unui miting sindical. Șoferul a intrat în grup cu viteza de circa 50 km/h.
Sunt concediați jumătate dintre cercetătorii americani care asigurau supravegherea epidemiologică
Administraţia Trump a început reformarea ministerelor prin concedierea cercetătorilor din cadrul unui program guvernamental de supraveghere epidemiologică.
Aproape jumătate dintre cercetătorii din cadrul unui program guvernamental de supraveghere epidemiologică au fost concediaţi vineri, ca o primă măsură pentru reformarea ministerelor iniţiată de Donald Trump. Potrivit unui epidemiolog de la Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC), care a supervizat acest program şi a vorbit sub protecţia anonimatului, aproape jumătate din cei aproximativ 140 de cercetători ai programului au fost anunţaţi că sunt concediaţi, notează Agerpres.
Volodimir Zelenski avertizează că Rusia nu are intenții de PACE și cere crearea unei „armate europene”
Preşedintele ucrainean a cerut sâmbătă, la Munchen, înfiinţarea unei armate europene pentru a întări apărarea continentului, avertizând că Rusia „nu se pregăteşte pentru dialog” şi nu are intenţia de a avansa negocieri de pace credibile, transmite CNBC, preluat de News.ro.
Zelenski a declarat că serviciile de informaţii ucrainene au indicii că Rusia intenţionează să trimită trupe în Belarus în această vară, sub pretextul unor exerciţii de antrenament, dar că această mişcare reprezintă o ameninţare directă la adresa ţărilor NATO aflate la graniţă.
Președintele ucrainean s-a întâlnit, vineri, cu vicepreşedintele american JD Vance pentru a discuta despre speranţele crescânde privind un posibil acord de pace între Rusia şi Ucraina. Cu toate acestea, liderul ucrainean a subliniat că ţara sa are nevoie de „garanţii de securitate” înainte de a accepta orice discuţii cu Rusia. „Aceasta nu este o ţară care vrea pacea… Nu se pregăteşte pentru dialog”, crede Zelenski despre Rusia.
Israelul ar putea ataca Iranul
Israelul ar putea ataca preventiv facilitățile nucleare ale Iranului până la jumătatea anului, potrivit unor rapoarte ale serviciilor de informații americane, citate de Washington Post. O astfel de acțiune ar întârzia programul nuclear iranian cu câteva săptămâni sau luni, dar ar putea declanșa o escaladare a conflictelor în regiune.
Cotidianul american Washington Post menționează că guvernul israelian, CIA și alte agenții de informații americane au refuzat să comenteze. Totuși, Brian Hughes, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, a declarat că administrația Trump „nu va permite Iranului să obțină o armă nucleară.”
Ursula von der Leyen solicită creșterea cheltuielilor pentru apărarea UE
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a solicitat creșterea cheltuielilor pentru apărare în timp ce SUA vor să inițieze negocierile cu Rusia privind încheierea războiului din Ucraina. Majoritatea statelor membre Uniunii Europene vor să își majoreze semnificativ cheltuielile pentru apărare.
Clauza de urgență pentru a permite guvernelor o marjă de manevră în limitele deficitului lor bugetar strict controlat a fost făcută la Conferința de Securitate de la München de către Ursula von der Leyen. A mai făcut această solicitare în timpul unei întâlniri cu ușile închise cu liderii naționali de săptămâna trecută, scrie Euronews.
Papa Francisc a fost internat în spital
Suveranul Pontif urmează să primească tratament pentru bronșită după ce a avut dificultăți de respirație în timpul reuniunii. Suferind de bronșită, suveranul pontif a fost internat vineri la spitalul Gemelli din Roma după ce ar fi avut dificultăți de respirație în timpul uneia dintre întâlnirile sale, scrie theguardian.com. citat de Adevarul. Vaticanul a declarat că va efectua „unele teste de diagnostic necesare și își va continua tratamentul pentru bronșită, care este încă în curs, într-un mediu spitalicesc”.
Participarea planificată a Suveranului Pontif la o audiență sâmbătă a fost anulată, în timp ce slujba din Bazilica Sfântul Petru de duminică va fi ținută de cardinalul José Tolentino de Mendonça. Vizita de luni la studiourile Cinecittà a fost, de asemenea, anulată.
Papa Francisc, în vârstă de 88 de ani, a avut mai multe întâlniri vineri înainte de a fi dus la spital, inclusiv cu Mark Thompson, directorul general al canalului de știri CNN, care a precizat ulterior că Suveranul Pontif era „alert din punct de vedere mental, dar se lupta să vorbească pentru perioade lungi din cauza dificultăților de respirație”.
O operațiune de amploare a avut loc în Italia împotriva COSA NOSTRA
Peste 1.200 de carabinieri au reușit să aresteze aproape 200 de membri ai celei mai mari și mai temute organizații mafiote din lume, Cosa Nostra, după ce au descins la mai multe adrese din Sicilia.
Autoritățile italiene au pornit un adevărat război contra Cosa Nostra, după o lungă muncă de investigare, care a presupus acțiuni simultane pe cinci paliere au mobilizat peste 1.200 de carabinieri din întreaga țară și au țintit pe șefii mafioți. Mulți dintre cei 180 de arestați abia ieșiseră din închisoare, dar se ocupau din nou cu vechile afaceri ilicite, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.
Anchetatorii olandezi, supărați pe partea română, în dosarul furtului tezaurului
Olandezii au întrerupt orice comunicare cu partea română, în ceea ce priveşte informaţii despre ancheta în desfăşurare a furtului obiectelor dacice de la Muzeul Drents din Assen. Este dezvăluirea făcută de Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul demis al Muzeului Naţional de Istorie a României, în podcastul „Zi de muzeu.” Aceasta vine, după ce la o conferinţă de presă, secretarul de stat în Ministerul Culturii, Diana Baciuna, a făcut publice date din contractul, privind organizarea expoziţiei „Dacia! Empire of Gold and Silver” la Assen.
Cele mai recente date din presa olandeză informează că cei trei suspecţi arestaţi pentru furtul pieselor de artă din tezaurul dacic nu vor fi eliberaţi deocamdată. Doi bărbaţi vor rămâne în arest pentru încă 90 de zile, iar arestarea preventivă a femeii suspecte a fost prelungită cu 30 de zile.
Comisia Europeană analizează posibilitatea plafonării tarifelor la gaze
CE analizează posibilitatea plafonării prețurilor la gaze în Uniunea Europeană, în cadrul eforturilor de stimulare a producției industriale, afirmă oficiali de la Bruxelles, dar inițiativa este contestată de medii de afaceri care se tem de periclitarea credibilității pieței comunitare a energiei. Mecanismul de plafonare a tarifelor gazelor ar urma să fie prezentat în cadrul unui plan industrial, adaptat schimbărilor climatice și destinat intensificării competitivității Uniunii Europene. Discuțiile sunt într-o etapă preliminară, iar mecanismul ar urma să fie introdus pe fondul disensiunilor comerciale cu Administrația Donald Trump. Prețurile gazelor sunt de trei-patru ori mai mari în Europa decât în Statele Unite, ceea ce afectează performanțele economice ale zonei euro.
România a primit asistență de 26 de milioane de dolari din SUA în 2023, pentru programe economice și militare
România a beneficiat de asistență în valoare de peste 26 de milioane de dolari din partea Statelor Unite în 2023, în scădere substanțială în raport cu anul precedent, conform celor mai recente date prezentate de autoritățile de la Washington.
În total, în cursul anului 2023 (ultimul an în care sunt prezentate datele complete), Statele Unite au furnizat asistență internațională în valoare de 59 de miliarde de dolari, inclusiv 42,4 miliarde prin intermediul Agenției pentru Dezvoltare Internațională (USAID), vizată acum de verificări demarate de Administrația Donald Trump și de un proces de restructurare.
În 2023, conform datelor prezentate de Agenția americană pentru Asistență Străină, România a primit din partea Statelor Unite asistență de 26,3 milioane de dolari. Este o scădere de zece ori a asistenței primite de România în raport cu volumul din 2022, de 262,4 milioane de dolari.
Cum a fost prezentată demisia lui Klaus Iohannis în presa internațională
Jurnaliști din trusturi de renume, precum Reuters, AFP, Associated Press sau Washington Post au dedicat materiale anunțului făcut luni de președintele Iohannis, dar și contextului acestei decizii.
Potrivit Reuters, decizia lui Iohannis vine pentru a evita ca acesta să fie demis oricum în Parlament.
Associated Press notează că Iohannis „și-a anunțat luni demisia, în urma presiunilor tot mai mari din partea grupurilor populiste de opoziție, la două luni după ce o instanță a anulat alegerile prezidențiale” de anul trecut.
Washington Post transmite aceeași informație și îl citează pe Iohannis, care a declarat luni că a luat această decizie pentru a evita ca România să se afunde și mai mult într-o criză politică.
Le Monde arată că liderul de la Cotroceni a fost contestat în ultima perioadă după prelungirea celui de-al doilea mandat, cauzat de anularea alegerilor, în decembrie.