CRONICA SĂPTĂMÂNII POLITICE

Publicat: 26 ian. 2025, 08:58, de Vera Popa, în POLITICĂ

PSD l-a somat în aceste zile pe președintele Klaus Iohannis să demisioneze din funcție pe data de 4 februarie.

Social-democratul Mihai Fifor consideră că o astfel de decizie ar fi, în opinia sa, cea mai responsabilă și rațională soluție în actualul context politic.

Fifor susține că demisia lui Klaus Iohannis ar permite alinierea calendarului constituțional pentru organizarea alegerilor prezidențiale cu cel deja stabilit de Guvern. Acesta a explicat că, potrivit legii, vacantarea funcției de președinte ar trebui să fie urmată de alegeri prezidențiale în termen de cel mult trei luni.

12:23, 19.01.2025 • POLITICĂ

CRONICA SĂPTĂMÂNII POLITICE

12:00, 12.01.2025 • POLITICĂ

CRONICA SĂPTĂMÂNII POLITICE

Prin urmare, plecarea președintelui pe 4 februarie ar asigura o tranziție fără blocaje instituționale, iar țara ar putea avea un nou președinte în conformitate cu un calendar clar și bine structurat.

Semnăturile privind suspendarea lui Iohannis, pe masa Parlamentului

Liderul PNL,Ilie Bolojan, a recunoscut că o cerere de suspendare a fost depusă la Parlament de trei partide – AUR, POT și SOS România – care susțin că au strâns semnăturile necesare.

Președintele Senatului crede încă că este vorba despre acțiuni politice de precamapnie, care nu au decât un scop exclusiv politic şi nu au nicio legătură cu realitatea.

„Gândiţi-vă că s-au depus semnăturile pentru cererea de suspendare. Deşi regulamentul este foarte clar că aceste cereri de suspendare se depun la ambele Camere, s-au depus doar la Camera Deputaţilor. Ori este o chestiune de neştiinţă sau este o chestiune efectiv de imagine. Dumneavoastră trageţi concluziile. (…) Odată ce ai un calendar clar stabilit, în a mai bate doar toba fără niciun fel de efect, nu te poate duce decât în direcţia să constaţi că sunt nişte acţiuni exclusiv politice şi nu au nicio legătură nici cu interesul ţării noastre, ci doar cu un calcul politic conjunctural „, a explicat președintele Senatului, într-o conferință de presă.

Toni Greblă ar putea fi chemat să dea explicații în Parlament

Conducerea Autorității Electorale Permanente ar trebui să dea explicații în Parlament privind anularea alegerilor, consideră UDMR.

Întrebat la Digi24 TV dacă Toni Greblă, președintele AEP, ar trebui să fie audiat în Parlament, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a arătat că „AEP trebuie să-şi câştige un prestigiu în mod clar”.

„Această Autoritate a fost gândită pe un model care, hai să spun, este european şi ea trebuie să preia rolul MAI, pentru că nu MAI ar trebui să organizeze sau să participe la organizarea alegerilor. Evident, pe partea de ordine publică și așa mai departe. Da, dar pe partea electorală, AEP a fost creată astfel încât să ajungă să gestioneze ciclurile electorale, respectiv campaniile și alegerile. Cred că alegerile de la sfârşitul anului trecut ne-au arătat puţin că stilul acesta în care ne-a luat prin surprindere nu mai merge. Deci cu asta am fost luaţi prin surprindere.

„Drept urmare, trebuie explicaţii şi trebuie explicat ceea ce s-a întâmplat, pentru că s-au anulat acele alegeri, s-au spus anumite lucruri şi acele lucruri trebuie analizate în profunzime, puţin mai mare. Eu cred că instituțiile statului, inclusiv AEP, trebuie să-și ia rolul în serios și să ne spună mai multe, mai deschis și mai transparent. Eu cred că trebuie explicaţii mai multe, nu numai de la AEP”, consideră Cseke Attila.

Guvernul a terminat banii; încep restructurările și concedierile la stat

În contextul creșterii deficitului bugetar, Guvernul PSD-PNL-UDMR analizează măsuri drastice pentru reducerea cheltuielilor publice. Printre acestea, se numără comasarea unor instituții, reorganizarea altora și înghețarea salariilor bugetarilor.

O propunere importantă luată în considerare de coaliția de guvernare este comasarea mai multor instituții aflate în subordinea Secretariatului General al Guvernului, în special a celor care au activități similare. Această măsură urmărește să elimine suprapunerile birocratice și să reducă cheltuielile administrative.

Un exemplu este Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), unde aproximativ 60% din buget este alocat cheltuielilor de personal. Situația este similară la Consiliul Concurenței, unde trei sferturi din bugetul anual, adică 68.987.000 de lei dintr-un total de 92.067.000 de lei, sunt destinate angajaților.

La Consiliul Concurenței, președintele instituției are un salariu brut de aproape 22.000 de lei, în timp ce secretarul general primește 15.000 de lei, iar un inspector principal câștigă peste 9.000 de lei. Pe lângă salariile de bază, angajații beneficiază de sporuri pentru condiții vătămătoare de muncă, informații clasificate, indemnizații pentru hrană și doctorate, precum și vouchere de vacanță.

Situația este similară și la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), una dintre instituțiile cu cele mai mari salarii din România. Președintele ASF, Alexandru Petrescu, câștigă un salariu lunar net de 40.354 de lei, la care se adaugă o indemnizație de membru al Consiliului ASF, în valoare de 18.379 de lei.

Prim-vicepreședintele și vicepreședinții ASF câștigă și ei salarii nete cuprinse între 31.000 și 35.000 de lei, plus aceeași indemnizație de membru.

Reduceri de personal la Parlament

În încercarea de a reduce cheltuielile, președintele Senatului, Ilie Bolojan, a anunțat recent desființarea a 178 de posturi din instituție, reprezentând peste 20% din totalul de 796 de angajați. Posturile vizate includ funcții din grupurile parlamentare, comisiile de specialitate și alte direcții ale Senatului.

La Camera Deputaților, președintele Ciprian Șerban a declarat că se ia în calcul reducerea personalului cu cel puțin 200 de angajați dintr-un total de aproape 1.500. Totodată, se analizează posibilitatea eliminării unor sporuri și optimizarea consumului de energie. Spre exemplu, pentru a economisi electricitatea, luminile din sălile și holurile Camerei Deputaților ar putea fi aprinse cu două ore mai târziu decât în prezent, de la ora 07,00 dimineața în loc de ora 05.00.

„Creștinii„ AUE au huiduit copios de 24 ianuarie până și rugăciunea ”Tatăl Nostru”

Protestatarii AUR adunați la manifestările de la Iași pentru aniversarea Unirii Principatelor Române au huiduit inclusiv în timpul intonării imnului național și a rugăciunii ”Tatăl Nostru”.

La 166 de la înfăptuirea Unirii Principatelor Române, scandări de lozinci antiguvernamentale şi antisistem au răsunat în Piaţa Unirii din Iaşi încă de la sosirea autorităţilor locale şi reprezentanţilor filialelor PNL şi PSD, dar şi în timp ce onorul militar a fost prezentat de generalul Gheorghiţă Vlad, şeful Statului Major al Armatei.

Din cauza scandărilor şi huiduielilor, în timpul slujbei religioase, Nichifor Botoşăneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, a întrerupt ceremonialul religios pentru a-i îndemna pe cei prezenţi să facă linişte, fapt ignorat de o parte din mulţime.

Mulţi dintre protestatari au fost membri sau simpatizanţi AUR care în cursul dimineţii au participat la Marşul Unirii.

Huiduieli au fost și la manifestările de Mica Unire din Focșani, unde oamenii adunați l-au huiduit pe Ilie Bolojan, singurul politician de vârf prezent la ceremonii.

„Spectacol„ și în Parcul Tineretului

De parcă nu era suficient spectacolul obișnuit oferit de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), de data aceasta scena a fost Parcul Tineretului, iar data – simbolică: 24 Ianuarie.

Aici, la statuia Eroilor Militari Români Căzuți la Datorie, fostul candidat la președinție, Călin Georgescu, și-a convocat susținătorii pentru o „Mare Horă a Unirii Neamului”. Până aici, totul ar fi fost bine. Însă, cum ne-au obișnuit, „auriștii” nu pot să se abțină. Orice prilej solemn devine, în mâinile lor, o platformă de autopromovare și scandal.

Vedeta incontestabilă a zilei a fost nimeni altul decât Vlad Dumitrescu Călin Ferentz, vicepreședintele Consiliului Județean Prahova, un personaj care, din păcate, pare să facă tot posibilul să pună județul pe harta rușinii naționale. Înarmat cu o geacă inscripționată cu sigla AUR – că doar e important să știe lumea cine ești, chiar dacă n-ar vrea – Dumitrescu a reușit să politizeze un eveniment menit să fie apolitic.

Din reprezentant al administrației, în instigator politic

În fața camerei, vicepreședintele Dumitrescu a oferit o demonstrație perfectă de ceea ce înseamnă „să te faci de râs profesional”. Pe filmare se vede cum Dumitrescu, deși vine pe post de instigator vocal, nu face față nici măcar unei dezbateri improvizate, pierzând controlul rapid și apelând la colegii săi pentru a fi salvat din situația jenantă.

Dar spectacolul nu se oprește aici. În timp ce femeile din grupul AUR – aparent mai curajoase și mai articulate – încercau să mențină aparențele, Dumitrescu se retrăgea în umbră, oferind un contrast perfect între ambițiile sale de mare politician și realitatea tristă a competențelor sale. Dacă funcția pe care o ocupă este „o pălărie mult prea mare pentru el”, atunci poate cineva ar trebui să îi sugereze un alt accesoriu – poate o umbrelă, ca să se acopere de criticile binemeritate.

Un candidat și nu prea…

Victor Ponta, fost premier al României și lider al Pro România, a declarat joi că încă nu a luat o decizie privind o posibilă candidatură la alegerile prezidențiale din luna mai. Ponta a subliniat că decizia va fi anunțată la momentul potrivit, precizând că o eventuală candidatură nu va avea ca scop lupta împotriva altor candidați.

Întrebat la Digi24 despre relația sa cu președintele PSD, Ponta a susținut că are o comunicare frecventă cu acesta. El a adăugat că înțelege poziția politică a lui Ciolacu, mai ales în contextul susținerii de către coaliție a candidaturii lui Crin Antonescu.