CRONICA SĂPTĂMÂNII POLITICE
Scandalurile legate de ferme de „troli„, „boții„ și „Vila Împăratului„ au dominat săptămâna politică care tocmai se încheie și în care debutează oficial campania electorală pentru alegerile parlamentare. Tot în această săptămână organizarea referendumului propus de Nicușor Dan odată cu alegerile generale a primit undă verde de la Parlament. PSD a anunțat oficial că nu va face alianță cu AUR, iar liderul PNL, Nicolae Ciucă, acuză un posibil amestec al Rusiei în alegerile de la București.
Campania electorală pentru alegerile parlamentare 2024 a început pe 1 noiembrie, la ora 00:00 și se încheie sâmbătă 30 noiembrie, la ora 07:00. S-au înscris în cursă 31 de formaţiuni politice şi 19 organizaţii ale minoritrăţilor naţionale, potrivit Birolui Electoral Central.
Cei mai mulţi candidaţi vin din partea PSD, pe liste în 42 de circumscripţii, cu un total de 639 de persoane, pe locul doi fiind SOS România, cu 636 de candidaţi, locul trei fiind ocupat de PNL, cu 630 de candidaţi, potrivit procesului verbal al BEC. Pe locurile următoare se situează AUR – cu 621 de candidaţi, Forţa Dreptei – cu 619 de candidaţi, UDMR – cu 596 de candidaţi – şi USR cu 589 de candidaţi.
Candidaţii formaţiunilor politice şi organizaţiilor minorităţilor naţionale s-au înscris în cursa parlamentară pentru 330 de locuri de deputaţi şi 136 de senatori.
De la începerea campaniei electorale (ora 00:00) şi până la încheierea acesteia, în data de 30 noiembrie a.c., ora 07:00, trebuie respectate toate prevederile legale în vigoare, fiind permise doar anumite tipuri de activităţi şi materiale de propagandă, precum afişele electorale, materialele de propagandă electorală audio sau video difuzate de mass-media audiovizuală în condiţiile legii, publicitatea în presa scrisă, materialele de propagandă electorală online, broşurile, pliantele şi alte materiale tipărite din aceeaşi categorie, a precizat AEP.
Competitorii politici au obligaţia înlăturării, până la data începerii campaniei electorale, a tuturor materialelor de propagandă utilizate până la acel moment şi care nu respectă regulile premise de legislaţia în vigoare.
În campania electorală este interzisă folosirea mesajelor sau a sloganurilor discriminatorii, a mesajelor de incitare la ură şi intoleranţă şi a oricăror forme, mijloace, acte şi acţiuni de defăimare şi învrăjbire religioasă sau etnică.
Două secții de votare pentru cetățenii moldoveni
Autoritatea Electorală Permanentă a mai anunțat că va găzdui, în sediul său din strada Eugeniu Carada nr. 1, Sectorul 3, două secţii de votare organizate de către Ambasada Republicii Moldova în România pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 3 noiembrie 2024.
Totodată, cetăţenii moldoveni aflaţi în Bucureşti vor putea să îşi exercite dreptul de vot duminică, 3 noiembrie a.c., la secţia de votare care va fi organizată de către Ambasada Republicii Moldova în România în incinta clădirii din strada Stavropoleos nr. 6, Sectorul 3.
Liber la referendumul lui Nicușor Dan
Plenul Camerei Deputaţilor – for decizional – a votat, marţi, proiectul de lege de modificare a OUG nr.29/2019 care permite alegătorilor să voteze, în această toamnă, la aceleaşi secţii de votare şi pentru referendum.
A fost astfel reluat un proiect al PNL adoptat de Senat în 2019 şi care stătea în sertarele Camerei Deputaţilor, acesta fiind transformat într-o propunere legislativă sub forma unui amendament, după ce primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a anunţat că vrea referendum odată cu alegerile parlamentare şi prezidenţiale.
În situaţia în care referendumul naţional sau local are loc la aceeaşi dată cu alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, alegerile pentru Preşedintele României, alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European sau alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale, după caz, alegătorii votează în aceleaşi secţii de votare, în acelaşi interval de timp, cu aceleaşi ştampile cu menţiunea «VOTAT», pe buletine de vot separate, prezenţa la vot fiind consemnată pe liste electorale distincte pentru cele două tipuri de scrutin, prevede proiectul.
PSD dă „interzis„ alianței cu AUR
În aceste zile, PSD a anunțat că „a reconfirmat ferm„ angajamentul de a evita orice alianță politică cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Decizia, adoptată unanim de Consiliul Politic Național al PSD, a fost propusă de liderul partidului, Marcel Ciolacu, și prevede o distanțare clară de AUR, atât în plan parlamentar, cât și guvernamental. Această poziție are la bază diferențe majore de ideologie și de viziune asupra României, explică reprezentanții partidului.
Liderii PSD au votat în unanimitate ca partidul să nu formeze niciun fel de alianță sau parteneriat politic cu AUR, indiferent de rezultatele alegerilor parlamentare și prezidențiale din 2024.
În plus, în cazul în care candidatul PSD va câștiga alegerile prezidențiale, acesta nu va desemna un prim-ministru din rândurile AUR, menționând o incompatibilitate de valori și priorități. Reprezentanții PSD au subliniat că vor evita orice demers care ar putea fi interpretat ca o susținere indirectă pentru AUR.
Scandaluri au depășit marja campaniei și au ajuns până la vârful instituțiilor statului
Unul dintre acestea se referă la fermele de „troli„ și „boți„, scandal care a ajuns până la nivelul instituțiilor statului. Tot la cel mai înalt nivel se află și scandalul legat de „Vila Împăratului„, respectiv vila unde s-ar muta Klaus Iohannis după ce nu va mai fi președinte.
Premierul și candidatul PSD pentru alegerile prezidențiale, Marcel Ciolacu, a lansat miercuri acuzații controversate, susținând că Mircea Geoană ar beneficia de un sistem de „ferme de boți” pentru influențarea opiniei publice. Declarațiile au fost făcute într-o discuție cu jurnaliștii, dar fără a fi însoțite de dovezi concrete.
„Știam că într-o clădire există foarte multe servere. Ferme de boți pentru Geoană. Autoritatea Electorală Permanentă ar trebui să se sesizeze. Am transmis și celor care se ocupă azi dimineață”, a declarat Ciolacu, sugerând că această problemă este cunoscută de ceva vreme și ar necesita intervenția instituțiilor abilitate.
Aceste declarații vin la scurt timp după ce Elena Lasconi, președintele USR, dezvăluit că Geoană s-ar fi întâlnit cu Tal Hanan, un israelian cunoscut pentru operațiuni internaționale de manipulare electorală.
Profitând de prezența lui Mircea Geoană la dezbaterea electorală organizată de Antena 3, Elena Lasconi a lansat o întrebare frontală: „De ce v-aţi întâlnit recent cu Tal Hanan, recunoscut şi sub numele de Jorge? Pentru cei care nu ştiu cine este Tal Hanan, este un individ care coordonează o echipă foarte mare de hackeri, ferme de troli, de dezinformare, un individ care a manipulat alegerile din peste 30 de ţări din lume”. Întrebarea a surprins publicul și a ridicat suspiciuni cu privire la o posibilă legătură între Geoană și operațiuni de dezinformare digitală, în contextul unei campanii electorale marcate de intensificarea utilizării rețelelor sociale.
Geoană a negat orice întâlnire cu Tal Hanan în cadrul dezbaterii, dar Lasconi a adus ulterior precizări pe pagina sa de Facebook, susținând că deține dovezi fotografice care ar confirma prezența celor doi în același loc.
„Explicațiile sunt la Mircea Geoană”
În postarea sa, Lasconi a oferit detalii suplimentare despre Tal Hanan, prezentându-l ca fiind „deconspirat în urma unei investigații jurnalistice internaționale” ca fiind coordonatorul unor operațiuni de manipulare electorală, prin rețele de troli și prin dezinformare în social media. Potrivit acesteia, Hanan ar fi implicat în influențarea alegerilor din zeci de state prin difuzarea de informații false și decredibilizarea unor candidați. Lasconi a mai adăugat că Hanan este un fost membru al forțelor speciale israeliene, un detaliu menit să accentueze potențialul periculos al acestuia.
Scandalul trolilor ajunge la Parlament
Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a anunțat că va solicita o comisie mixtă parlamentară care să analizeze și să ancheteze acuzațiile privind existența de „troli„ și altele care îl implică pe candidatul independent la prezidențiale Mircea Geoană.
Întrebat la Cluj cum comentează apariția unor „ferme de troli„, așa cum susține Mircea Geoană, Nicolae Ciucă a arătat că PNL nu a folosit niciodată astfel de metode, iar fostul oficial NATO trebuie să clarifice toate aceste aspecte.
„Folosirea acestor instrumente nu fac parte din instrumentarul democrației. Dacă s-au identificat astfel de demersuri, atunci Mircea Geoană are foarte multe aspecte de clarificat. Folosirea „trolilor„ și a altor metode de dezinformare, de influențare a percepției oamenilor, de schimbare a cursului democrației, așa cum s-a întâmplat de altfel în Republica Moldova, atunci când a fost votat referendumul odată cu primul tur al alegerilor parlamentare, sunt metode specifice regimurilor autocratice„, a declarat președintele PNL
Ciucă: Geoană să clarifice aceste aspecte
„Deci este absolut necesar ca Mircea Geoană, fost secretar general ajunct al NATO, să facă diferența și să clarifice aceste aspecte. PNL nu a folosit niciodată astfel de metode. Pot să spun că am putut să văd pe pagina mea de Facebook și să resimt toate aceste atacuri și a fost nevoie să fim în defensivă pentru a putea să facem față acestor atacuri de troli, pentru că ele se văd absolut instantaneu, apar o serie întreagă de acțiuni pe pagina de Facebook ceea ce nu pot sa faca oamenii. Ca atare, eu am să cer, în calitate de președinte al Senatului, o comisie mixtă la nivelul Senatului – comisia de apărare, de IT și toate celelalte comisii care au responsabilitate în acest domeniu să analizeze, să ancheteze și să identifice care este realitatea„, a anunțat Nicolae Ciucă.
Toni Greblă pasează responsabilitatea
În contextul suspiciunilor recente privind utilizarea unor „ferme de troli” în campania electorală din România, Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente, a clarificat „rolul limitat„ al instituției pe care o conduce în astfel de situații. Greblă a explicat astfel că responsabilitatea privind anchetarea unor eventuale acțiuni ilegale de influențare a opiniei publice prin troli sau boți revine Ministerului de Interne, nu AEP.
Greblă a punctat că AEP este mandatată să verifice strict cheltuielile de campanie ale competitorilor politici, iar orice alt tip de investigație, cum ar fi detectarea activităților de troli, depășește atribuțiile acestei instituții. El a subliniat că aceste activități sunt evident ilegale, însă orice investigație necesită o bază concretă de date și că, în lipsa unor sesizări sau informații precise, AEP nu poate deschide anchete din proprie inițiativă.
Scandalul legat de „Vila Împăratului„ – pe masa Guvernului
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că în ședința de Guvern de joi, 31 octombrie, va iniția procesul de desecretizare a cheltuielilor legate de renovarea unei vile de protocol din București. Această proprietate, situată pe Bulevardul Aviatorilor, este renovată complet și ar urma să fie atribuită lui Klaus Iohannis la finalul mandatului său de președinte.
Ela precizat că demersul său are la bază acordul exprimat public de Nicolae Ciucă, care declarase recent că nu are nicio obiecție față de desecretizarea cheltuielilor, atâta timp cât acestea sunt legale.
La Antena 3, Marcel Ciolacu a relatat că a urmărit discuția purtată de Nicolae Ciucă, în cadrul căreia liderul PNL și fost premier a afirmat că nu are „nicio problemă” cu desecretizarea informațiilor legate de vila destinată lui Iohannis, atât timp cât aceasta respectă legalitatea.
Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a reacționat față de solicitarea PSD privind desecretizarea cheltuielilor referitoare la vila în care ar urma să locuiască Klaus Iohannis, susținând că Marcel Ciolacu nu ar vrea să meargă în turul al doilea al prezidențialelor cu lista utilizatorilor/vizitatorilor/beneficiarilor vilei RA-PPS din strada Cucu Starostescu nr. 6.
„Mă bucură faptul că domnul Ciolacu a găsit curajul transparenței. Îl încurajez să meargă în continuare pe acest drum, pentru că este drumul corect. Tot în spiritul transparenței, mai sunt și alte teme pe care publicul merită să le știe:
- Lista utilizatorilor/ vizitatorilor/ beneficiarilor vilei RA-APPS din strada Cucu Starostescu nr. 6. Sunt sigur că domnul Ciolacu nu vrea să meargă cu acest secret în turul 2.
- Lista tuturor vilelor RA-APPS şi a beneficiarilor care locuiesc în aceste vile.
Ulterior, Secretarul General al Guvernului a anunțat că a solicitat Regiei Autonome – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat informațiile referitoare la cheltuielile efectuate pentru realizarea lucrărilor de reabilitare, modernizare și refuncționalizare a imobilului aflat în administrarea sa, situat în Bulevardul Aviatorilor nr. 86, vilă în care ar putea locui Klaus Iohannis după ce nu va mai fi președinte.
SGG a făcut acest demers ca urmare solicitării prim-ministrului Guvernului României, formulată în cadrul ședinței Guvernului din 31 octombrie.
Potrivit răspunsului detaliat, chetuielile cu lucrările la „Vila Împăratului„ se cifrează la peste 13,8 milioane de lei.
„Pe acest subiect, facem următoarele precizări: 1. Un aspect extrem de important și relevant în decizia de a efectua lucrări de reabilitare și modernizare este acela că imobilul se află în zonele construite protejate nr. 14 și nr. 55 și în zona de protecție monument A – Parcul Herăstrău. Pentru a putea efectua orice fel de lucrare a fost nevoie de obținerea avizului Comisiei zonale a monumentelor istorice București. 2. De asemenea, având în vedere normativele în construcții actualizate și în vigoare la acest moment, au fost necesare și obligatorii lucrări de consolidare la structura de rezistență a clădirii pentru a mări capacitatea portantă a acesteia, respectiv – stâlpi, grinzi și planșee prin returnare sau după caz placare cu fibră sau benzi de carbon și lucrări de integrare elemente structurale în structura existentă a imobilului. 3„, a anunțat SGG, într-o precizare de presă.
Având în vedere cele de mai sus, în concordanță cu lucrările necesare, a fost nevoie și de refacerea sistemului de instalații care să corespundă siguranței electrice și energetice a clădirii, adaugă sursa citată.
Totodată, au fost efectuate lucrări la arhitectura clădirii, finisaje interioare și exterioare, în conformitate cu prevederile menționate mai sus.
Astfel, cheltuielile, actualizate la zi, pe fiecare componentă în parte, fără TVA sunt: a. Rezistență – 4.050.863,05 lei b. Arhitectură – 6.388.726,14 lei c. Instalații – 3.201.134,80 lei d. Organizare de șantier – 202.538,91 lei.
Campanie, campanie…
Tot în această săptămână liderii principalelor partide s-au aflat în diverse manifestări publice. Dacă liderul PNL și-a lansat programul de partid la Sinaia, cel al PSD a preferat să fie prezent la Congresul național al romilor, care a avut loc la București.
„M-am născut în Buzău, unde comunitatea romă este o parte integrantă din viaţa oraşului. Încă din copilărie, la fel ca dumneavoastră, am fost învăţat de mama mea să tratez în mod egal toţi colegii, vecinii, indiferent de etnie şi religie şi să fiu un om deschis cu cei din jur, să nu judec oamenii decât prin ochii şi prin mintea, şi prin sufletul meu. Acelaşi lucru l-am făcut şi când am fost implicat în administraţia locală, acelaşi lucru l-am făcut şi în familie, transmiţând acest lucru şi fiului meu care mâine, poimâine va fi medic”, a declarat Ciolacu la Congresul naţional al romilor.
Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a atras atenţia, la Sinaia, la prezentarea programului de guvernare al formaţiunii, asupra pericolului unor posibile interferenţe ale Rusiei în alegerile de la Bucureşti. El susține că binomul PSD – AUR poate schimba „cursul corect„, iar dovezi credibile există de mai mult timp.
Sâmbătă, PNL și-a lansat oficial programul său de guvernare, la Sinaia, în cadrul unei întâlniri dedicate Ligii Aleșilor Locali. Nicolae Ciucă a fost însoțit de lideri ai partidului din întreaga țară, marcând astfel un moment important în pregătirile pentru alegerile parlamentare programate pe 1 decembrie. Evenimentul de la Sinaia vine la scurt timp după prezentarea programului prezidențial al lui Nicolae Ciucă, desfășurată pe 23 octombrie la București. Alegerea localității Sinaia pentru această lansare simbolizează legătura între tradiția istorică a PNL și viziunea de viitor a partidului, axată pe dezvoltarea comunităților și sprijinul familiilor.
Cu acest prilej, Nicolae Ciucă a atras atenţia asupra pericolului unor posibile interferenţe ale Rusiei în alegerile de la Bucureşti.
„Mizele sunt mari dar, în momentul în care PSD a decis să afecteze procesul democratic, mizele au crescut enorm. Miza a depăşit registrul firesc al programelor şi competiţiilor de idei şi proiecte. Miza e acum, din cauza binomului PSD-AUR, inclusiv prin decizia CCR, una care poate schimba cursul corect pe care ni l-am ales împreună. Dovezi credibile exista de mai mult timp. Vedeţi interferenţele Rusiei în referendumul Brexit din 2016, prin dezinformare, prin promisuni populiste. Acestea au dus la scoaterea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Observaţi tiparul? Acelaşi tipar s-a aplicat si la alegerile şi referendumul din Republica Moldova. (…)
Slavă Domnului romanii au capacitate formidabilă de a depista demagogii şi alarmiştii. Mulţumim lui Dumnezeu că românii, în covârşitoarea lor majoritate au sentimente profunde anti ruse dar, în acelaşi timp, pericolul există pentru că sunt folosite suficiente instrumente care pot modifica percepţia oamenilor şi influenţa decizia lor cum s-a ajuns aici? Prin lipsa de încredere, prin inabilitatea instituţiilor de a ţine pasul cu aşteptările cetăţenilor prin lipsa de respect pe care unii politicieni unii funcţionari o manifestă faţă de cetăţeni, din cauza unor probleme masive de încredere în instituţiile statului, în justiţie, în Legislativ, în Executiv. Şi aici există soluţii. (…) Trebuie să respectam relaţia stat – cetăţean pe coordonate liberale, pe pe eficienţă”, a declarat Nicolae Ciucă, preşedinte al Senatului.
Candidatura unuia dintre cei mai vechi primari, respinsă
Vineri, Curtea de Apel Alba Iulia a respins definitiv contestația depusă de Silviu Ponoran, primarul orașului Zlatna și unul dintre cei mai vechi edili din țară, pentru a i se permite să candideze la alegerile parlamentare din partea PNL. Această decizie vine după o serie de acțiuni legale inițiate în urma unei contestații depuse de Partidul Social Democrat (PSD), care a susținut că Ponoran nu este eligibil din cauza unei interdicții impuse în urma unei acuzații de incompatibilitate.
Silviu Ponoran, care deține șapte mandate consecutive ca primar al Zlatnei și a fost ales pentru prima oară în 1992, se afla în fruntea listei PNL Alba pentru Senat. De-a lungul anilor, edilul a devenit o figură bine cunoscută în zona Munților Apuseni și este apreciat de locuitori pentru eforturile sale de a revitaliza orașul Zlatna, cunoscut în trecut pentru problemele de poluare industrială.
Cu toate acestea, cariera sa a fost afectată de o acuzație de incompatibilitate care i-a adus o interdicție de a ocupa funcții publice. În ciuda acestei interdicții, Ponoran a încercat să-și continue implicarea politică la nivel național și, la începutul acestui an, și-a exprimat în mod deschis susținerea față de mișcarea condusă de AUR, semnând o petiție pentru demiterea președintelui Klaus Iohannis.