CRONICA SĂPTĂMÂNII POLITICE: suspendarea se extinde, Ciolacu și Predoiu audiați, Iohannis a plecat la Sibiu

”Bomba” săptămânii politice este, dincolo de demisia surpriză a lui Klaus Iohannis, declarația candidatului coaliției Crin Antonescu. El spune că ofensiva celor care au inițiat suspendarea continuă, aceasta fiind acum îndreptată împotriva Guvernului, după ce Klaus Iohannis și-a dat demisia de la Cotroceni. El se așteaptă deci ca demersul suspendării, care i-a forțat oarecum mâna lui Iohannis să-și dea demisia, să se extindă și către Guvern. Documentul inițiat de trei partide din opoziție ar fi ajuns în plenul Parlamentului, dacă Iohannis n-ar fi plecat de la Cotroceni.

Întrebat la Antena 3 dacă în urma demisiei lui Klaus Iohannis de la Cotroceni s-a redus presiunea, Crin Antonescu a negat.

”Nu s-a redus. Dacă ar fi plecat la început (Iohannis – n.r.), nici nu s-ar fi născut această linie de propagandă. Acum se întâmplă altceva. A plecat Klaus Iohannis și continuă ofensiva: acum s-a dus împotriva Guvernulului. Inițiatorii suspendării lui Klaus Iohannis și cei care s-au alăturat… trebuie să vorbesc despre USR, pentru că USR s-a așezat lângă aceste partide extremiste, partide antisistem, cum se intitulează. Foarte bine, o moțiune de cenzură este dreptul opoziției oricând, însă discursul este același: A plecat Iohannis, să plece toți! Nu ni se spune cine rămâne, ce guvern punem în loc. Presiunea artificială și electorală va fi întreținută de cei care încearcă să profite de această situație, de amânare a alegerilor. Presiunea, sincer, cred că s-a disipat, pentru că ne aflăm acum într-o situație în care nicio legitimitate nu poate fi contestată”, a declarat Antonescu.

12:46, 22.03.2025 • Internațional

Cronica săptămânii internaționale: Mai poate fi oprit declinul global al democrației?

09:00, 09.03.2025 • Internațional

Cronica săptămânii internaționale: Decizii cruciale ale liderilor europeni/Panică la Paris/China privește către Europa

Doi oficiali – chemați la Parlament

Ca o dovadă indirectă a celor spuse de Antonescu, premierul Marcel Ciolacu și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, sunt chemați acum în fața Parlamentului. Ei trebuie să răspundă unor întrebări esențiale privind abuzurile de putere și complicitatea politică în afaceri controversate. Solicitarea cu mai multe revendicări a trecut de conducerea Camerei Deputaților.

Pe 24 februarie 2025, Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, va trebui să ofere explicații în cadrul dezbaterii parlamentare privind „Vânătoarea de vrăjitoare a susținătorilor lui Călin Georgescu”.

Partidul Oamenilor Tineri (POT) anunță că, în urma solicitărilor oficiale adresate Biroului Permanent al Camerei Deputaților, cei doi oficiali vor da explicații Parlamentului.

Semnatarii documentului, co-autori la suspendarea lui Iohannis, doresc clarificări referitoare la ”acțiunile îndreptate împotriva cetățenilor care și-au exprimat susținerea față de Călin Georgescu, considerând inacceptabilă utilizarea instituțiilor statului ca instrumente de represiune politică”.

Ciolacu, chemat să dea explicații în dosarul Nordis

Ulterior, pe 3 martie 2025, Prim-ministrul Nordis, Marcel Ciolacu este chemat la „Ora Prim-Ministrului” pentru a răspunde întrebărilor legate de „Complicitatea politicienilor de demnitate națională în cazul Nordis”.

Într-un moment în care opinia publică cere transparență și responsabilitate, este esențial ca șeful Guvernului să explice rolul politicienilor de rang înalt în această afacere și să clarifice dacă au existat influențe politice asupra deciziilor economice și administrative, consideră semnatarii solicitării.

Ei spun că vechii politicieni folosesc Guvernul în interes personal și după bunul plac, fără să țină cont de reguli sau de nevoile românilor.

Predoiu confirmă prezența la Parlament

Într-o conferință de presă, susținută marți, după o ședință a conducerii PNL, Cătălin Predoiu, a anunțat că se va prezenta în Parlament pentru a da explicații, ori de câte ori va fi nevoie. În legătură cu perchezițiile făcute la șeful de campanie al lui Călin Georgescu, el a precizat că numai procurorul de caz are dreptul să dispună într-un dosar deplasarea mascaților.

‘Întotdeauna când am fost chemat în Parlament m-am prezentat și am explicat parlamentarilor ce nelămuriri sunt. M-am exprimat și în calitate de ministru al Justiției, la vremea aceea am fost invitat de către USR, m-am prezentat, am explicat, mi-am adus argumentele, voi arăta pur și simplu prevederile legale care arată clar într-un dosar instrumentat de procuror cine are dreptul să dispună deplasarea mascaților la o adresă sau alta, la o operațiune polițienească, judiciară sau alta. Fără niciun fel de rezervă, discut cu orice parlamentar de la orice partid pentru că reprezintă cu toții cetățeni ai României și eu ca ministru am obligația să dau toate explicațiile necesare. O voi face.”, a declarat Predoiu.

Klaus Iohannis și-a luat tălpășița la Sibiu; cu ce avere rămâne

Klaus Iohannis și-a încheiat în această săptămână mandatul de președinte al României. El a plecat spre Sibiu,după o ceremonie care a avut loc La Palatul Cotroceni, interimatul fiind asigurat de Ilie Bolojan.  Plecarea sa de la Cotroceni aduce o serie de beneficii prevăzute de legea 406/2001 pentru foștii șefi ai statului.

În urma demisiei, care evită o procedură de suspendare ce ar fi putut afecta aceste drepturi, Iohannis va beneficia de o serie de avantaje pe toată durata vieții.

Printre beneficiile acordate unui fost președinte se numără folosința gratuită a unei locuințe de protocol, cu destinația de reședință, precum și a unui cabinet de lucru, echipat cu personal – un consilier și un secretar. De asemenea, Iohannis va continua să beneficieze de pază și protecție permanentă din partea Serviciului de Protecție și Pază (SPP), dar și de un autoturism în folosință gratuită.

În plus, fostul președinte va primi o indemnizație lunară echivalentă cu 75% din salariul acordat unui președinte în funcție, adică aproximativ 25.000 de lei. Aceste venituri pot fi cumulate cu alte surse de venit, inclusiv pensii sau salarii din alte activități.

În ceea ce privește bunurile deținute, Klaus Iohannis, împreună cu soția sa Carmen, deține trei apartamente în județul Sibiu și două case. Veniturile declarate în calitate de președinte au fost de aproximativ 186.000 de lei pe an, iar în conturile sale bancare există economii de 190.000 de lei.

Aceste drepturi ar fi fost pierdute în cazul în care Klaus Iohannis ar fi fost demis, dar demisia sa voluntară a evitat o criză politică și i-a permis să păstreze beneficiile prevăzute de lege. Totuși, Iohannis își va pierde imunitatea și, în cazul unei condamnări definitive pentru fapte de corupție, va pierde toate avantajele aferente funcției sale de fost președinte.

Bolojan a numit primii consilieri

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a semnat, vineri, 14 februarie 2025, o serie de decrete prin care și-a stabilit noua echipă de consilieri prezidențiali. Printre numirile importante se află fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, care va ocupa funcția de consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională și, începând cu 17 februarie 2025, va prelua și coordonarea Cancelariei Președintelui interimar.

Pe lângă Cristian Diaconescu, președintele interimar Ilie Bolojan a semnat și alte decrete de numire în funcții-cheie:

• Bogdan Mazuru – numit consilier prezidențial pentru politică externă, începând cu 20 februarie 2025. Mazuru este un diplomat de carieră, cu o experiență vastă în relațiile internaționale, iar numirea sa sugerează o abordare pragmatică în ceea ce privește politica externă a României.

• Simona Livia Maftei – desemnată consilier prezidențial la Cabinetul Președintelui, având atribuții legate de organizarea și implementarea strategiei prezidențiale în domenii esențiale.

• Bianca-Teodora Firezar – numită consilier de stat la Cabinetul Președintelui, ceea ce indică o consolidare a echipei administrative de la Cotroceni.

Odată cu aceste numiri, Ion Oprișor, fostul consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională, a fost eliberat din funcție la cerere. Deși motivele retragerii sale nu au fost clar precizate, această schimbare subliniază dorința președintelui interimar de a aduce o nouă viziune în domeniul securității naționale.

Ciolacu anunță măsuri dure pentru miniștri

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat măsuri dure pentru miniștrii cabinetului condus de el. La începutul ședinței de Guvern de joi, Ciolacu a anunțat  că aceștia vor fi evaluați după modul de realizare a reformelor din PNRR.

Declarația lui Ciolacu vine după mai multe avertismente din partea instituțiilor europene referitoare la riscul pierderii banilor din PNRR sau a neaccesării la timp a sumelor alocate.

„Am agreat soluții alături de experții europeni. Urmează întâlnirile cu coordonatorii de reforme, ca să maximizăm şansele finalizării fiecărei investiții importante din acest program. Vreau să anunț că realizarea reformelor din PNRR devine principalul criteriu de evaluare a activității miniștrilor. Nu voi ezita să iau măsuri severe unde nu apar progrese consistente în lunile următoare. Cine nu poate ține ritmul, va plăti inclusiv cu funcția. Pe lângă investițiile publice din banii europeni, trebuie să aducem și investiții private”, a declarat premierul.

Nou consilier onorofic al premierului

Dragoș Eugen Damian a fost numit consilier onorfic al premierului Marcel Ciolacu. Decizia a fost publicată, miercuri, în Monitorul Oficial.

Această numire este una surprinzătoare, având în vedere că Dragoș Damian a fost un critic al Guvernului Ciolacu.

Dragoș Damian este directorul General la Terapia A Sun Pharma Company din Cluj-Napoca și activează în Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România.

Antonescu nu se vede un candidat ideal al coaliției

Candidatul comun al coaliției PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale din 4 și 18 mai, Crin Antonescu, a afirmat într-un podcast că nu a avut niciodată dorința de a candida la prezidențiale ca independent, pentru că nu ar fi avut resursele necesare. Nici acum nu se vede drept un candidat ideal, dar crede că partidele care îl susțin nu au avut o variantă mai bună.

Întrebat de ce candidează pentru partide pe care anterior a spus că le consideră „slăbite din punct de vedere calitativ“, Crin Antonescu a dat de înțeles că nu ar fi avut nicio șansă să candideze ca independent la alegerile prezidențiale și nici nu a avut o astfel de dorință.

„Nu se punea problema unei candidaturi independente. Dacă eu aş fi avut resursele, disponibilitatea de a căuta şi de a mobiliza aceste resurse, sigur că o candidatură independent ar fi fost preferabilă. N-am avut această dorinţă, anume aceea de a candida, de a fi preşedinte, n-am avut aceste posibilităţi“, a spus Crin Antonescu.

Războiul intern din AUR atinge cote alarmante

Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național al AUR, a lansat în aceste zile un mesaj subtil, dar tăios, care ridică semne de întrebare.

Așadar, dacă Georgescu nu este acceptat în cursa prezidențială, el ar putea fi „soluția de rezervă”. Asta însă, doar dacă partidul îi cere.

„Aș candida, dacă aș fi propus!”, declară Târziu, de parcă nominalizarea sa ar fi un capriciu al destinului. Nu o strategie bine calculată. Însă această „simplă ipoteză” ascunde o realitate cruntă: AUR este sfâșiat de lupte interne pentru putere.

Pe de altă parte, George Simion, liderul suprem al partidului, nu stă deoparte. A anunțat că el sau „alt coleg din AUR” ar putea intra în cursă dacă sistemul „nu-l lasă” pe Georgescu. O declarație care sună mai degrabă a autopropunere voalată decât a demonstrație de solidaritate.

Ponta și ezitările candidaturii

Candidatul la prezidențiale Victor Ponta ezită să facă un anunț oficial în acest sens. Într-o discuție recentă, Ponta a fost întrebat de ce nu își anunță oficial candidatura la prezidențiale. Răspunsul său a fost revelator: „Mă întreabă multă lume: de ce nu fac anunțul oficial? Și dacă se reia turul doi, eu la ce candidez? Vreau să văd că sunt alegeri și că avem voie să candidăm.”

Această declarație sugerează o așteptare precaută din partea fostului premier, care pare să își condiționeze anunțul candidaturii de clarificarea situației privind reluarea turului doi. Totuși, această poziție ridică întrebări despre realismul unei astfel de așteptări și despre modul în care Ponta își gestionează strategia politică.

Fake news și confuzia generală

În paralel, pe rețelele sociale au circulat informații false care susțineau că turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024 se va „relua”. Aceste afirmații au fost demontate rapid, având în vedere că turul al doilea nu a avut loc niciodată, iar reluarea sa este, din punct de vedere legal, imposibilă.

În acest context, ezitările lui Ponta par să fie influențate de aceste zvonuri nefondate, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la sursele sale de informare și la capacitatea sa de a discerne între realitate și ficțiune în peisajul politic actual.

Un politician în derivă?

Victor Ponta, cândva o figură centrală a politicii românești, pare acum să navigheze în ape tot mai tulburi. Refuzul său de a-și anunța oficial candidatura, bazat pe o ipoteză improbabilă, poate fi interpretat ca un semn al unei cariere politice în declin. În loc să își asume o poziție clară și să își mobilizeze susținătorii, fostul premier pare să se agațe de speranțe iluzorii, evitând confruntarea directă cu realitatea politică actuală.