Cronica săptămânii internaționale: Mai poate fi oprit declinul global al democrației?

Incendiul devastator din Macedonia de Nord redeschide rănile mai vechi de la Colectiv. Relația de susținere dintre Zelensky și Macron devine oficială: Ne sunăm o dată pe zi, recunoaște liderul de la Kiev. Protestele din Turcia, Israel și SUA arată un declin global al democrației, spun analiștii politici.

Cronica săptămânii internaționale: De ce protestele din Turcia, Israel și SUA arată un declin global al democrației

Proteste de amploare au avut loc în mai multe orașe din Turcia, după ce autoritățile l-au arestat pe Ekrem Imamoglu, primarul Istanbulului și principalul adversar politic al președintelui Recep Tayyip Erdogan. Măsura este percepută drept un nou pas în consolidarea unui regim autocratic, în contextul în care puterea judiciară este folosită tot mai des împotriva opoziției.

În același timp, în Israel, manifestanții s-au mobilizat la Tel Aviv și Ierusalim împotriva premierului Benjamin Netanyahu, care încearcă să-l înlăture pe directorul serviciului de securitate internă, Shin Bet. Demersul este interpretat de critici ca parte a unei strategii mai ample prin care Netanyahu caută să își mențină controlul asupra instituțiilor-cheie ale statului, în fața anchetelor de corupție și a investigațiilor privind atacul Hamas din 7 octombrie 2023.

09:00, 09.03.2025 • Internațional

Cronica săptămânii internaționale: Decizii cruciale ale liderilor europeni/Panică la Paris/China privește către Europa

13:47, 16.02.2025 • POLITICĂ

CRONICA SĂPTĂMÂNII POLITICE: suspendarea se extinde, Ciolacu și Predoiu audiați, Iohannis a plecat la Sibiu

Un val global de derive autoritare

Aceste evenimente vin pe fondul unui declin global al democrației. Conform unui raport recent al Institutului V-Dem, aproape trei sferturi din populația lumii trăiește în regimuri catalogate drept „autocrații”, cel mai mare procent din 1978 încoace. Pentru prima dată în peste două decenii, numărul regimurilor autocratice l-a depășit pe cel al democrațiilor, scrie The Washington Post.

Erdogan, Netanyahu, Orban și Trump: un model recurent

În Turcia, controlul guvernamental asupra justiției a dus la eliminarea politicienilor incomozi. Ekrem Imamoglu și susținători ai Partidului Republican al Poporului (CHP) au fost acuzați de corupție, iar diploma sa universitară a fost anulată de autorități, într-o aparentă încercare de a-l descalifica pentru viitoare alegeri.

În Israel, Netanyahu folosește o tactică similară, încercând să-și asigure controlul asupra serviciilor de securitate. Potrivit expertului Shalom Lipner de la Atlantic Council, premierul israelian „urmează strategia lui Donald Trump de a-și plasa loialiști în funcții-cheie”. Netanyahu însuși a comparat recentele investigații împotriva sa cu problemele juridice ale fostului președinte american, afirmând că „statul paralel progresist” încearcă să oprească liderii de dreapta atât în Israel, cât și în SUA.

Cronica săptămânii internaționale: Conferinţa de presă a lui Zelenski, întreruptă de apelul telefonic venit de la Macron

A devenit viral în social-media momentul în care conferinţa de presă online a preşedintelui Ucrainei a fost întreruptă de apelul telefonic al preşedintelui Franţei.

„Ne sunăm o dată pe zi”

Emmanuel Macron l-a sunat pe Volodimir Zlenski chiar în momentul în care acesta răspundea întrebării unei jurnaliste.

„Emmanuel, Emmanuel. Îmi pare rău, discut cu niște jurnaliști”, a spus Zelenski, înainte de a-i propune președintelui francez să reia conversația în „20 de minute”.

Ulterior, preşedintele Ucrainei a explicat că fusese sunat de omologul său francez, evidențiind „relațiile strânse” dintre cele două țări și exprimându-și „recunoștința” pentru sprijinul oferit de Franța.

„Tocmai am vorbit cu preşedintele Macron, cu Emmanuel. Ne sunăm cu regularitate. Aş spune în medie o dată pe zi”, a declarat Zelenski, care a dezvăluit că urmează să facă o vizită oficială în Franţa.

 Întâlnire de urgență a liderilor UE la Summitul Consiliului European de la Bruxelles

Cei 27 de lideri ai Uniunii Europene se reunesc la Bruxelles pentru un summit a cărui agendă este dominată de războiul din Ucraina, negocierile lansate de Donald Trump și noile planuri de reînarmare ale UE, migrație și următorul buget comun care este supus unei presiuni severe după ani de crize succesive.

Întâlnirea de urgență a fost convocată ca răspuns la diplomația rapidă și apropierea de Moscova ale lui Donald Trump, care i-au zguduit pe lideri și au alimentat temerile privind un colaps iminent al alianței transatlantice.

Amintim că liderii europeni s-au întâlnit și în urmă cu doar două săptămâni, pentru a discuta despre Ucraina și apărare.

Capitolul concluziilor privind Ucraina este de așteptat să fie aprobat de doar 26 de state membre, Ungaria rămânând ferm opusă oricărei formulări referitoare la strategia „pace prin forță” și livrările ulterioare de arme și muniție. Aceeași dinamică a avut loc acum două săptămâni, când Viktor Orbán s-a retras din textul comun.

Creșterea rapidă a cheltuielile pentru Apărare

Liderii au abordat, de asemenea, planurile ambițioase ale Comisiei Europene de a crește rapid cheltuielile pentru apărare, inclusiv un nou program de împrumut de 150 de miliarde de euro și de a debloca potențialul celor 10 trilioane de euro pe care cetățenii UE l-au economisit.

Bugetul UE pentru perioada 2028-2034, dezbatere explozivă și complexă

Seara, cei 27 de lideri au vorbit despre bugetul Uniunii pentru perioada 2028-2034, deși această parte a summitului nu va face obiectul unor concluzii detaliate, deoarece procesul este încă în faza incipientă. Dezbaterea privind următorul buget promite să fie explozivă și complexă, cu noi priorități în apărare, ecologie, tehnologie digitală.

Comisia Europeană a alocat încă un MILIARD de euro Ucrainei. Banii vor fi garantați din activele rusești înghețate

Comisia Europeană a acordat încă un miliard de euro în asistență macrofinanciară pentru Ucraina, bani care urmează să fie rambursați din veniturile din activele înghețate ale Rusiei, a anunțat Comisia Europeană printr-un comunicat.

Națiunile occidentale au înghețat în jur de 300 de miliarde de dolari în active rusești după ce Moscova și-a lansat invazia asupra Ucrainei în februarie 2022, aproximativ două treimi fiind deținute în Europa.

Ajutorul se ridică la 18,1 miliarde de euro în total, reprezentând contribuția UE la o inițiativă condusă de G7 care își propune în mod colectiv să ofere Ucrainei aproximativ 45 de miliarde de euro sub formă de sprijin financiar.

„Prin plata de astăzi, de un miliard de euro, reiterăm angajamentul nostru ferm față de Ucraina. Ajutăm economia țării să mențină cursul și să își reconstruiască infrastructura critică deteriorată de agresiunea rusă”, a declarat președintele Comisiei, Ursula von der Leyen.

Cu această ultimă plată, Comisia Europeană a plătit 4 miliarde de euro Ucrainei de la începutul anului 2024.

În octombrie 2024, G7 a fost de acord să ofere Ucrainei împrumuturi de aproape 50 de miliarde de dolari, susținute de veniturile generate din activele înghețate ale Rusiei.

Emmanuel Macron anunță un SUMMIT al aliaților Ucrainei, pe 27 martie

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că liderii unei coaliții de susținători ai Ucrainei se vor întâlni din nou la Paris săptămâna viitoare, încercând să finalizeze planurile de a asigura un potențial armistițiu în războiul cu Rusia.

Potrivit acestuia, la eveniment va participa și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski.

„Vom organiza o altă întâlnire a coaliției joia viitoare la Paris, în prezența președintelui. Vom finaliza munca noastră privind sprijinul pe termen scurt pentru armata ucraineană, privind apărarea unui model durabil pentru forțele armate ale Ucrainei pentru a preveni invaziile ruse și garanțiile de securitate pe care armatele europene le pot oferi. Întregul proces va fi finalizat în următoarele câteva zile”, a spus Macron, citat de Barron’s.

Acest nou summit, care urmează unei prime întâlniri care s-a desfășurat la Londra la începutul lui martie, va avea loc după discuții conduse de SUA cu Rusia și Ucraina, prevăzute luni în Arabia Saudită, în vederea asigurării unui armistițiu limitat.

Esențialul discuției dintre Trump și Putin, în trei puncte

În urma unui apel între Donald Trump și Vladimir Putin, Rusia a fost de acord să înceteze atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina. „Partea rusă a evidențiat o serie de puncte-cheie privind controlul efectiv al unei posibile încetări a focului de-a lungul întregii linii de contact, necesitatea de a pune capăt mobilizării forțate în Ucraina și reînarmarea forțelor armate ucrainene”, a informat președinția rusă, citată de BMFTV.

Principalele concluzii ale întâlnirii Trump/Putin

• Pentru Vladimir Putin, sfârșitul „reînarmării” Ucrainei este o condiție pentru stabilirea unui armistițiu
• Rusia spune că 175 de prizonieri de război de fiecare parte vor fi schimbați mâine
• Trump și Putin spun că „negocierile” cu Ucraina vor începe imediat în Orientul Mijlociu

Serbia fierbe: sute de mii de oameni în stradă împotriva corupției

Protestele antiguvernamentale din Serbia au ajuns la un punct de fierbere, cu sute de mii de manifestanți adunați în Belgrad pentru a cere responsabilitate și schimbare.

După luni de demonstrații răspândite în toatăm Serbia, capitala țării, Belgradul, a devenit epicentrul furiei publice împotriva corupției și incompetenței guvernamentale.

Protestul studențesc care a avut loc la Belgrad seara trecută este unul dintre cele mai mari proteste de stradă din Europa din ultimele decenii și cel mai mare din istoria Serbiei. Videoclipurile arată că peste jumătate de milion de oameni au ieșit în stradă pentru a cere demisia președintelui Vucic (Serbia are o populație de 6,6 milioane locuitori)

Tragedia care a declanșat furia populară

Protestele au izbucnit în noiembrie 2024, când copertina gării principale din Novi Sad s-a prăbușit, ucigând 14 persoane, printre care și doi copii. Incidentul a fost atribuit unor renovări recente, iar reacția guvernului – negarea responsabilității în ciuda dovezilor – a stârnit indignare națională, Politico.

Tragedie în Macedonia de Nord. Cel puțin 50 de morți într-un incendiu devastator într-un club de noapte

Un incendiu de proporții a izbucnit duminică noaptea într-un club de noapte din orașul Kocani, Macedonia de Nord, transformând o seară de distracție într-un coșmar. Cel puțin 50 de persoane și-au pierdut viața, iar bilanțul victimelor ar putea crește pe măsură ce echipele de intervenție continuă operațiunile de salvare.

Clubul din Macedonia, cuprins de flăcări în câteva clipe

Incidentul a avut loc într-un club aglomerat, unde aproximativ 1.500 de oameni veniseră să asiste la un concert al trupei „DNA”. Atmosfera de petrecere s-a transformat în panică generală atunci când flăcările au izbucnit și s-au propagat cu o viteză amețitoare. Potrivit primelor informații transmise de autorități, incendiul s-a extins inițial la tavan și acoperiș, care au fost cuprinse rapid de foc.

Incendiu la Aeroportul Heathrow din Londra

Aeroportul rămâne închis vineri după ce un incendiu la o substație electrică din apropiere a provocat o întrerupere totală a alimentării cu energie în această noapte.

Cel puțin 1.351 de zboruri către și de la aeroport sunt afectate de închidere, iar situația va produce, foarte probabil, perturbări majore ale traficului aerian la nivel mondial, notează The Telegraph.

Avioanele care urmau să aterizeze pe Heathrow au fost deviate către alte aeroporturi, inclusiv către Shannon din Irlanda și Charles de Gaulle din Paris, experții în aviație spunând că impactul întreruperii este „similar cu cel din 11 septembrie 2001”. Un purtător de cuvânt al aeroportului declarat că Heathrow va rămâne închis toată ziua de vineri și nu se va redeschide până la miezul nopții.