Cronica săptămânii internaționale: oprire livrări gaz rusesc, moartea lui Jimmy Carter, Ursula, bolnavă și ea

Cronica săptămânii internaționale marcată de evenimentele ultimelor zile din 2024 și primelor din 2025: fără electricitate în Transnistria, oprirea trecerii gazului rusesc către țările UE, prin Ucraina, moartea lui Jimmy Carter, proteste în Coreea de Sud, prima zi cu drepturi depline ale României și Bulgariei în Spațiul Schengen.

Gazprom a oprit livrările de gaz rusesc către țările Uniunii Europene, prin Ucraina, la ora 9.00, pe 1 ianuarie

Gazprom a anunțat oprirea livrărilor de gaz rusesc către țările din Uniunea Europeană, via Ucraina, începând din 1 ianuarie, ora 9.00 în România, ca urmare a expirării acordului de tranzit cu Naftogaz.

„Gazprom a fost lipsită de capacitatea tehnică și legală de a furniza gaze pentru tranzit prin teritoriul Ucrainei începând cu 1 ianuarie 2025. De la ora 8.00, ora Moscovei, furnizarea de gaz rusesc pentru transportul acestuia pe teritoriul Ucrainei nu se efectuează”, a anunțat compania rusă de stat, insistând că decizia vine ca urmare a „refuzului repetat și clar exprimat” al părții ucrainene de a reînnoi acordurile de tranzit.
Ministerul ucrainean al Energiei a confirmat oprirea tranzitului, în „interesul securității naționale”. Potrivit ministrului Herman Halușcenko, asistăm la un „eveniment istoric”.

20:34, 29.11.2024 • Internațional

Liderul european care îl va vizita pe Putin, înfuriat de întrebările jurnaliștilor: „De ce naiba vă deranjează…”

Ultimul acord de tranzit între Gazprom și Naftogaz a fost semnat pe 30 decembrie 2019 pentru o perioadă de cinci ani și cu posibilitatea de a fi prelungit pentru alții zece. Țările din UE care beneficiau cel mai mult de acest tranzit erau Slovacia, Ungaria și Austria. Ucraina se confruntă acum cu pierderea a aproximativ 800 de milioane de dolari pe an din taxe de tranzit din partea Rusiei, în timp ce Gazprom va pierde aproape 5 miliarde de dolari din vânzările de gaz.

Fără electricitate în Transnistria. Rusia neagă că folosește gazul ca armă pentru a constrânge Moldova 

Întreruperile de curent vor continua sâmbătă și duminică în regiunea separatistă Transnistria, care nu mai este aprovizionată cu gaze rusești în urma deciziei Ucrainei de a nu prelungi contractul de tranzit, au declarat autoritățile locale, conform Reuters.
Fluxurile de gaz rusesc prin Ucraina către Europa Centrală și de Est au fost oprite în ziua de Anul Nou, după expirarea unui acord de tranzit între țările în conflict, iar Kievul a respins să mai facă afaceri cu Moscova.

Oficialii transnistreni au declarat că primele întreruperi de curent au intrat în vigoare vineri seară. Canalul oficial de știri Telegram al oficialilor regiunii separatiste a transmis că sursele de energie vor fi întrerupte timp de trei ore între ora 2,00 PM și 5,00 PM în mai multe raioane.

Autoproclamatul președinte al Transnistriei, Vadim Krasnoselski, a spus că întreruperea curentului este inevitabil și că regiunea are rezerve de gaz pentru a acoperi 10 zile de utilizare limitată în nord și de două ori mai mult în sud. El nu a spus dacă există planuri de a-și procura provizii după aceea.

România a exportat o cantitate-record de gaze în Republica Moldova, într-o singură zi: 20% din producția națională

România a furnizat joi o cantitate-record de gaze către Republica Moldova, de 5 milioane de metri cubi, echivalent cu 20% din producția națională. Aceste transporturi de gaze au fost contractate în trecut, iar o parte dintre ele au fost depozitate în România, informează economica.net.
Conform sursei citate, datele Transgaz de joi de la ora 10.00 arătau că sistemul românesc era pe export, cu cele mai mari ieșiri către Republica Moldova. Astfel, în țară intrau gaze din Bulgaria, la Negru Vodă, într-un volum estimat de 5,7 milioane de metri cubi, și ieșeau 2,3 milioane spre Ungaria, pe la Arad-Csanadpalota și nu mai puțin de 5 milioane spre Republica Moldova, prin punctul Iași-Ungheni.

Republica Moldova schimbă moneda de referință de la dolar la euro

Republica Moldova trece de la dolar la euro ca monedă de referință pentru cursul oficial de schimb al leului moldovenesc, a anunțat joi președinta Maia Sandu, potrivit newsmaker.md

Cu peste 60% din comerț și 70% din remitențe în euro, decizia este menită să consolideze legăturile economice ale Rep. Moldova cu UE și să aducă mai multă stabilitate și predictibilitate pentru toți cetățenii moldoveni, explică Maia Sandu.

9 ianuarie, zi de doliu național în SUA, în onoarea lui Jimmy Carter

Președintele în exercițiu Joe Biden a decretat o zi de doliu național în SUA, pe 9 ianuarie, în onoarea predecesorului său democrat la Casa Albă Jimmy Carter, care a murit duminică la vârsta de 100 de ani.

„Fac apel la poporul american să se reunească în acea zi în locurile de reculegere pentru a aduce un omagiu memoriei președintelui James Earl Carter, Jr. Îi invit pe cei din întreaga lume care împărtășesc durerea noastră să ni se alăture în această comemorare solemnă”, se arată într-un decret publicat duminică seara pe site-ul Casei Albe.

Jimmy Carter, cel de-al 39-lea președinte al SUA (1977-1981), a murit la casa sa din Plains, statul Georgia, după ce a petrecut mai mult de un an în îngrijire paliativă și la opt luni după moartea soției sale Rosalynn, la vârsta de 96 de ani. El a jucat un rol major în acordurile de la Camp David dintre Egipt și Israel în 1979, fiind laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2002.

Zoran Milanović, un critic al NATO și al UE, reales președinte al Croației

Președintele în exercițiu al Croației, Zoran Milanović, un critic al NATO și al UE, al cărui comportament populist a fost comparat cu cel al președintelui reales al SUA, Donald Trump, a obținut duminică 49,1% din voturi în primul tur al scrutinului prezidențial, informează Politico.
Zoran Milanović (58 de ani) se va înfrunta în cel de-al doilea tur cu Dragan Primorac (59 de ani), candidat din partea Uniunii Democrate Croate (HDZ), a prim-ministrului Andrej Plenković. Primorac a obținut 19,4% în primul tur.
Cel de-al doilea tur al scrutinului prezidențial din Croația este programat pe 12 ianuarie. Rezultatele de duminică continuă divizarea conducerii de vârf a Croației. Deși președinția croată este o funcție în mare parte ceremonială, realegerea lui Milanović – cel mai popular politician din țară – ar fi un ghimpe în coasta rivalului său politic Plenković.

George Soros și alte personalități au primit Medalia Libertății de la Joe Biden

Miliardarul George Soros, editorul revistei Vogue, Anna Wintour, solistul U2, Bono, se numără printre cei care vor primi cea mai înaltă onoare civilă a Americii de la președintele în exercițiu Joe Biden, scrie BBC.

Medalia Libertății va fi acordată în acest an pentru 19 persoane, cuprinzând personalități culturale, politicieni și activiști. Aceștia au fost aleși pentru că sunt „oameni buni care au adus contribuții extraordinare țării lor și lumii”, a transmis Casa Albă. Biden va prezenta medaliile într-o ceremonie sâmbătă.

Cea mai bătrână persoană din lume a murit la 116 ani

Cea mai bătrână persoană din lume, japoneza Tomiko Itooka, a murit la vârsta de 116 ani, a anunțat sâmbătă administrația municipiului Ashiya (sudul Japoniei) unde locuia femeia, scrie News.ro. Femeia avea patru copii și cinci nepoți și a murit pe 29 decembrie în azilul de bătrâni în care locuia din 2019, a precizat primarul orașului într-un comunicat.

Născută la 23 mai 1908 în Osaka, nu departe de Ashiya, ea fusese identificată drept decana umanității după moartea în august 2024 a spaniolei Maria Branyas Morera la 117 ani. Japoneza jucătoare de volei în tinerețe, ea a trecut prin războaie, pandemii și revoluții tehnologice.

Coreea de Sud: proteste cu mii de oameni și violențe la reședința președintelui demis

Mii de oameni se află de la primele ore ale zilei de sâmbătă în fața reședinței președintelui suspendat din Coreea de Sud, Yoon Suk Yeol. Acesta urmează să fie arestat, iar termenul limită este luni. Sunt deopotrivă susținători ai fostului lider, dar și contestatari. Vineri, poliția nu a reușit să-l aresteze pe președinte, chiar dacă are mandat în acest sens. 100 de agenți au mers la locuința acestuia, dar s-au trezit în fața a 200 de soldați și membri ai serviciului de securitate, care îl apără pe șeful statului. Au urmat îmbrânceli și chiar bătăi între cele două tabere, iar polițiștii au fost nevoiți să se retragă scrie BBC.
Președintele a fost destituit de Parlament și este cercetat penal pentru „rebeliune”. Confruntarea între susținătorii și contestatarii președintelui suspendat a început sâmbătă cu mult înainte de zori.

Timp de câteva ore, anchetatorii au așteptat, mulțimile de afară devenind din ce în ce mai agitate, până când, după o serie de încăierări între poliție și oficialii de securitate, au decis că misiunea lor este inutilă și au renunțat. Situație fără precedent la nivel global.

Este pentru prima dată când un președinte în exercițiu se confruntă vreodată cu arestarea, așa că nu există un regulament de urmat, dar situația actuală este totuși uluitoare, mai scrie sursa citată. Yoon Suk Yeol rămâne președintele oficial până la confirmarea sau infirmarea destituirii sale de către Curtea Constituțională, adoptată de Parlament la 14 decembrie.

Bratislava: „Fico, mută-te la Moscova”

Susținători slovaci ai Ucrainei au manifestat vineri la Bratislava împotriva premierului Robert Fico, scandând „Slovacia este Europa!”, „Ne-am săturat de Rusia!”. Robert Fico amenință cu oprirea livrărilor de curent către Ucraina  după ce Kievul a oprit tranzitul gazelor rusești spre Europa.
Acțiunea de protest, organizată în fața sediului guvernului, a fost convocată de inițiativa cetățenească „Mier Ukrajine” (Pace pentru Ucraina), care militează pentru livrarea de arme către Kiev. Organizatorii manifestației au estimat la 4.000 numărul participanților, conform media slovace, preluate de dpa și Agerpres.

Organizatorii protestului i-au acuzat pe prim-ministrul naționalist de stânga și pe partenerii săi de coaliție social-democrați și populiști de dreapta că ar dirija politica Slovaciei spre un curs prorus.

Austria: Cancelarul Karl Nehammer nu a ajuns la o înțelegere cu social-democrații pentru formarea Executivului

Partidul Popular austriac (OVP) și Partidul Social-Democrat (SPO) vor continua discuțiile pentru formarea unei coaliții guvernamentale, după ce formațiunea liberală Neos s-a retras din aceste negocieri, a anunțat vineri seară președintele Austriei, Alexander Van der Bellen.

„Karl Nehammer (liderul OVP și cancelarul Austriei – n.r.) și Andreas Babler (liderul SPO – n.r.) mi-au raportat în întâlnirile în persoană de astăzi că ei continuă să lucreze la o coaliție. Acest lucru trebuie să se întâmple fără întârziere. Doresc claritate. Claritate rapidă și cuprinzătoare”, a afirmat Van der Bellen într-o declarație televizată, potrivit Reuters preluată de Agerpres.

Un purtător de cuvânt al OVP a anunțat că tratativele pentru formarea unei coaliții guvernamentale vor continua între conservatori și social-democrați, după ce în cursul dimineții liberalii și-au anunțat retragerea de la masa negocierilor. Cu puțin timp înaintea anunțului OVP, conducerea social-democraților declarase după o ședință că ”acum mingea este în curtea” conservatorilor pentru continuarea discuțiilor.

Groenlanda vrea să-și declare independența față de Danemarca

Premierul Groenlandei, Múte Egede, a cerut oficial independența față de Danemarca în discursul său de Anul Nou, calificând legătura drept „cătușe ale erei coloniale”, relatează Politico.

„Este timpul ca noi înșine să facem un pas și să ne modelăm viitorul, de asemenea în ceea ce privește cu cine vom coopera îndeaproape și care vor fi partenerii noștri comerciali”, a declarat Egede în discursul său televizat.

„Istoria și condițiile actuale au arătat că cooperarea noastră cu Regatul Danemarcei nu a reușit să creeze o egalitate deplină”, a declarat Egede.  „Acum este timpul ca țara noastră să facă următorul pas.

Ca și alte țări din lume, trebuie să depunem eforturi pentru a elimina obstacolele din calea cooperării – pe care le putem descrie ca fiind cătușele colonialismului – și să mergem mai departe”, a spus el.

Ursula von der Leyen are pneumonie și și-a anulat unele angajamente publice

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, suferă de pneumonie și, prin urmare, a decis să-și anuleze unele angajamente pe care le avea planificate pentru această lună, a declarat vineri un purtător de cuvânt al Comisiei, informează Reuters.

„Suferă de pneumonie. Ca urmare, și-a anulat unele angajamente pentru primele două săptămâni ale lunii ianuarie, inclusiv un discurs planificat la Lisabona și o deplasare la Gdansk”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Stefan de Keersmaecker.

Ungaria, exclusă de Polonia de la ceremonia de preluare a președinției UE

Guvernul polonez a decis să nu-l invite pe ambasadorul Ungariei la Varșovia la ceremonia de preluare a președinției rotative a UE pentru următoarele șase luni, informează Reuters, dezvăluind că motivul îl constituie o dispută diplomatică apărută recent între cele două părți.

Nici premierul ungar Viktor Orban nu a fost invitat la ceremonia organizată vineri, 3 ianuarie, la Teatrul Mare din Varșovia, asta în condițiile în care Polonia preia președinția Consiliului UE chiar de la Ungaria. Informația a fost confirmată de viceministra poloneză pentru afaceri europene, Magdalena Sobkowiak-Czarnecka.