CRONICA SĂPTĂMÂNII POLITICE: Noul Guvern a depus jurământul; Alegeri pe 23 martie; Ordonanța „Trenuleț„ – aproape adoptată

Noul Guvern a depus jurământul

Noul cabinet, condus tot de Marcel Ciolacu, a depus jurământul, pe 23 decembrie, la Palatul Cotroceni. 

Președintele Klaus Iohannis a evidențiat și primele provocări pe care noul Executiv le are în față. Acestea sunt pregătirea bugetului pentru anul 2025 și stabilirea calendarului electoral pentru alegerile prezidențiale.

„Pe lângă acestea, fiecare dintre dumneavoastră va trebui să facă față și la alte provocări, pe care le știți fiecare dintre dumneavoastră!”, a punctat Iohannis.

Alegeri prezidențiale pe 23 martie

Coaliția de guvernare a ajuns la un acord privind data desfășurării alegerilor prezidențiale.

Potrivit unor surse citate de Antena 3, primul tur al alegerilor prezidențiale se va desfășura pe 23 martie 2025, iar turul doi – pe 6 aprilie 2025.

Calendarul oficial al alegerilor prezidențiale urmează să fie adoptat de membrii Guvernului într-o ședință a Executivului care va avea loc, cel mai probabil, luni, săptămâna viitoare.

Primul tur al alegerilor prezidențiale se va desfășura pe 23 martie 2025, iar turul doi pe 6 aprilie 2025.  

Membrii Guvernului vor adopta oficial calendarul alegerilor prezidențiale într-o ședință a Executivului care va avea loc, cel mai probabil, lunea viitoare.

Ordonanța „Trenuleț”, aproape adoptată

Tot luni, cel mai probabil, Guvernul va adopta Ordonanța supranumită „Trenuleț”, care stabilește măsuri fiscal-bugetare esențiale pentru menținerea unui cadru financiar stabil și predictibil pe termen mediu și lung. Scopul este fundamentarea bugetului general consolidat pentru anul 2025.

Sustenabilitate și reducerea deficitului bugetar

Una dintre principalele direcții ale acestei ordonanțe este menținerea unui deficit bugetar controlat, esențial pentru stabilitatea macroeconomică a țării. România a demonstrat o voință fermă de a-și reduce deficitul bugetar de la 7,9% în 2024 la sub 3% în 2031. De asemenea, ordonanța se concentrează pe limitarea creșterii cheltuielilor permanente.

Investițiile publice și PNRR

Un alt punct esențial al ordonanței este susținerea investițiilor publice, un factor-cheie în stimularea creșterii economice și în crearea de locuri de muncă.

În acest sens, Guvernul va aloca resurse pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, care vor avea un efect multiplicator asupra economiei.

Pe lângă alocările bugetare, ordonanța sprijină România în atingerea jaloanelor și termenelor impuse de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), esențial pentru accesarea fondurilor europene.

Reforme în sistemul de pensii și cheltuieli de personal

Ordonanța include și măsuri de control al cheltuielilor cu asistența socială, în special în ceea ce privește pensiile.

Guvernul a decis să mențină acest nivel în plată în decembrie 2024, pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii.

În plus, ordonanța abordează și cheltuielile de personal, care au cunoscut o creștere semnificativă în 2024, ca urmare a majorărilor salariale acordate în sectorul public.

Principalele prevederi ale proiectului de OUG sunt  următoarele:

Menținerea salariilor de bază(Art. I): Începând cu 1 ianuarie 2025, salariile de bază și indemnizațiile personalului plătit din fonduri publice vor rămâne la nivelul din decembrie 2024, dacă persoanele își mențin funcțiile și condițiile de muncă.

Indemnizațiile pentru funcțiile de demnitate publică(Art. I, alin. 2): Indemnizațiile pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate se vor menține la nivelul lunii decembrie 2024, începând cu 1 ianuarie 2025.

Salarii pentru personalul din administrația publică locală(Art. I, alin. 3): Salariile personalului din consiliile județene, primării și consilii locale se vor menține la nivelul din decembrie 2024, în aceleași condiții.

Menținerea sporurilor și indemnizațiilor(Art. II): În 2025, sporurile, indemnizațiile și alte elemente din salariul brut vor rămâne la nivelul acordat în decembrie 2024, dacă nu se schimbă funcția sau condițiile de muncă.

Menținerea indemnizației de hrană(Art. II, alin. 2): Indemnizația de hrană va rămâne la nivelul din 2024.

Compensarea muncii suplimentare (Art. III): Munca suplimentară efectuată în 2025 se va compensa doar cu timp liber, nu cu bani.

Restricționarea acordării de beneficii(Art. IV): În 2025, instituțiile publice nu vor acorda bilete de valoare (cu excepția tichetelor de creșă) și nu vor plăti premii sau bonusuri.

Suspendarea ocupării posturilor vacante(Art. VII): Începând cu 1 ianuarie 2025, ocuparea posturilor vacante prin concurs sau examen este suspendată, cu excepția posturilor unice sau în cazuri justificate, cu aprobarea ordonatorilor de credite.

Plata sumelor din hotărâri judecătorești:

Plata sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești definitive pentru drepturi salariale acordate personalului instituțiilor publice se va face în tranșe pe parcursul a 5 ani (2025-2029), conform unui procentaj specificat:

• • • 5% în primul an
    • 10% în al doilea an
    • 25% în al treilea și patru-lea an
    • 35% în al cincilea an

Se aplică și pentru hotărâri judecătorești referitoare la drepturi pentru personalul militar aflat în misiuni externe și daune-interese.

Suspendarea executării silite: Orice procedură de executare silită se suspendă pe durata plății eșalonate a sumelor.

Ajutoare și indemnizații: În 2025, instituțiile publice nu vor acorda ajutoare de pensionare sau indemnizații pentru ieșirea din serviciu. Excepție face cazul decesului angajatului.

Se mențin indemnizațiile și drepturile specifice prevăzute de legi speciale pentru diverse categorii de persoane. Acestea sunt: veterani de război, revoluționari, victime ale dictaturii, etc. Se aplică și pentru anumite categorii de profesioniști, cum ar fi artiștii sau membrii academiilor.

Reduceri de tarif pentru transport: În 2025, reducerile de tarif pentru transport se vor aplica doar pentru un număr limitat de călătorii.

Modificări ale finanțării partidelor politice: Suma alocată anual partidelor politice din bugetul de stat va fi între 0,005% și 0,01% din PIB, cu majorări pentru partidele care promovează femei pe listele electorale.

Plăți de diurnă pentru magistrați: Judecătorii și procurorii detașați sau delegați în altă localitate vor beneficia de diurnă conform reglementărilor existente.

Nicușor Dan rămâne candidat

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a anunţat că nu îşi retrage candidatura la alegerile prezidenţiale. Coaliția de guvernare a decis altfel, desemnându-l pe Crin Antonescu drept candidat unic.

Niculor Dan crede că acest lucru reflectă predominanţa unei atitudini de compromis în rândul partidelor din coaliţie.

„Eu îmi menţin candidatura şi vom vedea ce urmează”, a anunțat Nicuşor Dan.

Un pas malefic – oprit

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, fostul ambasador al Statelor Unite în România, Adrian Zuckerman, a transmis un mesaj emoționant și puternic adresat tuturor românilor. 

El a evidențiat că sistemul judiciar românesc și instituțiile de securitate au reușit să stopeze „primul pas al celui mai malefic atac cibernetic hibrid împotriva procesului electoral al unui stat democratic”.

Jalnicul sfârșit al lui Iohannis

Președintele Klaus Iohannis, al cărui mandat a fost prelungit după anularea alegerilor prezidențiale, a ajuns personaj negativ în presa străină.

Într-un articol apărut în Le Figaro, acesta a fost catalogat drept „un rege leneș”. El este acuzat că a ales să petreacă mai mult timp în confortul orașului său natal, Sibiu, și pe drumuri internaționale costisitoare. Potrivit jurnaliștilor, Iohannis ar fi trebuit să-și asume responsabilitățile față de cetățenii români.

Pe 6 decembrie, justiția a anulat turul doi al alegerilor prezidențiale. Motivul invocat a fost legat de suspiciuni privind ingerința rusă în alegeri. Decizia a dus la prelungirea mandatului lui Iohannis, iar România a fost lăsată într-o stare de incertitudine politică.