„Culturile de grâu din România, amenințate de un nou patogen”- Avertismentul cercetătorilor de la Lovrin

Importurile de material biologic, cu toate riscurile de rigoare, se văd tot mai mult în piață. Cercetătorii de la SCDA Lovrin anunță că a fost identificat un patogen neraportat, până în prezent, în culturile de grâu în România, dar care acum se manifestă în lanurile de grâu din Vestul țării.

“Elementul surpriză al acestui workshop (n.r. – workshop-ul ”Managementul bolilor din culturile de cereale în contextul modificărilor climatice”, organizat de SCDA Lovrin pe 19 mai în colaborare cu ASAS), a fost prezentarea unui nou tablou simptomatic prezent în culturile de grâu din Banat care este diferit de cel al patogenilor cunoscuți. S-a ridicat suspiciunea prezenței unui patogen care nu a fost raportat până acum la grâu în România”, a anunțat pe Facebook Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin.

Din păcate, în județul Timiș există culturi cu astfel de simptome ce nu pot fi atribuite nici Rhizoctoniei, nici lui Gaumannomyces, nici Pseudocerecosporellei și nici lui Fusarium sp, mai arată cercetătorii români.

“Primele analize arată că este vorba despre fungul Sclerotium rolfsii, care atacă sistemul radicular al plantelor de grâu, urcă în coroana radiculară și continuă apoi în tulpină. Patogenul poate distruge plantele dacă se instalează devreme în sezonul de vegetație”, avertizează specialiștii de la Lovrin, care mai precizează că vor continua investigările, iar dacă suspiciunea se va adeveri în urma analizelor, vor face publice rezultatele.

Președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS), Valeriu Tabără, atrăgea atenția recent că România importă foarte mult material biologic, în ciuda tuturor riscurilor.

“Una dintre marile noastre probleme este adaptabilitatea la condițiile specifice, nu pot importa de oriunde material biologic și vorbim de Argentina, Africa de Sud, Italia etc., pentru că riscurile sunt enorme. Ar trebui să avem material biologic nu doar la nivel de țară, ci și de regiuni și microregiuni…aici este marea problemă de a putea să ai un hibrid de porumb pentru Maramureș și altul pentru Insula Mare a Brăilei”, afirma săptămâna trecută Valeriu Tabără la USAMV București.