Cronica săptămânii internaționale: Tezaurul românesc, mai sărac cu patru piese de referință/ Patru ipoteze de încetare a războiului în Ucraina

Cronica săptămânii internaționale: Lumea a fost zguduită de vestea că patru piese de o valoare inestimabilă din tezaurul românesc au fost furate în Olanda. Sunt patru scenarii privind încheierea războiul din Ucraina. Un avion medical s-a prăbușit lângă un mall din Philadelphia.

Când ar trebui să se încheie mandatul lui Zelenski

SUA vrea ca Ucraina să organizeze alegeri, posibil până la sfârşitul anului, în cazul în care Kievul ajunge la un acord de încetare a focului cu Rusia în următoarele luni, a declarat emisarul preşedintelui Donald Trump pentru Ucraina.

Keith Kellogg, trimisul special al lui Trump pentru Ucraina şi Rusia, a declarat că alegerile prezidenţiale şi parlamentare ucrainene, suspendate în timpul războiului cu Rusia, „trebuie să aibă loc”, potrivit Reuters. 

07:00, 19.01.2025 • Internațional

Cronica săptămânii internaționale: investirea lui Trump, datoriile-record ale unor țări membre UE, recesiunea altora

09:00, 12.01.2025 • Internațional

Cronica săptămânii internaționale: Incendii devastatoare în Los Angeles, Trump vrea Groenlanda, situația energetică din R. Moldova

Trump şi Kellogg au declarat că lucrează la un plan pentru a intermedia un acord în primele câteva luni ale noii administraţii pentru a pune capăt războiului total care a izbucnit odată cu invazia la scară largă declanşată de Rusia în februarie 2022.

În cazul în care ar avea loc alegeri prezidenţiale în Ucraina, câştigătorul ar putea fi responsabil pentru negocierea unui pact pe termen mai lung cu Moscova, au declarat persoanele.

Nu se știe, însă, cum ar fi primită la Kiev o astfel de propunere a lui Trump. Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina ar putea organiza alegeri în acest an dacă luptele se încheie şi există garanţii de securitate puternice pentru a descuraja Rusia să reia ostilităţile.

Mandatul de cinci ani al lui Zelenski ar fi trebuit să se încheie în 2024, însă alegerile prezidenţiale şi parlamentare nu pot fi organizate sub legea marţială, impusă de Ucraina în februarie 2022.

Cele patru scenarii privind încheierea războiul din Ucraina

Războiul din Ucraina continuă să devasteze regiunea, iar un deznodământ încă incert lasă loc la numeroase speculații. Cu o răsturnare de situație posibilă la orice colț, există patru scenarii principale care ar putea contura viitorul Ucrainei și al regiunii, scrie The Times.

Scenariul 1: Victorie completă pentru Rusia

Unul dintre cele mai temute scenarii este cel al unei victorii totale a Rusiei. În acest caz, forțele ucrainene ar fi complet înfrânte, iar regiunile aflate sub ocupație rusă ar rămâne sub controlul Kremlinului. Aceasta ar însemna nu doar pierderea unei părți semnificative din teritoriul național al Ucrainei, dar și o reconfigurare a echilibrului de putere în Europa de Est. Kremlinul ar încheia un acord de pace care ar legitima noile granițe, iar Ucraina, în calitate de stat învins, ar pierde nu doar teritorii, ci și influența pe plan internațional. În acest scenariu, sancțiunile economice impuse Rusiei nu ar avea efectul dorit, iar UE și SUA ar fi nevoite să negocieze cu un Vladimir Putin mult mai puternic pe plan global. Acesta ar reprezenta un colaps total al rezistenței ucrainene, iar libertatea și democrația în Ucraina ar fi supuse unei dominații autoritare.

Scenariul 2: Negocierea unei păci dureroase

Un alt scenariu posibil ar implica o negociere între Kiev și Moscova, însă cu condiții extrem de dificile pentru Ucraina. După aproape patru ani de război, cu un număr uriaș de victime și un peisaj economic devastat, ar putea apărea presiuni internaționale pentru o soluție de compromis. În acest caz, Ucraina ar fi forțată să cedeze unele dintre regiunile sale estice și să accepte o serie de condiții care ar limita suveranitatea sa. Ar fi o pace impusă, nu o victorie a unui stat suveran, iar Ucraina ar rămâne cu teritorii semnificative pierdute. Acesta ar reprezenta un compromis extrem de dureros, dar ar aduce, poate, o stabilitate pe termen scurt și ar salva viața multor oameni, în ciuda pierderilor teritoriale și economice. Este posibil ca acest tip de înțelegere să fie facilitată de marile puteri care caută să prevină o escaladare mai mare a conflictului.

Scenariul 3: Războiul se tranformă într-un conflict înghețat

În acest scenariu, războiul s-ar putea transforma într-o stare de „conflict înghețat”, în care nici o parte nu ar înregistra progrese semnificative. Ar putea exista o stare continuă de tensiune pe linia frontului, cu atacuri și repliere, dar fără o schimbare majoră a teritoriilor sau o înfrângere decisivă. Resursele ar deveni limitate, iar Ucraina ar continua să lupte cu sprijin internațional. În acest caz, Rusia ar fi forțată să își reorienteze forțele și să investească în susținerea unui război de lungă durată, ceea ce ar deveni din ce în ce mai costisitor din punct de vedere economic și militar. Acest tip de conflict s-ar putea menține ani de zile, afectând atât civilii, cât și economia globală. Ar exista și posibilitatea ca în final Rusia să înceapă să cedeze presiunilor externe, în timp ce Ucraina ar continua să reziste în fața unei agresiuni continue. O astfel de situație ar arunca regiunea într-o permanentă stare de instabilitate.

Scenariul 4: Victoria Ucrainei cu ajutor internațional

Cel mai optimist scenariu ar fi cel în care Ucraina reușește să obțină o victorie decisivă, posibil printr-o ofensivă susținută cu ajutorul continuu al țărilor occidentale. Statele Unite, Uniunea Europeană și alte națiuni aliate ar continua să ofere asistență militară și economică, iar Ucraina ar putea recuceri teritoriile pierdute și ar forța retragerea trupelor ruse. Acesta ar fi un scenariu greu de realizat, având în vedere resursele enorme pe care Rusia le-ar putea mobiliza, dar ar fi posibil în cazul în care moralul și rezistența ucraineană rămân ridicate și dacă factorii externi – precum sancțiunile economice asupra Rusiei și sprijinul militar internațional – vor reuși să slăbească semnificativ capacitatea de luptă a Rusiei. O astfel de victorie ar însemna nu doar o recuperare a teritoriilor pierdute, ci și o victorie a democrației și a unui stat suveran în fața agresiunii externe. Ar marca o întoarcere la ordinea internațională și o înfrângere strategică majoră pentru Rusia.

Mexicul cere Google Maps să nu redenumească Golful Mexic

Președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a scris o scrisoare către Google în care cere companiei să își reconsidere decizia de a redenumi Golful Mexic. În prima sa săptămână de mandat, președintele american Donald Trump a semnat un ordin executiv prin care solicită redenumirea corpului de apă – care este mărginit de SUA, Cuba și Mexic – în Golful Americii, potrivit bbc.com.

Însă pe Google Maps va apărea cu noua denumire doar pentru persoanele care locuiesc în SUA – în restul lumii își va păstra denumirea actuală, care a fost folosită timp de sute de ani.

Nu există nicio organizație internațională responsabilă cu denumirea corpurilor de apă.

Mexicul susține însă că SUA nu pot schimba în mod legal numele Golfului, deoarece Convenția Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării prevede că teritoriul suveran al unei țări se întinde doar până la 12 mile marine de la linia de coastă.

„Schimbarea numelui ar putea corespunde doar celor 12 mile marine de la linia de coastă a Statelor Unite ale Americii”, a declarat Sheinbaum.

Google nu a răspuns încă la solicitarea BBC de a comenta situația.

Un avion medical s-a prăbușit lângă un mall din Philadelphia

Un avion de transport medical care transporta un copil pacient, mama sa și alte patru persoane, inclusiv echipajul, s-a prăbușit vineri seara într-un cartier din nord-estul Philadelphiei, izbucnind într-o minge de foc și incendiind mai multe locuințe.

Cel puțin șapte persoane au murit după ce avionul medical s-a prăbușit în Philadelphia. Este vorba de șase pasageri aflați la bord și o persoană de la sol.

Avionul se afla într-o misiune de transport medical și transporta patru membri ai echipajului, un copil pacient și însoțitorul pacientului, a precizat Jet Rescue Air Ambulance, o companie de avioane medicale, potrivit BBC.

„Nu putem confirma existența niciunui supraviețuitor”, se arată într-o declarație a Jet Rescue Air Ambulance, care opera avionul Learjet 55.

Echipajele de urgență s-au grăbit să ajungă la locul accidentului din această seară, în timp ce locuitorii se înghesuiau pe străzile pline de resturi incendiare și bucăți din avion.

Martorii au descris o scenă haotică, cu oameni răniți și structuri în flăcări.

Un avion cu 60 de pasageri s-a ciocnit cu un elicopter militar deasupra Washingtonului

Un avion regional de pasageri al companiei American Airlines s-a ciocnit miercuri seară, 29 ianuarie, cu un elicopter Black Hawk al armatei americane în apropierea Aeroportului Național Reagan Washington.

Mai mulți membri ai U.S. Figure Skating se aflau în zborul American Airlines, care s-a ciocnit cu un elicopter militar în apropierea Aeroportului Național Reagan Washington şi s-a prăbuşit miercuri seara în râul Potomac.

TASS scrie că în avion erau și campionii mondiali la patinaj artistic la perechi, patinatori ruși Evgenia Shishkova și Vadim Naumov. Cu câteva momente înainte de accident, un controlor de trafic aerian întreabă pilotul elicopterul dacă are avionul de pasageri American Airlines „în vizor”.  În înregistrarea de aproape un minut și jumătate, operatorii ATC pot fi auziți întrebând elicopterul dacă zborul comercial este în vizor. Câteva secunde mai târziu, controlorul a vorbit din nou, solicitând: „Pat 2-5 treci în spatele CRJ. Un alt avertisment este dat de controlul traficului aerian, iar câteva secunde mai târziu are loc coliziunea.

Doi copii, patinatori, au murit alături de antrenorul lor în catastrofa din SUA

Doi copii, membri ai clubului de patinaj artistic al Universității din Delaware – SUA, se numără printre victimele din aeronava American Airlines prăbușită la Washington, după ce s-a ciocnit cu un elicopter militar. Angela Yang și Sean Kay au murit alături de antrenorul lor, Alexandr Kirsanov.

„Delaware a suferit o pierdere masivă astăzi. Antrenorul Alexandr Kirsanov și patinatorii Angela Yang și Sean Kay se întorceau dintr-o tabără de antrenament din Wichita, Kansas, unde și-au urmat dragostea pentru acest sport, când s-a întâmplat tragedia. Mi se rupe inima pentru Clubul de patinaj artistic al Universității din Delaware și pentru comunitatea noastră. Transmit sincere condoleanțe familiilor, prietenilor și celor dragi victimelor”, a scris, pe Facebook, senatoarea americană Lisa Blunt Rochester, care a catalogat urmările accidentului aviatic drept o „pierdere de nedescris”.

Summit informal al liderilor UE pe tema creșterii autonomiei militare europene

Liderii statelor UE se vor reuni într-un summit informal, luni, la Bruxelles, pentru a discuta despre necesitatea unei autonomii militare europene și despre relația Blocului comunitar cu noul președinte american, Donald Trump.

Preşedintele francez Emmanuel Macron va susţine preferinţa europeană în contractele pentru achiziţii de armament ale statelor UE, în cadrul unui summit informal al liderilor europeni ce va avea loc luni la Bruxelles, unde aceştia vor discuta despre urgenţa asumării unei mai mari autonomii europene în materie de Apărare şi a dezvoltării unor capacităţi militare în faţa ameninţărilor Rusiei, precum şi despre relaţiile cu SUA sub noua administraţie a lui Donald Trump, care le cere membrilor europeni ai NATO să-şi crească bugetele militare la ţinta nerealistă de 5% din PIB, scrie Agerpres.

UE acordă 64 de milioane de euro Rep. Moldova. O parte din bani, oferită Transnistriei lăsată fără gaze de Moscova

Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană au semnat vineri contractul privind sprijinul de 64 de milioane de euro, dintre care 20 de milioane vor fi folosite pentru achiziționarea gazelor destinate regiunii separatiste Transnistria, care a rămas fără resurse energetice de la începutul acestui an.

Premierul Dorin Recean a anunțat că Chișinăul a ajuns la ,,un acord final cu Uniunea Europeană privind pachetul de ajutor pe care l-am anunțat la începutul acestei săptămâni. Chiar azi, Guvernul va semna un contract de finanțare nerambursabilă cu Comisia Europeană prin care vom primi un sprijin gratuit în valoare de 64 de milioane de euro”.

Patru obiecte din tezaurul României, furate dintr-un muzeu din Olanda

Furtul comorilor de aur din tezaurul dacic expus la un muzeu din Olanda a stârnit reacții puternice atât în Țările de Jos, cât și în România. Premierul Ciolacu a anunțat că face o celulă de criză, iar Muzeul Național de Istorie, proprietarul exponatelor furate, a ieșit public să dea explicații despre motivul pentru care a trimis expoziția în muzeul din Assen, cu cât a asigurat comorile expuse și care ar fi trebuit să fie condițiile de pază din contract.

Duminică, poliția olandeză a publicat imagini cu momente din timpul jafului de la muzeul din Assen.
În clipul făcut public se văd cel puțin trei persoane care au participat la jaf.

„Imaginile arată cum suspecții deschid o poartă exterioară, după care are loc o explozie. Așa au intrat în muzeu suspecții”, a transmis poliția în mesajul care însoțește clipul de pe Youtube.

Poliția crede că furtul a fost o operațiune planificată cu mare atenție, iar anchetatorii analizează acum filmările camerelor de supraveghere și adună relatări ale martorilor.

Directorul muzeului Drents din Assen, Harry Tupan, a spus sâmbătă că muzeul arată ca după o bătălie, e plin de cioburi de sticlă și resturi. Potrivit unui purtător de cuvânt al poliției, jaful a durat doar câteva minute.

Poliția olandeză a găsit o mașină arsă complet lângă un viaduct aflat la câțiva kilometri de oraș și se presupune că e cea folosită de hoți.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat duminică la nivelul Guvernului că a fost organizată o celulă de criză şi că trimite Corpul de Control la Ministerul Culturii pentru a verifica toată documentaţia privind expoziţia de obiecte dacice de la Muzeul Drents din Olanda.

Valoarea totală a asigurării expoziției „Dacia! Regatul aurului şi argintului” de la Muzeul Drents din Assen, se ridică la peste 30 de milioane de euro, a anunțat duminică Ernest Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României, într-o conferință de presă. Suma asigurată pentru cele patru piese furate nu a fost dezvăluită.

Târnoveanu a declarat că asiguratorul „este o mare companie olandeză”, care a făcut toate cercetările necesare pentru a se convinge că patrimoniul este păstrat în mod corespunzător pe perioada expunerii.

Suspecţii reținuți de anchetatorii olandezi sunt doi bărbaţi şi o femeie, din Heerhugowaard. „Ei sunt suspectaţi de implicare în spargerea muzeului şi furtul a patru comori valoroase de artă românească”, a informat Parchetul din Olanda, care precizează că ancheta este în curs de desfăşurare. Un judecător de instrucție a decis vineri prelungirea arestului preventiv al celor trei pentru încă 14 zile. Fotografiile a doi dintre cei trei suspecţi au fost difuzate joi seara de poliţie, împreună cu numele lor, o măsură extraordinară în practica judiciară olandeză.