Cronica săptămânii politice

Start pentru campania electorală pentru primul tur al alegerilor prezidențiale; Ce promit candidații; Acuzații grave din partea unui independent cu iz de Rusia; Ce candidat promite mutarea Guvernului; BEC interzice unui partid politic să aibă reprezentanţi în secţiile de vot din diaspora.

În săptămâna care se încheie s-a dat statrul campaniei electorale pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale din România. Sunt 14 candidaţi înscrişi în cursa electorală – 10 propuşi de formaţiuni politice şi patru independenţi. Competitorii au obligaţia ca până la începutul oficial al campaniei să înlăture panourile şi bannerele electorale şi să utilizeze doar locurile special autorizate pentru afişarea materialelor de propagandă.

Potrivit AEP, alegătorii pot vota doar în localitatea în care îşi au domiciliul sau reşedinţa, iar în Bucureşti, doar în sectorul unde sunt înscrişi pe listele permanente. Adresa secţiei de votare de care aparţine alegătorul poate fi aflată pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente.
Alegătorii care se află în altă localitate îşi exprimă opţiunea electorală la orice secţie, fiind înscrişi pe listele suplimentare.

12:00, 17.11.2024 • POLITICĂ

CRONICA SĂPTĂMÂNII POLITICE: Atacuri, controverse și sondaje la vârful cursei prezidențiale

10:00, 09.11.2024 • POLITICĂ

Cronica săptămânii politice

Cetățenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot vota fie prin corespondenţă, dacă au ales opţiunea, fie la orice secţie organizată în ţară sau în străinătate.

În ţară, votul pentru alegerea preşedintelui României va începe pe 24 noiembrie, la ora 07,00, şi se va încheia în aceeași zi, la ora 21,00. Dacă la momentul închiderii urnelor se vor afla alegători la rând sau în incintă, preşedintele secţiei de votare poate dispune prelungirea votării până la ora 23,59, când sistemul se va închide automat.
Vor fi organizate 19.000 de secţii de votare; fără corturi, bannere şi concerte.

Președintele AEP, Toni Greblă, a precizat că la alegerile prezidenţiale vor fi organizate aproximativ 19.000 de secţii de votare. El a adăugat că a comandat la Monitorul Oficial tipărirea a aproape 20 de milioane de buletine de vot în ţară pentru primul tur şi tot atâtea în eventualitatea celui de-al doilea tur.

Este interzisă şi utilizarea oricărui alt tip de propagandă, inclusiv a vehiculelor inscripţionate sau colantate cu sloganuri de campanie sau imagini ale candidaţilor, precum şi utilizarea vehiculelor care utilizează materiale audiovideo în mers sau staţionar. Sunt interzise, cu aplicare de sancţiuni, organizarea de spectacole, serbări, focuri de artificii, utilizarea de bannere, de mashuri, corturi publicitare sau alte asemenea activităţi.

Astfel, fiecare candidat trebuie să se rezume la acele tipuri de activităţi şi materiale de propagandă precum afişe electorale, materiale de propagandă audio şi video, broşuri, pliante şi alte materiale, permise în campanie.

Campania electorală se va încheia în ziua de 23 noiembrie, la ora 7,00 dimineaţa, iar în 23 noiembrie şi 24 noiembrie este interzisă orice manifestare care ţine de campania electorală pentru alegerea preşedintelui României.

*Biroul Electoral Central a respins contestaţiile AUR privind excluderea reprezentanţilor partidului din secţiile de vot din diaspora la alegerile prezidenţiale. Potrivit susţinerilor contestatorului, deciziile contestate sunt nelegale şi netemeinice, a precizat BEC, într-un comunicat de presă.

CE PROMIT CANDIDAȚII

• Candidatul PSD la preşedinţie, lider al partidului, Marcel Ciolacu, promite, în programul său, lansat în aceste zile, reindustrializarea, finalizarea proiectelor începute, creşterea puterii de cumpărare, protejarea tinerilor şi a românilor din diaspora. „În următorii ani trebuie să facem o transformare profundă, să trecem de la o economie bazată pe consum din import la o economie care creşte prin investiţii în industrie, producţie internă şi export şi pentru asta propun un plan de investiţii publice de 155 de miliarde de euro în următorii cinci ani”, a declarat Ciolacu. O propritate pentru el o reprezintă sportul, iar Marcel Ciolacu susţine că doreşte o lege bună pentru acest domeniu.
• Candidatul PNL, Nicolae Ciucă, președinte al partidului, și-a ales Giurgiu pentru lansarea oficială a campaniei sale, mizând pe una dintre cele mai performante organizații liberale din țară.
  „Cu 44 de primari din 54, inclusiv primarul municipiului, și cu președinția Consiliului Județean câștigată, aproape toate orașele din județ sunt conduse de echipe liberale, un semn clar al încrederii pe care cetățenii o au în PNL. Scorul de 56% obținut la alegerile locale reflectă forța echipei noastre și direcția corectă în care ne îndreptăm”, a declarat Ciucă.
  Una dintre propunerile cuprinse în programul său se referă la mutarea Guvernului din Piaţa Victoriei, dar şi a ministerelor care nu-şi au sediul în zona Palatului Parlamentului, în zona Pieţii Constituţiei, iar clădirile acestora să revină universităţilor: „Clădirile pot fi redate universităţilor din Bucureşti, care oricum în momentul de faţă au limite în ceea ce priveşte spaţiile atât pentru desfăşurarea activităţilor de învăţământ, cât şi spaţiile pentru cadrele didactice. Din acest punct de vedere, îl văd ca fiind un proiect extrem de util pentru tot ceea ce înseamnă viziunea noastră pentru dezvoltarea României”.
• Candidata şi preşedinta USR, Elena Lasconi, consideră că faptele sale o recomandă pentru funcţia de preşedinte al ţării.
  „Este o onoare pentru mine, mă așteaptă un drum foarte greu, dar toată viața mea am ales drumul greu. Am ales acest drum din sentimentul de iubire: iubesc România cu toată ființa mea. Am spus de pe 10 iunie, când am văzut acea hartă roșie, că anul 2024 este anul în care putem să îngropăm democrația din România sau putem să o salvăm. Eu sunt sigură că fiecare român de bună- credință își dorește asta. Vom salva democrația din România și mă gândesc la o singură cifră: 1.166. Este numărul de morți de la Revoluția din 1989”, spune Elena Lasconi.
• Preşedintele AUR, George Simion, susţine că are un plan pentru reconstrucţia ţării, respectiv unul pentru educaţie, cu două elemente principale: salarii decente pentru profesori şi finanţări corecte pentru universităţi. „Planul Simion îşi propune crearea de egalitate de şanse pentru copiii României. Meseria este brăţară de aur, aşa că una din direcţiile noastre principale pentru învăţământul românesc este finanţarea, repornirea, susţinerea şcolilor profesionale şi de meserii şi, totodată, susţinerea învăţământului”, spune Simion.
• Candidatul la alegerile prezidențiale, Kelemen Hunor, președinte al UDMR, a susținut că nu vrea să facă promisiuni populiste, constând „în case pe nu știu câți bani, bere gratis și viață veșnică„. „Oamenii votează cu piciorul, de aceea au plecat din țară„, a punctat el.
  Unul dintre cei mai vechi parlamentari este de părere că alta era situația în urmă cu 20 de ani, când oamenii au plecat din țară.
  Potrivit lui, clasa politică este oglinda societății şi a susţinut că nu face promisiuni populiste, fără acoperire.
  „Eu nu fac promisiuni populiste, fără acoperire: „Hai să facem o casa pe nu știu câți bani. Nu promit bere gratis șă viață veșnică, dar se întâmplă să nu spui tot adevărul – și aia e o formă de minciună. Dar încerc să spun lucrurilor pe nume, nu am nimic de pierdut în aceasta campanie, dar ceva se poate face. În politică, dacă spui lucrurilor pe nume – ce se poate și ce nu se poate – oamenii te înțeleg. (…) Nu e voie să spui în politică ce nu se poate face”, a afirmat Kelemen Hunor care pledează totodată stoparea declinului demografic.
• Candidatul independent Mircea Geoană, care şi-a prezentat programul la Constanţa, crede că este persoana cea mai potrivită pentru a deveni preşedinte în aceste vremuri complicate din punct de vedere geopolitic. „Să ne gândim o secundă cam ce profil de preşedinte ar fi util pentru România într-un astfel de moment şi, dacă eu voi fi cel care răspund acestui protet-robot, aş fi foarte onorat.(…) Apelul meu către toţi cetăţenii României, din ţară şi din diaspora, indiferent de preferinţele de vot. Către nehotărâţi, veniţi la vot în turul întâi în număr cât mai mare! Daţi candidatului sau candidatei dumneavoastră voturile pe care le consideraţi că le merită aceşti candidaţi, dar veniţi la vot, nu alegeţi răul cel mai mic, pentru că se joacă nu doar persoana preşedintelui, se joacă efectiv viitorul României”, a afirmat Geoană.
• Candidatul Forţa Dreptei la prezidenţiale, Ludovic Orban, spune că programul său electoral pune accent pe dezvoltare economică, pe instituţii şi promovarea unui regim fiscal prietenos cu mediul de afaceri. „Obiectivul nostru este să creăm un mediu de afaceri prietenos, să creăm un mediu în care investitorii să vină cu încredere, un mediu în care orice român care vrea să înceapă o afacere să aibă un partener – stat şi nicidecum un duşman, aşa cum este astăzi, din păcate, birocraţia”, susţine Orban.
• Fostul ministru de externe, Cristian Diaconescu, candidat independent la prezidenţiale, şi-a lansat programul electoral la Iaşi. El susţine că doreşte să construiască o societate bazată pe respect, iar programul lui electoral prevede în domeniul politicii externe ca România să devină un centru în sud-estul Europei. „Am propus în programul meu să devenim un centru în sud-estul Europei. De ce? Pentru că noi îi apărăm pe alţii. Da, noi aici, cu graniţa de 1.200 km cu Ucraina, îi apărăm pe ceilalţi din spaţiul euroatlantic. Orice astfel de demers înseamnă un raport cost-beneficii. (…) După două decenii de muncit alături de echipe, întotdeauna în numele şi pentru această ţară, am învăţat ceva: că respectul nu se câştigă pentru totdeauna, că ai nevoie să te lupţi şi să te lupţi cât se poate de hotărât pentru a păstra respectul şi pentru a genera acel tip de aşteptare care să fie una a valorii privind respectul. Este vorba de respectul fiecărui cetăţean. Este vorba de relaţia de respect între cetăţean şi instituţii, este vorba de cum instituţiile respectă cetăţeanul”, a precizat Diaconescu.
• Silviu Predoiu este candidatul Partidului Liga Acţiunii Naţionale şi spune că doreşte „un alt fel de Românie”. „Candidez pentru că nu îmi place ce au făcut din România, din ţara noastră, politicienii acestei zile. Vrem o altfel de Românie, vrem o Români iubită de români, o Românie respectată de străini, o Românie în care cei care au plecat să vrea să se întoarcă, nu să le spunem noi veniţi, ci să vrea ei să vină. Iar pentru asta trebuie o schimbare majoră”, a arătat Predoiu.
• Fostul europarlamentar Cristian Terheş, candidat al Partidului Naţional Conservator Român, intenţionează dacă ajunge preşedintele ţării să dezvolte relaţiile economice bilaterale şi să vină cu propuneri reciproc avantajoase pentru partenerii strategici. „Odată ce ne stabilim obiectivele şi idealurile pe care le avem, totuşi, unde vrem să fie această Românie peste 50-100 de ani? Că marile puterii şi marile regate, imperii aşa gândesc”, a spus Terheş.

Acuzații de scenarită cu amestec rusesc

Avortul, o temă evitată, dar nu de tot…

Avortul, în general o temă de diviziune în societățile conservatoare, este adesea evitat de politicieni datorită sensibilității sale. În 2024, însă, candidații la președinție au fost nevoiți să își clarifice pozițiile.

Marcel Ciolacu, liderul PSD, a adoptat o abordare pragmatică, subliniind necesitatea de a oferi alternative la avort și de a-l considera o „ultimă opțiune”. Această poziție poate fi văzută ca un compromis între valorile conservatoare și nevoile reale ale femeilor din România.
Elena Lasconi de la USR, deși nu a fost foarte vocală pe acest subiect în campania actuală, a fost recunoscută în trecut pentru susținerea drepturilor femeilor, inclusiv a accesului la servicii de sănătate reproductivă. Poziția ei și a partidului său reflectă o aliniere cu valorile progresiste europene, care pun accent pe drepturile individuale și pe libertatea de alegere. La cum se rostogolesc lucrurile (pe modelul ”jurnalistul isteț întreabă ce i s-a recomandat de la partid – candidatul răspunde, neînfricat”) ne așteptăm ca și ceilalți candidați majori să se simtă datori cu un răspuns pe această temă inventată.

Discuțiile despre avort au fost încălzite de comentarii și promisiuni și din partea altor candidați la președinție. De exemplu, Ana Birchall, candidată independentă, și-a exprimat dorința de a aduce „politică de calitate, adevărată” pe un fond al dezbaterilor despre drepturile femeilor, subliniind nevoia de a proteja aceste drepturi fundamentale. Pe de altă parte, candidații de la partidele mici, precum Ludovic Orban și Cristian Terheș, nu au lăsat nici ei deoparte această temă, încercând să câștige simpatia anumitor segmente ale electoratului cu promisiuni de consolidare a valorilor conservatoare.

La începutul săptămânii, plenul Senatului a aprobat cererea de efectuare a percheziției informatice pentru senatorul Eugen Pîrvulescu, care și-a dat demisia din PNL în urmă cu două săptămâni. Au votat pentru ridicarea imunității lui Pîrvulescu 77 de senatori, votul fiind secret cu bile.
Eugen Pîrvulescu a lipsit de la ședința plenului Senatului și l-a rugat anterior pe liberalul Daniel Fenechiu să transmită că preferă să se apere în faţa procurorului, eventual a instanţei de judecată.
Liderul senatorilor PSD, Lucian Romaşcanu, a susținut că a rămas fără imunitate un susținător al candidatului la prezidențiale Mircea Geoană.

Tot la începutul săptămânii Vlad Piedone Popescu a anunţat conducerea Camerei Deputaţilor că demisionează din funcţia de deputat, întrucât, la alegerile locale din 9 iunie, a fost ales primar al Sectorului 5.
Potrivit adresei trimise Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, Vlad Piedone Popescu a demisionat începând cu data de 16 octombrie. Mandatul de deputat al acestuia în circumscripția electorală 35 Suceava urmează să fie vacantat în plenul Camerei Deputaților.
PSD a anunţat Biroul permanent că pentru acest loc vacant este propusă Larisa Blanari, care este următoarea persoană pe lista de candidaţi la parlamentare în această circumscripţie electorală.

Premierul, chemat săptămâna viitoare la Parlament

La începutul săptămânii viitoare, premierul Marcel Ciolacu a fost chemat din nou în Parlament, de către deputații USR, la „Ora Guvernului”, pentru data de 4 noiembrie. Ciolacu a ignorat pe 7 octombrie o invitație similară, motivând că are programate „activități politice și guvernamentale care nu se pot amâna”.
În paralel cu ședința de plen a Camerei Deputaților din 7 octombrie, premierul a fost, printre altele, invitatul realizatorului tv Cătălin Măruță.
În documentul, aprobat zilele trecute de Biroul permanent al Camerei Deputaților, parlamentarii USR precizează că îl cheamă pe premier în Parlament pentru a prezenta „teme de interes major pentru viața politică, economică și socială„.